1,632 matches
-
ragione poetica). Devenită curând loc comun al teoriilor estetice ale timpului, aceasta s-a menținut și în perioada Clasicismului, cănd prin frumos artistic se înțelegea acela care era produsul regulilor. Toate aceste sensuri vor fi contopite mai apoi la temeliile accepției kantiene a geniului de "compus" pe baza a două elemente principale, natura și raționalitatea, cărora li se adaugă un al treilea factor, cu rol hotărâtor în cultivarea și manifestarea lui: sociabilitatea. O accepție destul de apropiată, în parte, daca nu expresiv
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
vor fi contopite mai apoi la temeliile accepției kantiene a geniului de "compus" pe baza a două elemente principale, natura și raționalitatea, cărora li se adaugă un al treilea factor, cu rol hotărâtor în cultivarea și manifestarea lui: sociabilitatea. O accepție destul de apropiată, în parte, daca nu expresiv, atunci ideatic (cum se va putea observa pe parcursul acestei prezentări) celei pe care Denis Diderot o expunea în articolul pe această temă publicat în Enciclopedie, bazată pe amplitudinea spiritului și pe forță imaginației
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
gânduri, încât nici o expresie nu le mai poate cuprinde. Nu spun mult, în precaritatea lor de conținut, aceste rânduri, dar sunt suficiente că repere de cercetare. Toți operăm, între anumite limite de flexibilitate ce nu ne obstaculizează comunicarea, cu aceeași accepție a bunăoară lexemului, zăpada. Dar cand poetul scrie zăpadă auzului (Nichita Stănescu, Voci de mulți oameni), prezența reprezentării adiacente, care nu aparține expunerii elementului inițial, suprima autonomia acestuia, condiția lui de reprezentare susceptibila de a fi subordonată unui anumit concept
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
prejudiciu În pediatrie și calitatea vieții. Pentru prima componentă aș face remarca că enunțarea prejudiciului conduce automat la aspectul juridic al interpretării unui fenomen, riscant dealtfel, pentru că practica judiciară nu face distincția Între eroare și greșeală medicală. Eroarea medicală În accepția filosofică a termenului presupune un prejudiciu posibil datorită limitelor științelor medicale care tehnic nu pot aborda și rezolva o situație dată. De regulă eroarea medicală nu este imputabilă medicului, prin faptul că presupune o limită obiectivă ce nu ține de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
administrative, cheltuieli de management, alte cheltuieli. Rezervele au menirea de a suplini efortul depus pentru Întreținerea și repararea anumitor părți componente ale clădirii. Acestea pot fi stabilite ca procent din valoarea totală a lucrărilor de Întreținere și reparații ( În unele accepții acestea sunt cuprinse Între 10 și 15% din valoarea cheltuielilor de Întreținere și reparații). Totuși nivelul acestora va ține cont printre altele de vechimea construcțiilor și dimensiunea acestora. Cash flow-ul reprezintă suma de bani care va rămâne după deducerea tuturor
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
În același timp ceva mai complex de identificat și mai ales de controlat. Din cele mai vechi timpuri, riscurile au constituit una dintre cele mai mari și fascinante provocări pentru umanitate datorită omniprezenței acestuia În toate domeniile de activitate. În accepția teoriei clasice a deciziei, acesta este identificat drept un element incert, dar posibil, care apare permanent În procesul activităților socioumane, ale cărui efecte sunt păgubitoare și ireversibile. Pentru o anumită entitate riscul reprezintă expunerea la posibilitatea pierderii sau pagubei, iar
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
fața complementară a libertății umane. În spațiul lor, omul se-ncearcă, iar încercarea este creație, ca rezultat al muncii minții și al brațului. Libertatea devine responsabilitate, privită de Părintele Stăniloae ca un nou "ascetism", "generalizat și obligatoriu", cam într-o accepție apropiată de a eticii weberiene protestante a muncii. Munca nu este un scop în sine, căci finalitatea ei este dialogică, sobornicească. Iar sobornicitatea lumii implică nu numai dialogul om-Dumnezeu, ci și om-om și, mai departe, om-natură. În această triplă
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
sens progresul se relaționează cu mântuirea omului, la modul hristocentric, iar nu "antropocentric", "eurocentric" sau "occidentalocentric", cum a avut tendința să se manifeste în scientismul modern. Când spun hristocentric, nu elimin celelalte religii ale lumii, căci cuvântul este folosit în accepție transmodernistă, deci și transreligioasă. Doamna Annick de Souzenelle mărturisea că, apropiindu-se de ortodoxie, s-a apropiat mai mult de Hristos, deși îl avea pe Mântuitor și în romano-catolicism. Marele mister constă în aceea că, indiferent din care religie vii
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
