9,793 matches
-
S. Lukes (1977, p. 68) afirmă: „Riturile politice trebuie văzute ca Întărind, recreând și organizând reprezentările colective”. Pentru C. Bell (1992, p. 195), ritul politic evocă simboluri tradiționale și, astfel, „el este construit pe un ansamblu de valori tradiționale general acceptate, producând un sentiment puternic de continuitate socială”, iar pentru B. Alexander (1987, p. 180) „simbolizarea reușită a puterii impune ca acele contradicții sociale care apar inevitabil În procesul arbitar de atribuire a puterii să fie mascate și doar aspectele adecvate
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
riturilor de rebeliune ar fi constituită de așa-numitele „rituri de inversiune”; după B. Babcock (1978, p. 14), acestea ar cuprinde „acele acțiuni sau comportamente expresive care inversează, contrazic, abrogă sau furnizează alternative la codurile, valorile și normele culturale, comun acceptate, fie ele literare, artistice, religioase, sociale sau politice”. După R. Abrahams și R. Bauman (1978, p. 206), aceste rituri ...sunt expresia conflictelor subterane, În mod normal suprimate, dintr-o societate. În consecință, ele reprezintă mecanismul prin care presiunile generate de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
noi nu avem o „mitologie”, adică nicio colecție omogenă de texte capabilă să circumscrie și prezinte Întregul câmp a ceea ce ar trebui să fie „mitologia” românească și nicio operă științifică de interpretare În măsură să impună o viziune euristică general acceptată. Termenul mitologie este foarte rar utilizat În cercetarea culturii populare românești pentru a individualiza o lucrare. Primul care a făcut apel la acest cuvânt este Simion Florea Marian, care anunțase publicarea unui volum cu titlul Mitologie populară, volum rămas În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
romanitatea răsăriteană-aceasta nu acoperea întreaga regiune balcanică, ci numai părțile ei nord-vestice, în timp ce partea sudică era un teritoriu de limbă și cultură greacă. Linia care separă cele două zone culturale și lingvistice a fost stabilită de învățatul ceh Jirecek, acceptată apoi și de alți lingviști și istorici (vezi mai sus). Conform acesteia, zona latină se întindea de la nord de Skoplje, lacul Ohrida, vest de Serdica (Sofia), urma spre răsărit versantul nordic al Munților Haemus până la gurile Dunării și Marea Neagră, cu excepția
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fier călit"). Forma Thocomerius sugerează forma (varianta) Thoctomieru, un nume frecvent în Cumania Albă, iar tatăl lui Basarab s-a numit, de fapt, Thoctomieru (Thoctomeru). Că numele acesta este cuman e o evidență ce nu mai trebuie demonstrată, ci doar acceptată. Cu toate acestea, istoricii români, de zeci de ani, vorbesc neobosit despre "Tihomir", nume slavo-român, gândul că prima dinastie națională "ar putea fi cumană provoacă fiori " ! Ideea că Basarab I ar putea fi de origine cumană, istoricii noștri, luminați chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
voievodul român, care asigura securitatea căilor comerciale, și l-a protejat, l-a luat sub ocrotirea sa, de-unde a rezultat impunerea suzeranității ungurești la sud de Carpați. Țara Românească, aflată la începuturile ei și sub amenințarea mongolă, a primit (acceptat) statutul de vasală a regatului ungar ca pe o alianță cu o țară creștină, în vederea ajutorului în lupta împotriva păgânilor (tătarilor). Până la 1330, Basarab a plătit regulat tributul anual, ca vasal al regelui. Domnii munteni erau vasali ai regilor unguri
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
bazate pe o premisă falsă - aceea că oamenii se opun oricărei schimbări. Oamenii se opun schimbării la locul de muncă numai pentru că, de obicei, aceasta este însoțită de consecințe negative imediate. Realitatea este că schimbarea e naturală și aproape întotdeauna acceptată când generează ceva pozitiv pentru angajat. De la „propriul stil” la o procedură exactă Ca și cum capriciile managementului nu ar fi destul de periculoase, mulți manageri vorbesc cu mândrie despre propriul lor „stil managerial”. Ce companie poate avea succese pe termen lung dacă
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
Nu consolidați plângerile și criticile. 6. Atât exacerbarea stingerii, cât și comportamentul emoțional pot fi atenuate printr-o întărire adecvată a noului comportament. Deoarece nu există împotriviri față de toate schimbările, care este diferența dintre schimbarea care întâmpină rezistență și cea acceptată? Este vorba de cantitatea de motivare primită pentru acceptarea schimbării. Când motivarea urmează imediat încercările de schimbare și când este frecventă, va exista o exacerbare a stingerii sau răspunsuri emoționale mult mai reduse. Amintiți-vă să planificați și să oferiți
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
se generalizeze practica prin care organizațiile nonprofit, care gestionează baze de date pentru benchmarking, le impun utilizatorilor, care sunt de altfel și furnizorii unei părți din datele de interes, un cod de conduită. Acest cod este realizat în conformitate cu standarde internaționale acceptate, cum este, spre exemplu, cazul organizației APQC - American Productivity & Quality Center (www.apqc.org). Pentru benchmarkingul funcțional sau pentru cel generic, elementele de referință sunt transparente, dar gradul lor de agregare este mai avansat. De aceea, aceste elemente servesc doar
