3,796 matches
-
redactor și secretar de redacție la „Viața românească”. Din 2000, lucrează în Ministerul de Interne, în calitate de consilier în cadrul Serviciului de asistență religioasă. Debutează în „Convorbiri literare”, în 1973, prima sa apariție editorială fiind volumul Iubire de pietrar, din 1982. Creația abundentă și arborescentă a lui D. este aceea a unui autor pentru care „poezia nu e stare de grație, ci una de chinuitoare autoanaliză” (Dan Grigorescu). Primele lui cărți indică o structură barocă, tensionată în căutări și trăiri și exuberantă stilistic
DUMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286914_a_288243]
-
iar din 1967 li se alătură Dumitru Chirilă și Radu Enescu (redactor-șef adjunct). Revista își propune să afirme valorile literaturii române în spiritul tradiției instituite de înaintașii săi. În ciuda compromisului la care este nevoită să recurgă prin materialele propagandistice abundente din deceniul ’70-’80, publicația respectă criterii riguroase ale selecției valorice. Are rubricile „Vitrina cu cărți”, „Cronica literară” (Gh. Grigurcu, Radu Enescu, Al. Cistelecan, Virgil Podoabă, Marcel Corniș-Pop, Valentin Tașcu, Ion Buduca, Marcel Petrișor), „Eseuri” (Mircea Zaciu, Nicolae Balotă, Ovidiu
FAMILIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286947_a_288276]
-
o carte pentru minți leneșe” (Mihai Ungheanu). Cea de-a doua culegere, Viciul nepedepsit (1994), conține mai întâi meditații asupra clasicilor (Eminescu, I.L. Caragiale, G. Călinescu), cu accente și interpretări noi, dovedind un spirit critic liber și neinhibat de bibliografia abundentă. Într-o altă secțiune sunt grupate studii despre trei poeți contemporani - Nichita Stănescu, Grigore Hagiu, Traian T. Coșovei -, iar ultima cuprinde articole dedicate unor critici contemporani - Nicolae Manolescu, Mircea Iorgulescu, Alex. Ștefănescu -, aici autorul manifestând un spirit polemic pe cât de
MIHAESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288114_a_289443]
-
din nuvela Miron Costin, I. Gherasim, cu nuvela Urcuș spre lumină, Vasile I. Cataramă, cu două schițe: Un cadou și Șeful de cabinet. De notat colaborarea, tot cu proză, a viitorului istoric literar Al. Piru (Nopți și zile). Mai puțin abundentă și consistentă este publicistica literară, aceasta reducându-se la câteva recenzii, la însemnările cuprinse în rubrica intitulată „Cărți și reviste”, la câteva articole omagiale sau comemorative (despre Liviu Rebreanu și B. P. Hasdeu) și la un text foarte critic la adresa lui
GLASUL STUDENŢIMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287295_a_288624]
-
spre sensuri ce-l transcend. Maniera frecventă este aceea prezentă în Efemeridă (din Stampe fragile, 1970), unde notației îi urmează, în finalul poemului, transferul în irealitatea senzorială: „O mână plăpândă / adună gândurile / la colț de stradă.” Temperament solar, G. cultivă abundent simbolistica focului, cartea sa cea mai reprezentativă în acest sens fiind Arșița stelelor (1983), unde apar frecvent imagini ca fulger, soare, văpaie, auroră, foc, asociate unor figuri ale imaculării: zăpada, azurul, gerul, ploaia, ochii. Lebăda e „beată de azur”, „cerul
GHIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287273_a_288602]
-
criticul polemizează cu cavalerism, „contrazice, de regulă pe ton dârz și caustic, judecăți curente și false adevăruri consacrate prin uz, folosind impecabil o viguroasă retorică demonstrativă” (Mircea Iorgulescu). Libertatea de exprimare din anii ’90 a făcut posibile revelarea și manifestarea abundentă, cvasipletorică, a potențialului lui G. în domeniul publicisticii pe teme socio-politico-culturale. Această ipostază, prin forța lucrurilor nouă, nu a fost de natură să surprindă. Venea, firesc, în continuarea - ori în completarea - celei de critic literar, fiindcă, după cum remarca însuși scriitorul
