1,222 matches
-
unde X-plod a reprezentat România, în august se anunță serialul "Pariu cu viața", produs de ProTV. Bubu Cernea a fost desemnat unul dintre actorii principali ai producției. La începutul lui septembrie La-la Band, trupa din serial, caută o formație de acompaniament pentru promovarea în televiziune și în showuri de club. X-plod a fost testată de producători, într-un show de la Arenele Române, în care trupa i-a acompanaiat pe protagoniști. Imediat, stafful de producție a admis că X-plod este cea mai
X-plod () [Corola-website/Science/311269_a_312598]
-
este cea mai potrivită pentru a însoți instrumental vocile celor din La-la Band. - au urmat showuri de promovare, difuzate de TVR, ProTV, radiouri, dar și în cluburi de gen. - în paralel, X-plod este aleasă de Cerebel (CRBL) că trupa de acompaniament pentru filmarea videoclipului K-Boom, difuzat mai apoi de MTV, U-TV etc. Compoziția muzicală îi aparține lui Marius Moga, iar regia videocliplui, fratelui acestuia. Clipul s-a dovedit a fi un succes, fiind difuzat în regim "heavy rotation". - X-plod a continuat
X-plod () [Corola-website/Science/311269_a_312598]
-
și astăzi. Mare parte din muzica lui de cameră urmează modelul stabilit de Joseph Haydn, dar Boccherini a îmbunătățit modelul lui Hadyn de cvintet de corzi aducând violoncelul în primul plan, pe când Haydn întotdeauna i-a conferit un rol de acompaniament. Mai degrabă, stilul Boccherini are ca sursă lucrările unui alt faimos violoncelist italian Giovanni Battista Cirri, născut înaintea lui Boccherini și Haydn. Un virtuoz violoncelist de primă clasa (posibil cel mai împlinit violoncelist din istorie), Boccherini a interpretat adesea repertoriul
Luigi Boccherini () [Corola-website/Science/311312_a_312641]
-
instrumentului i-a adus multe laude din partea contemporanilor săi (remarcabilii Baillot, Rode și Romberg) și este evident în partea de compoziție pentru violoncel (în mod special în cvintetul pentru două violoncele, considerat adesea ca fiind un concert de violoncel cu acompaniament de cvartet de corzi). El a scris foarte multă muzică de cameră, incluzând peste 100 de cvintete pentru două viori, violă și două violoncele (un tip pentru care el deține pionieratul, în contrast cu instrumentația obișnuită pentru două viori, două viole și
Luigi Boccherini () [Corola-website/Science/311312_a_312641]
-
un nivel ridicat de dificultate a interpretării. În vremea filmelor mute existau albume de piese folosite în teatre și cinematografe cu scopul de a acompania derularea filmului; majoritar, piesele alese erau teme binecunoscute din creația cultă. În primii ani, acest acompaniament arareori avea un rol dramatic, mult mai curând reprezentând un mijloc de a acoperi zgomotul produs de aparatul de proiecție și de a înlesni delectarea spectatorilor (de aceea, nu se alegeau lucrări de caracter, cu un vădit conținut emoțional). În
Album (muzică) () [Corola-website/Science/311371_a_312700]
-
produce sau nu practică interpretarea pe mai multe voci), între care: vioara, mandolina (mai rar), bouzouki, clarinetul, taragotul, specii diverse de flaute și fluiere, saxofonul (alto sau tenor), naiul, trompeta ș.a. După cum s-a mai spus, și instrumentele polifonice de acompaniament pot susține momente solistice: țambalul (cel mai adesea, în introducerea pieselor), acordeonul, chitara și pianul (foarte rar). Îndeosebi muzica instrumentală poate împrumuta instrumente întâlnite în fanfare - diverse alămuri (trompetă, goarnă, trombon, tubă, fligorn, eufoniu ș.a.) și percuții caracteristice (tobă mare
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
