KorAP: Find »[drukola/base=activism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...40 41 42 ...52 >

1,280 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414

să aprofundeze subiectul. În continuarea lui Tocqueville, acestea au întărit credința că stabilitatea și forța democrației liberale se bazează pe o societate civilă sănătoasă, care este o agregare de asociații voluntare între cetățeni. Însă așa cum arată Barnes și Kaase (1979), activismul politic depășește simplul vot și apartenența la partide politice și include și mișcările de protest. Ca atare, activismul politic reprezintă suma resurselor puse în joc în influențarea deciziilor politice. Așa cum arată Almond și Verba, intensitatea crescută a acțiunii politice nu

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
bazează pe o societate civilă sănătoasă, care este o agregare de asociații voluntare între cetățeni. Însă așa cum arată Barnes și Kaase (1979), activismul politic depășește simplul vot și apartenența la partide politice și include și mișcările de protest. Ca atare, activismul politic reprezintă suma resurselor puse în joc în influențarea deciziilor politice. Așa cum arată Almond și Verba, intensitatea crescută a acțiunii politice nu conduce automat la instabilitatea sistemului. Unul din avantajele sistemului democratic este că acei care sunt capabili să participe

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
să indice un studiu recent (Bermeo și Nord, 2000). Spuneam că cetățeanul bun este cel ce se simte responsabil și de soarta comunității. Cel care recunoaște un interes și o datorie dincolo de sfera strict privată. Orientarea către bunurile publice și activismul în favoarea lor îi denotă, am putea spune, caracterul civic. Observația relațiilor cetățenilor cu bunurile publice în România conduce repede la îndoială. Dincolo de interesul privat, nu par să existe bunuri colective de interes. Ele cad, cel mult, în sarcina autorităților publice

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
fabrici 5,4 89,8 3,3 1,4 Blocarea străzilor 8,0 86,9 3,7 1,4 Greva foamei 6,8 87,5 4,3 1,4 Este adevărat, aceste acțiuni de protest ar putea fi diferite de activismul politic "convențional", precum activitățile specifice asociațiilor profesionale, religioase, civice, pentru apărarea drepturilor omului, pentru apărarea mediului, sindicate și partide politice. Pentru a diferenția între diferitele tipuri de participare politică vom realiza o analiză factorială exploratorie. Dimensiunile latente pe care analiza

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
exprimă participarea la activitățile unor grupuri mai curând apolitice precum asociațiile sportive, religioase sau profesionale. Variabilele grupate în dimensiunile latente (factorii) ale participării sunt grafic separate prin chenarele îngroșate din tabelul 2.12. Trebuie luată în seamă această diferențiere a activismului politic în funcție de caracterul politic, semi-politic sau apolitic al grupului în care cetățenii activează. Este posibil, astfel, ca publicul să considere sindicatele drept un grup mai puțin autonom al societății civile și mai curând ca un vehicul politic pentru conducătorii acestora

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
r = 0,176, p < 0,01, N = 2169). De altfel, ei se și simt mai bine informați despre politică decât majoritatea oamenilor (r = 0,154, p < 0,001, N = 2195). Descoperirea importantă a celor doi autori clasici este legătura dintre activismul politic și stabilitatea politică. Așa cum arată Huntington (1999), stabilitatea politică a devenit în secolul XX mai importantă decât dezvoltarea economică. Teama de instabilitate a deschis de multe ori calea represiunii și dictaturii în societățile în curs de dezvoltare. Nu este

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
XX mai importantă decât dezvoltarea economică. Teama de instabilitate a deschis de multe ori calea represiunii și dictaturii în societățile în curs de dezvoltare. Nu este nevoie însă neapărat ca stabilitatea să fie însoțită de inactivism politic, niveluri mari de activism putând fi însoțite de grade ridicate de satisfacție față de outputul guvernamental, dar și de atașament difuz față de sistemul politic, în general. Competența subiectivă reduce sentimentul neputinței politice și crește atașamentul față de sistem. Cei care se dovedesc competenți politic cred mai

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
competenței politice. De exemplu, ea încurajează chiar și modest încrederea în deținătorii funcțiilor politice. Competența politică joacă rolul ei fundamental în funcționarea democrației, așa cum o demonstrează atât cercetarea de față, cât și alte cercetări (Freise, 2005). În loc să destabilizeze sistemul politic, activismul îl consolidează. Chiar dacă puterea relațiilor nu este mare, observăm cum cei mai competenți politic se simt mai puțin lipsiți de putere, sunt mai convinși de importanța votului și resping mai puternic alternativele politice la sistemul democratic. Fără a fi naivi