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
redactor la Editura Militară. Debutează în „Luceafărul” (1967) cu versuri, iar în volum, cu monografia Mihail Săulescu (1970), urmată de o ediție din opera literară a acestuia (Versuri. Proză. Teatru, 1974). O primă perioadă poetică va fi abandonată în favoarea unei abundente producții romanești. Versurile sale cântă în stanțe corecte patria, pământul românesc, pacea, devotamentul femeilor-ostași sau, atunci când e vorba de o tematică mai personalizată, mama care apără/veghează somnul copilului, îndrăgostita care își descoperă vârsta. Romanele semnate de G.-M. impun
GRONOV-MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287368_a_288697]
-
bizuie aproape exclusiv pe colaborarea unor autori locali, conținutul este destul de bogat, iar calitatea textelor deseori surprinzătoare. Apar aici versuri, proză, eseuri, cronici și recenzii, studii istorice și sociologice, o bună publicistică pe teme de actualitate, aforisme, traduceri. Poezia, extrem de abundentă în fiecare număr, este ilustrată de o mulțime de tineri autori cu stiluri și orientări foarte diferite: Ștefan Baciu, Al. Negură, Barbu Pompiliu, Marcel Olinescu, Ion Th. Ilea, Nicolae Jianu, I.V. Racea, aici debutând, elev încă, Paul Everac. Se distinge
HOTARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
Iulie, de praznic îmbracă-te!...) sau a lui Al.T. Stamatiad (reproducerea poemelor Peisagiu sentimental și Sfârșitul poemei). În afara poeziei lirice, se remarcă, la rubrica permanentă „Cronica rimată”, spiritualele satire ale unui autor ce se ascunde sub pseudonimul Pan. La fel de abundentă, dar mai puțin interesantă, este proza scurtă. Pot fi citite, între altele, narațiunile de atmosferă ale lui Marcel Olinescu (Gripă, O noapte unică, Tăcerea, Călătorul etc.), povestirea fantastică Cercetașul a lui Horia Petra-Petrescu, frumoasele „legende originale” cu subiect religios ale
HOTARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
română”, „Vatra”, „Convorbiri literare”, „Rampa”, „Scena” ș.a., semnând și Câmpeanu. În volum a debutat în 1896, cu versuri - Prima (1890-1895). Deși B.P. Hasdeu a semnat prefața cărții, dându-și girul în privința talentului tânărului poet, producția lirică a lui L., deosebit de abundentă, nu confirmă nici pe departe așteptările. Aceeași prolificitate în detrimentul calității artistice marchează și dramaturgia lui L., definiția adecvată pentru activitatea sa literară fiind aceea de poligraf, un poligraf care a dorit cu orice preț, abordând toate genurile literare, să rămână
LECCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287764_a_289093]
-
producției nuvelistice din perioada postbelică. Ca un spadasin încercat [...], Regman folosea cuvântul ca pe un mulinet care știa să rănească fără a ucide; fraza lui era floretă, nu iatagan. De altfel, aceste fraze erau adevărate tezaurizări de limbă română sprințară, abundentă, neașteptată și consistentă în chiar întortocherile ei. Nici metoda critică nu diferea de acest model general. Tipică pentru criticul nostru rămâne maniera de a aborda „critica criticii”. Aici găsesc eu partea cea mai modernă a lui Regman, înțelegerea aceasta a
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