contribuie la înregistrarea pieselor Roșu și Negru „Lumea basmelor”, „Nufăr alb”, „Pasărea iubirii”, „Aleargă”, „Nea Mărin” (toate, compoziții semnate de Liviu Tudan). Formația imprimă în același an piesa „Oglinda”, compoziția deja amintită a lui Bădulescu. Acesta cântă vocea, chitara solo, acompaniamentul la double-six; momentul condus de chitară este interpretat în manieră "slide guitar" (mâna care controlează tastiera conduce o piesă rotundă - "bottleneck" - asupra corzilor, producând glissandi), inspirat de intervenția lui Aldea la momentul versiunii din 1974. În anul următor este realizat
Dan Bădulescu () [Corola-website/Science/312457_a_313786]
-
Amintim piesele „Lauda luminii” (1982) și „Roata” (care beneficiază de o înregistrare de amator realizată în apartamentul lui Nicu Alifantis, în 1983). În paralel cu activitatea la Roșu și Negru, participă pentru scurt timp în Compania de Sunet, formația de acompaniament a lui Vali Sterian; va contribui astfel la realizarea discului "Veac XX" (1982). Bădulescu își petrece ultima parte a anului 1982 și anul următor alături de grupul Iris. În 1983 colaborează și cu Nicu Alifantis. Cântă în 1984 și 1985 cu
Dan Bădulescu () [Corola-website/Science/312457_a_313786]
-
managerul lui Bob Dylan). Înregistrează la New York albumul "Cheap Thrills", disc ce intră imediat în clasamentele din Regatul Unit și din Statele Unite ale Americii. părăsește Big Brogher and the Holding Company și urmează o carieră solo, alături de diverse formații de acompaniament. În 1970 colaborează cu grupul nou format Full Tilt Boogie Band, alături de care înregistrează în anul următor discul "Pearl". La data de 4 octombrie, 1970, Janis Joplin a fost găsită moartă în camera sa de la Hotelul Landmark Motor. Cauza oficială
Janis Joplin () [Corola-website/Science/309622_a_310951]
-
lăudat tehnica interpretativă a lui Krauser, descriindu-l a fi la confluența unor Pat Metheny, Wes Montgomery și George Benson, în ciuda producției rigide, mecanice și reci, care era dezavantajată de lipsa unei formații de studio. În afară de toboșarul Stephan „Stoppel” Eggert, acompaniamentele au fost înregistrate de Krauser, care a folosit din cu precădere sintetizatoare, în încercarea de a da albumului un aer New Age. Este membru al formației James Last Orchestra din 1992.
Erlend Krauser () [Corola-website/Science/309724_a_311053]
-
a muzicii tradiționale, o manieră stilizată de interpretare a temelor muzicale folclorice. Se dorește omogenizarea formei, a orchestrației (se dă naștere feluritelor mici ansambluri - tarafuri), melodica este subordonată acordicii (unde muzica folclorului aparținea strict sistemului de înălțimi sonore modal, apariția acompaniamentului în acorduri de terțe forțează reorientarea către un tonalism simplu). Din pricina tradiției acumulate de-a lungul regimului socialist în România, exprimării „muzică pop” (de sorginte occidentală, deci nedorită) i-a fost preferată „muzică ușoară”. Între altele, sintagma era deja impusă
Muzică pop () [Corola-website/Science/310294_a_311623]
-
generațiilor. În cadrul evenimentului are loc un concurs de interpretare vocală și instrumentala, la care participă atât copii din Maramureșul Istoric, cât și voci din Baia Mare, dar și din județele Cluj și Satu Mare. Cea mai importantă clipă artistică este interpretarea fără acompaniament a unei doine și a unui cântec de joc din zona folclorica de proveniență a fiecărui concurent. După decernarea premiilor, în centrul comunei are loc o paradă a călăreților, precum și o prezentare a portului popular, dat fiind scopul acestui eveniment
Comuna Șieu, Maramureș () [Corola-website/Science/310644_a_311973]
-
în timp ce intră în același local, cu obiecte vestimentare diferite, fiind acompaniată de un grup de personaje de sex feminin. Concomitent, solista și Usher se observă reciproc, pentru ca mai apoi să înceapă realizarea unei coregrafii, alături de o serie de dansatoare de acompaniament. În cea de-a doua jumătate a videoclipului, Knowles este surprinsă într-un pahar cu șampanie de dimensiuni cu mult mai mari decât în mod regulat, pentru ca în final să fie afișată deasupra unui pian, de unde este coborâtă de un