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
au păstrat specificul și o fracțiune mai mare din varianța diverselor dimensiuni ale comportamentului politic sunt explicate de locul în care acesta are loc, decât de variabile individuale precum sex, venit, educație sau variabile atitudinale. 3.2 Declinul sau transformarea activismului politic în societățile occidentale Participarea politică a fost legată, este adevărat, de capitalul social și de angajamentul civic. Scăderea participării mai cu seamă în comunitățile sărace a fost explicată printr-o scădere fără precedent a capitalului social. Participarea politică este

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
cartier sau a grupurilor de interes. Această participare explicit politică, prin intermediul organizațiilor sociale și al bisericii, poate fi văzută ca producând un tip special de capital, anume capital politic, ce s-ar putea dovedi diferit de capitalul social. Problema reducerii activismului politic este una specifică fiecărei generații: fiecare se acuză că ar fi mai puțin civică decât cele precedente. Dezbaterea actuală pornește de la pretinsa scădere a participării în societățile occidentale, mai cu seamă în Statele Unite, enunțată de Robert Putnam (1995a, 2002

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
alte tipuri de participare, cele care erau neconvenționale în anii '70 părându-li-se acum demodate. Tinerii ar putea prefera activități mai puțin măsurate în sondaje, precum campaniile pe internet, mobilizare prin e-mail sau SMS. Pentru a confirma teoria menținerii activismului și a schimbării de repertoriu politic, ar trebui ca cei care se angajează în aceste noi tipuri de participare să fie și cei care le abandonează pe cele vechi, cei care să manifeste cel mai puternic neîncrederea politică. Analiza întregului

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
aceste noi tipuri de participare să fie și cei care le abandonează pe cele vechi, cei care să manifeste cel mai puternic neîncrederea politică. Analiza întregului set de date ESS indică contrarul: cei care se angajează în noile forme de activism, conchid autorii, sunt aceiași care se angajează în cele vechi, adică noi repertorii politice sunt adăugate celor vechi. Relațiile bivariate au indicat păstrarea unor inegalități, dar ele trebuie testate și împreună. Modelele de regresie logistică confirmă validitatea relațiilor bivariate. Inegalitățile

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
1995-1998 al World Values Surveys și comparând rezultatele cu cele ale Political Action Survey (Barnes și Kaase, 1979) autoarea remarcă persistența diferențierii tipurilor de activități politice de-a lungul timpului. La mijlocul anilor '90, analiza factorială arată o diferență clară între activismul de protest (demonstrații legale, boicoturi, greve neoficiale, petiții, ocuparea de clădiri sau fabrici), activismul civic (apartenența la asociații voluntare, la partide și sindicate) și vot. Ultimul este o dimensiune distinctă, în concordanță cu caracterul său de acțiune politică atipică din

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
Barnes și Kaase, 1979) autoarea remarcă persistența diferențierii tipurilor de activități politice de-a lungul timpului. La mijlocul anilor '90, analiza factorială arată o diferență clară între activismul de protest (demonstrații legale, boicoturi, greve neoficiale, petiții, ocuparea de clădiri sau fabrici), activismul civic (apartenența la asociații voluntare, la partide și sindicate) și vot. Ultimul este o dimensiune distinctă, în concordanță cu caracterul său de acțiune politică atipică din punct de vedere al costurilor și beneficiilor reduse, spre deosebire de celelalte acțiuni politice. În ierarhizarea

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
acțiune politică atipică din punct de vedere al costurilor și beneficiilor reduse, spre deosebire de celelalte acțiuni politice. În ierarhizarea acțiunilor de protest, semnarea unei petiții este cea mai frecventă, participarea la demonstrații și boicotul. Dintre cele convenționale, discuțiile politice, votul și activismul civic caracterizează două treimi din public. Dar activitățile de protest menționate, deși mai reduse ca pondere decât cele convenționale enumerate mai sus, sunt totuși mai frecvente decât apartenența la un partid politic. Surprinzător, aceste acțiuni nu sunt foarte diferite ca