în schimbarea unei activități cu alta, libera alegere a activităților pe care ne face plăcere să le desfășurăm în timpul liber având un apreciabil caracter de „regenerator” organic, psihofiziologic și sufletesc. Însă viziunea asupra timpului liber nu se limitează numai la accepția de „consum” pasiv al producțiilor socioculturale în scopul destinderii și relaxării, ci are în vedere aspectul formativ al fiecărui moment al vieții, în acord cu principiul educației de-a lungul întregii vieți. Indiferent că este vorba despre un loisir individual
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în schimbarea unei activități cu alta, libera alegere a activităților pe care ne face plăcere să le desfășurăm în timpul liber având un apreciabil caracter de „regenerator” organic, psihofiziologic și sufletesc. Însă viziunea asupra timpului liber nu se limitează numai la accepția de „consum” pasiv al producțiilor socioculturale în scopul destinderii și relaxării, ci are în vedere aspectul formativ al fiecărui moment al vieții, în acord cu principiul educației de-a lungul întregii vieți. Indiferent că este vorba despre un loisir individual
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
predeterminării.Libertatea voinței umane Înseamnă o realitate fundamentală devenind problema prezentă În Întreaga filosofie a secolului XX . Noțiunile de soartă, noroc aparțin concomitent filosofiei, religiei, literaturii și culturii populare. În principiu, din Antichitate și până astăzi, s-au produs variate accepții, la nivelul culturii europene,prin cele mai strălucite inteligențe speculative; la nivelul culturii populare, dinamica internă a evoluției lor include un corpus de credințe și practici care influențează destinul individului și al colectivității din care acesta face parte. În filosofia
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ce comandă declanșarea lui. Deși psihologia oferă o mare varietate a teoriilor și modelelor explicative cu privire la motivație, noțiunea de motiv este utilizată cu semnificația, ceea ce impresionează activitatea și orientează acțiunile" (P. P. Neveanu, 1978, p. 474). Așa cum reiese din această accepție, noțiunea de motiv este utilizată În psihologie, În general, ca un concept explicativ. După R. S. Peters (1973, p. 37), utilizarea motivului ca noțiune explicativă prezintă trei caracteristici: a) cuvântul este Întrebuințat În contexte În care conduita este pusă În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
drept o veritabilă „știință a complexității”), dar și mai modeste (în sensul că disciplinele nu dispar în fapt, însă demersul disciplinar și cel transdisciplinar colaborează la un fel de perspectivă întregită asupra fenomenelor lumii naturale, sociale și culturale). În această accepție recentă, disciplinaritatea și transdisciplinaritatea nu mai sînt niște „inamici”, ci mai degrabă un fel de „complici” (Nicolescu, 1999)1. 1.3. Specificul cercetării educației și modelele de cercetare Specificul cercetării pedagogice este, prin urmare, acela că urmărește, atunci cînd este
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
interpreta înseamnă, în primă și ultimă instanță, deci în mod esențial, a da sens unor fapte, a preciza cel puțin cele mai importante semnificații ale acestora; înseamnă a trece de la informații vagi la unele mai precise, de la date pasibile de accepții diferite la altele aproximativ sigure cu semnificație univocă; presupune a trece de la ceea ce este posibil sau probabil la ceea ce este aproximativ real (între anumite limite, care sînt limitele cercetării, ale oricărei cercetări). Din punct de vedere istorico-genetic, metoda interpretării a
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
doar condiționează convertibilitatea discursivă a structurilor-tip și configurează efectele conversiei. Pentru economie, vom folosi totuși termenii de convertibilitate/conversie în raport cu conectorii, înțelegând disponibilitatea acestora de a fi utilizați în structuri în raport de convertibilitate/conversie. Utilizăm termenul conector în accepția sa semantico-pragmatică, fără să ne ocupăm în mod special de aspectele strict gramaticale (clasificare morfolexicală: conjuncție, adverb, locuțiune, grupare cvasilocuțională etc. - sau interpretare sintactică). Ne limităm însă, în lucrarea de față, la acei conectori care funcționează în primul rând la
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
news"); acest tip de discurs fiind și cel mai influent, tendințele pe care le manifestă au cele mai mari șanse să se generalizeze. 1 Vezi GALR II: 767−777; Stati (1990). 2 Utilizăm distincția tip/ocurență (engl. type/token) în accepția sa consacrată: un element-tip este o entitate lingvistică privită drept componentă a codului (fie ea unitate ori construcție), purtătoare a unei virtualități de utilizare determinată de proprietățile sale definitorii; un element-ocurență este o unitate lingvistică realizată în comunicarea concretă
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
pe seama adversarilor tari (EZ, 2006). Competițiile individuale sunt numite prin intermediul adjectivului substantivizat simplu: În primul meci de simplu, V.H. a rezistat mai puțin de un set. (EZ, 2007). Un alt adjectiv, directa, se înregistrează în limbajul sportiv cu mai multe accepții: lovitură directă aplicată cu pumnul sau lovitură la poartă executată cu piciorul. Dezambiguizarea se face numai în context: Boxerul a câștigat cu o directă de stânga Sevcenko a uimit cu o directă de la 25 de metri. Migrarea termenilor între limbajul