Naughty Girl (cântec de Beyoncé) () [Corola-website/Science/308939_a_310268]
-
de inspirație o constituie videoclipul înregistrării „Addicted to Love”, lansată în 1985 de interpretul Robert Palmer, prin secvențele asemănătoare încercându-se „o abordare proaspătă a anilor '80.” Videoclipul debutează cu aceste elemente odată cu afișarea lui Knowles alături de două dansatoare de acompaniament, purtând costume din latex. De asemenea, în material sunt vizibile influențele videoclipului Madonnei pentru „Human Nature”, și acesta constituind o sursă de inspirație. În această scenă, artista împreună cu dansatoarele sunt surprinse în costume negre de latex, purtând pantofi de balet
Green Light () [Corola-website/Science/309757_a_311086]
-
contralăucă dovedește complementaritatea cu o „lăucă” (lăută), cum i se zice viorii solistice în sudul Ardealului și Moldovei, dar și în Banat și Hunedoara. Un fapt interesant este că toate denumirile amintite se transferă viorii, atunci când ea deține rolul de acompaniament (și nu viola). Instrumentul este construit foarte similar cu o vioară; cea mai importantă diferență este alegerea unor proporții diferite la construcție (corpul este mai mare și alte dimensiuni se modifică în consecință, pentru a putea asigura un acordaj stabil
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
alternative); totuși, prezența lor e mai rară decât în cazul viorii (în parte, faptul se explică și prin popularitatea mai scăzută a violei). Folclorul muzical maghiar și cel din Transilvania atestă folosirea violei (singură, în combinație cu o vioară de acompaniament - în Banat și zona Aradului - sau chiar înlocuită de una sau două viori de acompaniament) ca instrument de acompaniament (și denumită braci, brace, contralăucă, așa cum s-a văzut mai sus), corelat cu „gorduna” (violoncelul), împreună cu care acompaniamentul se constituie în
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
explică și prin popularitatea mai scăzută a violei). Folclorul muzical maghiar și cel din Transilvania atestă folosirea violei (singură, în combinație cu o vioară de acompaniament - în Banat și zona Aradului - sau chiar înlocuită de una sau două viori de acompaniament) ca instrument de acompaniament (și denumită braci, brace, contralăucă, așa cum s-a văzut mai sus), corelat cu „gorduna” (violoncelul), împreună cu care acompaniamentul se constituie în formule fixe. Cel mai adesea, violoncelul va marca timpii (de regulă, notați convențional cu pătrime
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
mai scăzută a violei). Folclorul muzical maghiar și cel din Transilvania atestă folosirea violei (singură, în combinație cu o vioară de acompaniament - în Banat și zona Aradului - sau chiar înlocuită de una sau două viori de acompaniament) ca instrument de acompaniament (și denumită braci, brace, contralăucă, așa cum s-a văzut mai sus), corelat cu „gorduna” (violoncelul), împreună cu care acompaniamentul se constituie în formule fixe. Cel mai adesea, violoncelul va marca timpii (de regulă, notați convențional cu pătrime), iar viola poate merge
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
o vioară de acompaniament - în Banat și zona Aradului - sau chiar înlocuită de una sau două viori de acompaniament) ca instrument de acompaniament (și denumită braci, brace, contralăucă, așa cum s-a văzut mai sus), corelat cu „gorduna” (violoncelul), împreună cu care acompaniamentul se constituie în formule fixe. Cel mai adesea, violoncelul va marca timpii (de regulă, notați convențional cu pătrime), iar viola poate merge pe formule cu valori mai scurte sau sincopate. Folosită astfel, viola devine instrument aproape exclusiv armonic. Călușul instrumentului