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
tip comercial - corporație, concern, companie, grup și alte multe etichete -, el cuprinde treptat în aria sa de discuție și alte tipuri de organizații. În fond, în acest fel au difuzat majoritatea conceptelor de management strategic. Nu există o definiție unanim acceptată a responsabilității sociale a corporației. Una dintre multele definiții ce pot fi notate în scopuri operaționale în lucrarea prezentă este următoarea, propusă în 1998, de Banca Mondială: „Responsabilitatea socială a corporației este angajamentul continuu al afacerilor de a acționa etic
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
este ea reflectată la nivelul decidenților și cum stabilesc aceștia comportamentul concurențial viitor al organizației lor. Până la urmă, decidenții vor acționa în virtutea părerii lor despre segmentarea existentă și cea viitoare, fiind dificil de stabilit care ar fi segmentarea „adevărată”, majoritar acceptată sau oficială, și dacă aceasta este împărtășită de respectivii decidenți. Problema este complicată suplimentar de faptul că segmentarea strategică reprezintă un proces dinamic, cu intervale de modificare relativ reduse. 6.2. Grupurile strategicetc "6.2. Grupurile strategice" Prin logica asociată
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
perioadă de timp, Carabulea sesizează că principala problemă de creștere va fi legată de oameni. Figura I.6 Din punctul de vedere al șoferului, viața într-o companie cu deplasări la nivelul continentului implică sacrificii și dăruire. De asemenea, trebuie acceptat sistemul concurențial al firmei, ceea ce obligă la ore suplimentare legate de curse suplimentare sau speciale, prin care se răspunde semnalelor sau solicitărilor pieței. Un calcul simplu arată că este posibil ca un șofer să petreacă peste 150 de zile în afara
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
s-au adaptat acestui context și știu să menajeze susceptibilitățile de toate tipurile. Spre exemplu, în zonă există o anumită eterogenitate religioasă care trebuie cunoscută și respectată, chiar dacă apare și posibilitatea unor disfuncționalități de tip economic. Diferențele culturale sunt recunoscute, acceptate și utilizate într-un stil creativ. Atât românii, cât și ungurii se străduiesc să arate că poziția ocupată este consecința unor competențe, nu a respectării unor condiționări legate de o „justă proporționalitate”. Managerul este familiarizat cu aceste diferențe. Comportamentul de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
filosofi: „Filosofii sunt prea orgolioși pentru a-și mărturisi frica de moarte [...] este o prefăcută seninătate în considerațiile lor asupra morții.” Cartea - în fapt un monolog - cuprinde 41 de fragmente care, în esență, întorc pe dos toate ideile primite, valorile acceptate. De la existență la religie, totul este pus în discuție. O propoziție, aleasă la întâmplare: „Faptul că exist eu dovedește că lumea n-are nici un sens”. Iată o idee care-l plasează în sensul filosofiei existențialiste europene. „Trăirismul” tinerilor din anii
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
printr-o existență nocturnă. Chemarea lui la tron, de cei care nu-i știau blestemul, nu se poate împlini. Alean este expresia dualității lumină-întuneric, înlăuntrul căreia oscilația și ezitările au ca deznodământ moartea. Nu mai este însă cazul unei dispariții acceptate, ca la Zefir, ci al dispariției iminente, al destinului uman fragil, al perisabilității aspirațiilor. În ambele sale basme dramatice, B. alege soluții de tratare personală a temei de bază, neacceptând doar nararea întâmplării, așa cum procedează, spre exemplu, Victor Eftimiu, ci
BARSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285656_a_286985]
-
încercând a se defini pe sine, istoria lui există numai pentru că există și el ca poet, de aici o anume grandilocvență a expresiei, nesancționată de o conștiință critică. B. pendulează între două momente lirice intense: neliniștea apropierii sfârșitului, fatalitate scrâșnit acceptată, și optimismul manifest al creatorului ce-și vrea roadele muncii împrăștiate în mulțime. Copacul roditor, mărul cules de toți, extrăgându-și sevele din grădina patriei, devine motiv fundamental al liricii sale. Poet al stărilor antinomice, ignorând nuanțele intermediare, nu departe
BENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285699_a_287028]
-
literare ale operei dramatice (originalitatea, suflul ei de viață, construcția personajelor, ritmul acțiunii) și, nu mai puțin, transpunerea ei scenică, prin jocul actorilor, B. dovedindu-se, în această privință, deosebit de exigent. Mediocritatea, convenționalismul sunt sancționate cu fermitate. Formulele novatoare sunt acceptate selectiv, în măsura în care și-au dovedit eficiența. B. ar fi putut deveni un nume de referință în istoria dramaturgiei și în cea literară dacă și-ar fi adunat însemnările în volum. C.Bz.