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
semn zodiacal, vorbitorul nativ al unei limbi), verzii (ecologiștii și fotbaliștii de la gruparea franceză Saint-Etienne), conservator (tradiționalist și membru al unei grupări politice străine sau românești) etc. 23 GALR II: 811. 24 Stoichițoiu Ichim (2006a: 295) semnalează unele forme cu accepții contextuale: ilegalii, pușcăriabilul, interlopii etc. 25 Todi (2003: 404−406) oferă mai multe exemple de adjective substantivizate prin elipsă în limbajul sportiv. 26 Unitățile sunt susceptibile și de a fi calcuri după un model străin. 27 Pană Dindelegan (2003c: 29
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
Ardelene prin firea lui Aron Pumnul, izvorăște neîndoielnic din umanism. Ființă socială, omul nu-și poate Împlini destinul decît În societatea În care și pentru care fatalmente se formează. Rămîne din el doar cît preia societatea, cît preia omenirea, În accepția cea mai largă a societății umane. Dar omenirea nu există decît În părțile ei concrete - În naționalități. Individul e osîndit, prin timp și spațiu, de-a lucra pentru acea singură parte căreia el Îi aparține el e legat prin lanțuri
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
extrașcolar. Produsul creator de tip pedagogic este situat la nivelul inventivității care reflectă capacitatea educatoarelor, învățătorilor, profesorilor, de „a produce” corelații intrucționale și educaționale noi (vezi corelația subiect-obiect) dezvoltată la nivelul structurii acțiunii educaționale/didactice (în raport cu relizările anterioare). În această accepție, valorificând o teză de bază, afirmată la nivelul praxiologiei „orice lucru bine făcut este un lucru nou” (Kotarbinski, Tadeusz) orice activitate didactică/educativă (lecție, oră de dirigenție etc.) eficientă este o activitate nouă care asigură adaptarea proiectului pedagogic la situațiile
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
noncontradictoriu al unei secvențe discursive. Prin consistență, Roventa-Frumusani înțelege acea “compatibilitate a unei fraze cu frazele precedente, mai exact, faptul că adevărul unei fraze depinde de condițiile de adevăr ale frazelor precedente.” (1995:132). Emanuel Vasiliu precizează că există două accepții ale termenului de consistență, o accepție “slabă”, conform căreia “o clasă de propoziții este consistentă atunci și numai atunci când clasa este astfel încât printre membrii ei nu figurează o propoziție oarecare împreună cu negația acestei propoziții”, și o accepție “tare”, “o clasă
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
consistență, Roventa-Frumusani înțelege acea “compatibilitate a unei fraze cu frazele precedente, mai exact, faptul că adevărul unei fraze depinde de condițiile de adevăr ale frazelor precedente.” (1995:132). Emanuel Vasiliu precizează că există două accepții ale termenului de consistență, o accepție “slabă”, conform căreia “o clasă de propoziții este consistentă atunci și numai atunci când clasa este astfel încât printre membrii ei nu figurează o propoziție oarecare împreună cu negația acestei propoziții”, și o accepție “tare”, “o clasă este consistentă atunci și numai atunci când
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
că există două accepții ale termenului de consistență, o accepție “slabă”, conform căreia “o clasă de propoziții este consistentă atunci și numai atunci când clasa este astfel încât printre membrii ei nu figurează o propoziție oarecare împreună cu negația acestei propoziții”, și o accepție “tare”, “o clasă este consistentă atunci și numai atunci când despre orice propoziție, S, spunem că aparține clasei numai cu condiția ca din conjuncția lui S cu conjuncția tuturor propozițiilor din clasa respectivă să nu rezulte logic o contradicție.” (1990:61
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
B,D,E,F,G). În tentativa de ilustrare a acestei teorii, Kafelenos schițează, în Narrative Causalities, analiza grupului statuar în care Laokoon și fii săi sunt surprinși în instanțierea efortului disperat de a se elibera din strânsoarea șerpilor. În accepția autoarei, Laokoon este un exemplu reprezentativ de imagine statică în care apar informații, și pentru interpretarea funcției momentului reprezentat, și pentru construcția fabulei. Aici poziția personajelor informează privitorul despre lupta disperată a trupurilor în speranța descătușării de strânsoarea letală a
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
întreținut de păstori. Fuga în Egipt este, de altfel, una din condițiile necesare împlinirii misiunii terestre a lui Isus, care la capătul unui drum lung va întâlni moartea, dar ca pe o etapă obligatorie al celuilalt drum, spre înviere. În accepția lui Corrain, acest parcurs este reprezentat în întregime în tabloul lui Elsheimer și urmează, odată cu mișcarea fugarilor, un sens al deplasării de la dreapta spre stânga odată cu modificările care survin pe o axă orizontală a tabloului : spațiile întunecate se amplifică, pentru că
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]