Violă () [Corola-website/Science/309827_a_311156]
-
vor fi așezate în ordine alfabetică. În dreptul coloanelor pentru „ediții” (ale materialelor publicate - partituri), vor fi trecute între paranteze sursele care nu au putut fi verificate (vezi materiale indisponibile). Notăm cu asterisc edițiile modificate ale unor piese (de exemplu, înlocuirea acompaniamentului inițial de pian cu cifraje de acorduri). În măsura posibilităților, lista este ilustrată cu înregistrări sonore (integrale sau doar fragmente). Singurele compoziții cunoscute din timpul vieții poetului sunt două romanțe semnate de Iancu Filip ("De ce nu-mi vii?" și "Pe lângă
Listă de compoziții pe versurile lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/309921_a_311250]
-
plopii fără soț..."), ambele scrise în 1887, când Eminescu se afla în vizită la sora sa, în Botoșani. După moartea poetului, un număr apreciabil de autori, mulți dintre ei uitați, au scris mici piese - serenade, romanțe, valsuri - pentru voce cu acompaniament de pian sau cor. Din perspectiva actuală, registrul stilistic în care se încadrează aceste piese este cel al muzicii ușoare - servesc drept argumente formele pieselor, instrumentația minimală, lipsa de notorietate a celor mai mulți compozitori sau incapabilitatea celor cunoscuți de a-și
Listă de compoziții pe versurile lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/309921_a_311250]
-
de Nicolae Covaci, pe versurile poeților Șerban Foarță și Andrei Ujică și apărută pe albumul „Mugur de fluier” (1974, reeditat în 1999 pe CD). Înregistrările au avut loc în formula N. Covaci - solist vocal, double-six, M. Baniciu - solist vocal, ghitară acompaniament, J. Kappl - solist vocal, chitară bas, clopote, C. Petrescu - percuție, V. Sepi - percuție, G. Reininger - percutie, clopote. O nouă versiune a fost înregistrată în 1992 pentru albumul „SymPhoenix/Timișoara”, în formula N. Covaci - chitară solo, double-six, M. Baniciu - solist vocal
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
Varianta în engleză a fost înregistrată în 1999, în formula Nicolae Covaci - chitară solo, Malcolm J. Lewis - solist vocal, iar în limba română în 2005, în formula N. Covaci - chitară solo, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - chitară acompaniament, solist vocal, Ovidiu Lipan - percuție, C.Gram - chitară electrică , I.Contraș - percuție , voce. Compusă prin 1968 de Nicolae Covaci și Florin (Moni) Bordeianu; text Victor Cârcu. Apărută pe discul „Floarea Stîncilor” din 1969. Înregistrarea a avut loc în formula N.
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
anii 60...” (1998). Compusă în 2004-2005 de Nicolae Covaci, cu text de Dinu Olărașu. Apărută pe albumul „Baba Novak” (2005), într-o înregistrare în formula N. Covaci - chitară acustică, solist vocal, J. Kappl - chitară bas, backing vocals, M. Baniciu - chitară acompaniament, solist vocal, O. Lipan - baterie, Mani Neumann - vioară, Ionuț Contraș - percuție, Cristi Gram - chitară. Nume sub care apare pe compilația neoficială „Go West” (2005) varianta în limba engleză a piesei „Mica țiganiadă”, fără introducere. Vezi Mica țiganiadă. Nume sub care
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
Compusă de Nicolae Covaci în anii '80, sub titlul „Bounty Man”. Textul în limba română îi aparține lui Dinu Olărașu. Înregistrată în formula N. Covaci - chitară solo, solist vocal, J. Kappl - chitară bas, voce, O. Lipan - baterie, M. Baniciu - chitară acompaniament, voce, M. Neumann- vioară, I. Contraș - percuție, voce, C. Gram - chitară electrică, a apărut pe albumul „Baba Novak” (2005) Prelucrare folclorică de Nicolae Covaci și Josef Kappl (făcuta în 1971), pe versuri de Victor Cârcu; apărută ca o „Introducere” la
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]