debutul cu puțin timp înainte. În schimb, revista se bucură de colaborarea unor scriitori cunoscuți, între care câțiva de prim rang. Pot fi întâlnite numele poeților Al. A. Philippide, Mihai Beniuc, Emil Giurgiuca, Mihai Moșandrei, D. Iov, Al. Claudian. Proza, abundentă, e reprezentată de câteva povestiri ale lui Ticu Archip și de mai multe texte memorialistice aparținând lui Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, I.A. Bassarabescu, Victor Ion Popa. Cuprinzătoare, variată și valoroasă este și secțiunea de critică a R.t., unde
REVISTA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289267_a_290596]
-
unor scriitori, cu o interesantă predilecție pentru cei ruși și, în general, pentru spațiul slav (G.M. Ivanov scrie despre Leonid Andreev, Ján Kollár, Mickiewicz, Șevcenco, Gogol, Ivan Vazov). Preocuparea pentru familiarizarea cititorilor cu literatura universală se desprinde, de asemenea, din abundentele traduceri, multe dintre ele foarte izbutite. Se disting versiunile lui Al. A. Philippide din creația poeților de expresie germană Hölderlin, Mörike, Rilke, ca și din aceea a lui Baudelaire, relevabile sunt și tălmăcirile din Racine, Dostoievski, Cehov, Nietzsche, Rimbaud, Tagore
ROMANIA LITERARA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]
-
Stamatu, Eugen Jebeleanu, Emil Botta, Mihail Celarianu, Cicerone Theodorescu, Virgil Gheorghiu, Emil Gulian, Pericle Martinescu, Ion Pillat ș.a. G. Călinescu, care studia manuscrisele eminesciene, publică aici pentru prima dată (cu o notă introductivă) poemul Memento mori. Fără a fi foarte abundentă, proza se distinge prin calitatea și prin diversitatea ei. Sunt găzduite fragmente din romanele Răscoala de Liviu Rebreanu, Ioana de Anton Holban, Cartea nunții de G. Călinescu, Maitreyi de Mircea Eliade, Ion Sântu de Ion Marin Sadoveanu, Maidanul cu dragoste
ROMANIA LITERARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289321_a_290650]
-
Ghiu, Alexandru Mușina, Liviu Ioan Stoiciu, Magda Cârneci, Paul Daian, Dorin Popa, Ion Stratan ș.a., ba chiar s-a manifestat o mai mare receptivitate față de autori și mai tineri, ca Simona Popescu, Cristian Popescu sau Iudith Meszaros. La fel de diversă, de abundentă și adeseori de bună calitate este proza. Aici au putut fi citite pentru prima oară ample fragmente din scrierile unora din cei mai de seamă romancieri români contemporani: Marin Preda (Delirul), Constantin Țoiu (Galeria cu viță sălbatică și Obligado), Gabriela
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
talent ieșit din comun. Ca și în Ultimul monac (1973), prozatorul își construiește narațiunea în jurul unei atmosfere vagi, plină de mister, câteodată de-a dreptul exotică, apropiată într-un fel de maniera narativă a lui Mihail Sadoveanu. Detaliile nu sunt abundente, firul epic își urmează cursul prin acumularea lentă de elemente ce dau sens povestirii, de explicații și de analize amănunțite ale sâmburelui narativ inițial; captivează tocmai această manieră meandrică a scriiturii, dar și siguranța cu care se ilustrează și se
RUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289396_a_290725]
-
lirica blagiană nu ar fi „îndeajuns de convingătoare în structurile intime ale evoluției culturii noastre naționale”. În această perioadă publică broșura De ziua mamei (1943), un discurs rostit la Teatrul Municipal din Sibiu, care tratează, într-un stil patetic și abundent metaforic, tema maternității. SCRIERI: Spleen, Sibiu, 1930; Nemesis, București, 1936; De ziua mamei, Sibiu, 1943; Cântecul spiralelor, pref. Dumitru Micu, București, 1969; Omul din vis, București, 1973; ...Din umbra umbrelor, București, 1981. Antologii: Evoluția scrisului feminin în România, pref. E.
SANDULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289467_a_290796]
-
acesta productivitatea a crescut. Introducerea unei rețele de căi ferate transcontinentale și cea a liniilor de telegraf În lungul și latul țării au fluidizat și mai mult tranzacțiile comerciale. La fel de importante pentru dezvoltarea și productivitatea americană au fost resursele naturale abundente care existau În America de Nord. Milioane de acri de păduri au Însemnat cherestea ieftină pentru a construi case, a ridica fabrici și a crea orașe Întregi. Minereu de fier ieftin din Mesabi Range a făcut oțelul american cel mai ieftin din
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de energie, În orice parte a sistemului, poate afecta Întregul sistem și duce fie la colaps, fie la reorganizare la un nivel de performanță mai ridicat și mai complex. În era modernă, când distanțele erau Încă semnificative, timpul era mai abundent iar densitatea schimburilor mai mică, fluctuațiile de energie În orice parte a lumii erau În general localizate În impactul lor, rareori afectând Întreaga planetă. Lucrurile s-au schimbat Însă. Într-o economie globalizată În care spațiul și timpul sunt din ce În ce mai
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
capitalul social și de rețele interpersonale și interumane existente. Apoi, aplicarea modelului capătă specificități marcante în funcție de domeniile de manifestare, dintre care mai pregnante sunt: violența în spațiul domestic, violența în școli, în sport, la locurile de muncă, conflictele interetnice. O abundentă literatură de specialitate există în acest sens, cu teorii, concepte și mecanisme particulare (vezi, de exemplu, Baron și Byrne, 2000; Geen, 1998; Mitrofan, 2003; Constantin și Neculau, 1998; Chelcea și Iluț, 2003). Într-un model mai extins și complet, probabil
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Publicat în: Ediția nr. 1819 din 24 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Marea bucurie a sărbătorilor, este shopping-ul. Firește, pentru spiritele multiculturale apusene, și răsăritene, avansate. Din punct de vedere al tuturor vânzărilor și cumpărărilor. Mărfurile te cocoșează. Sub abundenta lor. Cumpărată, sau doar cârâită. Problema cea mai mare, a oricărui client, de sorginte de la țară, nu este ce cumpără. El nu știe ce bucurie și ce nevoie caută. Ci cum o cara. Aici, piața îi oferă o diversitate și
SĂRBĂTORILE ÎN PREZENT... SAU COCOŞATUL CONTINUU de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381283_a_382612]
-
B. C. Ioan. În același an se vede publicat și premiat, odată cu Mircea Eliade, de „Ziarul științelor populare și al călătoriilor”. Scrie o vreme la „Naționalismul” (Turnu Severin, 1923; aici a fost și redactor) și la „Cuvântul studențesc”. În fluxul abundent al jurnalisticii își fac loc, aici, ca și la „Conștiința națională” (1925-1926), cronici și recenzii literare, comentarii referitoare la raportul dintre național și valoare în artă, precum și o cronică a ideilor științifice, continuată în „Zorile Mehedințiului”, „Mișcarea literară”, „Societatea de
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
de poziție explicită și radical polemică referitoare la lucrarea cercetătorului german. Aceasta însă nu înseamnă că toate numele citate de Jenks pot fi trimise într‑o imaginară boxă a „acuzaților”. În 1901, M. Friedländer publică Der Antichrist, în care folosește abundent literatura apocaliptică intertestamentară, compensând în acest sens una dintre lacunele - scuzabile, după cum am văzut - ale cărții lui Bousset. Cu toate acestea, „problema Anticristului” este secundară pentru Friedländer. Intenția sa principală este de a pune în evidență originile gnostico‑apocaliptice ale
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
culmilor singurătate”: „Mă-nchid de-acum în turnu-mi singuratic/ Croit din sidefarea zării mute,/ Eu singură cu-al inimii jeratic”. Sfidând „noroiul”, viața cu „vag miros de mucigai” și o umanitate mizeră la care „nu vrea să coboare”, S. poematizează abundent, în linie macedonskiană, evadarea din teluric, „împrăștierea în imensitate”, unde „A sufletului flacără străbună/ De carne nu mai este-ntunecată”; suita e completă, de la reveria „pneumatică” - „orice răsuflare e un zbor început”- la elanul în erupție, sigilat însă de amintirea
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
filosof și, în același timp, replică finală, se concentrează într-o metaforă, însemnând respingerea încercării de a artificializa firescul până la uitarea propriei naturi, a sinelui. Preocuparea de structurare a universului romanesc este și mai vizibilă în Strigătul (1997), în ciuda revărsării abundente a materiei ficționale. Condamnatul inocent, a cărui execuție e inclusă într-un nucleu epic aparținând trecutului, se instituie ca personaj central într-o alegorie ce își extinde sensul asupra lumii din întreaga ficțiune. Prin consonanță, prăbușirea blocului bucureștean Belvedere, care
SOLCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289778_a_291107]