BOBES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285771_a_287100]
-
1928, a doua în 1961 -, Lazăr Șăineanu propunea, în monografia Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice (1895), o clasificare a b. apropiată, în liniile ei generale, de aceea acceptată, ulterior, pe plan mondial, incluzând, în secțiunea întâi, povești mitico-fantastice, cu nu mai puțin de zece „cicluri”, în secțiunea a doua, povești etico-mitice (psihologice), cu alte zece „cicluri”, într-a treia - povești religioase (legende) (trei „cicluri”), într-a patra - povești
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
coșmaruri etc.), ceea ce se impune este literaturizarea lor, transformarea lor în imagini poetice, în constituenți ai unui discurs narativ de tip ficțional. Alegoria, fabulosul, feericul, miraculosul devin niște procedee de încifrare, de poetizare a realității de dincolo de real, o lume acceptată, ca și cum ar fi reală. Amestecul firesc al celor două lumi, relația de complementaritate ce se stabilește între ele constituie una dintre dominantele b. fantastic. B. popular a găsit în el însuși forța de a se adapta necontenit condițiilor mereu schimbătoare
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
cu toată viteza, drept înainte. Un vagabond, când am trecut pe lângă el, s-a mișcat în carapacea lui de cartoane. A scos capul, vitrina din față l-a luminat. Era un african cu ochii grei de un fel de nebunie acceptată, calmă. A vorbit. M-am aplecat spre el, dar nu am înțeles nimic. Era probabil limba țării lui. Cartoanele care-l adăposteau erau acoperite cu hieroglife. Când am traversat Sena, cerul a început să pălească. De câtva timp, mergeam cu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
lipsi de cunoștințele psihologice, și aceasta din următoarele motive: nu toți vor putea ajunge mari clinicieni iar posibilitățile de realizare profesională ale unui medic neinstruit din punct de vedere psihologic ar fi limitate. O definiție comprehensivă a psihologiei medicale unanim acceptată nu există, dar există o serie de adevăruri incontestabile care pot conduce spre acoperirea întregului spectru de activitate în care se pot recunoaște punctele de interes și aplicație ale acesteia. Politzer definește psihologia medicală, sub forma „psihologie care pune în
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
sentimentelor era considerată deplasată în comparație cu “realitățile” vieții. Tendința se înrădăcinează și mai mult, după ani de adaptare obositoare la normele sociale. Deși mulți autori sunt de acord cu principalele simptome din acest model de comportare, termenul “alexitimie” nu este unanim acceptat, îndeosebi în ce privește implicațiile lui clinice. Ceea ce nouă ne pare important este ca doctorul să nu sufere de alexitimie, dacă vrea să trateze bolnavii psihosomatici! 2.4.3.4. Pierderea de obiect Pierderea de obiect este frecventă în stadiile inițiale de
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
fost identificat și la nivelul principiilor de proiectare a unei politici guvernamentale): acest predicat este necesar, deoarece o dependență completă față de proces induce imposibilitatea politicii guvernamentale de a contracara unele posibile sincope în fenomenologia procesului economic; aceasta înseamnă că trebuie acceptată o logică internă a politicii guvernamentale (o gramatică proprie) care, deși are acțiuni guvernamentale asignate, ca pe una dintre variabilele sale independente, funcționează, în același timp, relativ independent; 4. continuitatea (C) politicii guvernamentale: se referă la caracteristica unei politici guvernamentale
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
reiterat acest gument, cu referire explicită la Adam Smith, în articolul despre educație din cea de-a patra ediție a Encyclopedia Britannica. Astfel, evidențierea importanței educației pentru menținerea și progresul potențialului forței de muncă poate fi privită ca o caracteristică acceptată a tradiției gândirii economice. Nassau Senior a fost, între toți economiștii clasici, cel care s-a preocupat cel mai mult de problemele educației. Ideea obligativității educației generale era justificată prin dreptul fiecărui copil de a fi educat și imposibilitatea financiară
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
asuma decizii, iar ameliorarea acestei capacități rezulta din achiziționarea de cunoștințe fundamentale (“knowing what and knowing how”). Simplu spus, capitalul uman este reprezentat de cunoștințele și calificările unei persoane, obținute prin educație, formare profesională și experiența. Aceasta este definiția larg acceptată a capitalului uman în majoritatea lucrărilor din literatura de specialitate, dar și de organizațiile internaționale. Motivația acestei definiții a fost argumentată de Schultz prin comparația între investițiile în active fizice, care generează venituri suplimentare, datorită creșterii randamentului tehnic al capitalului
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]