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
occidentale. În ciuda tendințelor mass-media de a supraevalua protestul, acesta este în creștere atât în democrații consolidate, cât și în țări în curs de dezvoltare și democratizare, precum Mexic, Coreea de Sud sau Africa de Sud. Dar cine participă la protest? Unii sugerează că modelul activismului din anii '70 în care cei mai activi erau cei educați, bărbații, tinerii și necredincioșii nu mai este de actualitate. Activismul, odată marginal, a devenit central. Analiza datelor World Values Survey din 1995-1997 (Norris, 2002) arată încă existența unui decalaj

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
curs de dezvoltare și democratizare, precum Mexic, Coreea de Sud sau Africa de Sud. Dar cine participă la protest? Unii sugerează că modelul activismului din anii '70 în care cei mai activi erau cei educați, bărbații, tinerii și necredincioșii nu mai este de actualitate. Activismul, odată marginal, a devenit central. Analiza datelor World Values Survey din 1995-1997 (Norris, 2002) arată încă existența unui decalaj redus în favoarea bărbaților, dar predictorul cel mai important al activismului rămâne educația, urmat de clasa socială. Distribuția vârstei este una curviliniară

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
cei educați, bărbații, tinerii și necredincioșii nu mai este de actualitate. Activismul, odată marginal, a devenit central. Analiza datelor World Values Survey din 1995-1997 (Norris, 2002) arată încă existența unui decalaj redus în favoarea bărbaților, dar predictorul cel mai important al activismului rămâne educația, urmat de clasa socială. Distribuția vârstei este una curviliniară, generația de vârstă medie fiind cea mai activă, fără a putea spune însă dacă este un efect generațional sau de cicluri de viață. Aceiași predictori rămân cei mai puternici

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
aici femeile par un pic mai active decât bărbații, ceea ce contează rămân educația și clasa. Atunci când relațiile sunt controlate cu nivelul de dezvoltare umană și democratică, cu structura socială și atitudinile culturale, se observă o distincție netă: în primul rând, activismul ecologist este asociat negativ cu participarea la vot și pozitiv cu protestul politic. Țările în care această relație este cea mai puternică sunt societăți post-industriale, precum Suedia, Noua Zeelandă, Germania sau Australia. Din această perspectivă, activismul ecologist poate fi văzut ca

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
distincție netă: în primul rând, activismul ecologist este asociat negativ cu participarea la vot și pozitiv cu protestul politic. Țările în care această relație este cea mai puternică sunt societăți post-industriale, precum Suedia, Noua Zeelandă, Germania sau Australia. Din această perspectivă, activismul ecologist poate fi văzut ca o formă alternativă de politică. În al doilea rând, activismul ecologist este pozitiv legat de canalele politice convenționale, precum partizanatul politic sau activismul civic. Asta înseamnă că activiștii ecologiști se regăsesc cel mai probabil în

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
pozitiv cu protestul politic. Țările în care această relație este cea mai puternică sunt societăți post-industriale, precum Suedia, Noua Zeelandă, Germania sau Australia. Din această perspectivă, activismul ecologist poate fi văzut ca o formă alternativă de politică. În al doilea rând, activismul ecologist este pozitiv legat de canalele politice convenționale, precum partizanatul politic sau activismul civic. Asta înseamnă că activiștii ecologiști se regăsesc cel mai probabil în rândurile altor organizații civice importante. Cele două constatări pe care le-am trecut în revistă

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
sunt societăți post-industriale, precum Suedia, Noua Zeelandă, Germania sau Australia. Din această perspectivă, activismul ecologist poate fi văzut ca o formă alternativă de politică. În al doilea rând, activismul ecologist este pozitiv legat de canalele politice convenționale, precum partizanatul politic sau activismul civic. Asta înseamnă că activiștii ecologiști se regăsesc cel mai probabil în rândurile altor organizații civice importante. Cele două constatări pe care le-am trecut în revistă întregesc imaginea activismului politic la sfârșitul anilor '90. În decursul ultimelor două decenii

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
pozitiv legat de canalele politice convenționale, precum partizanatul politic sau activismul civic. Asta înseamnă că activiștii ecologiști se regăsesc cel mai probabil în rândurile altor organizații civice importante. Cele două constatări pe care le-am trecut în revistă întregesc imaginea activismului politic la sfârșitul anilor '90. În decursul ultimelor două decenii multe lucruri s-au schimbat în activismul politic, în organizațiile, tipurile de acțiuni și țintele politice urmărite. În ciuda lipsei unor evidențe sistematice, protestul rămâne o dimensiune a participării distinctă de

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
se regăsesc cel mai probabil în rândurile altor organizații civice importante. Cele două constatări pe care le-am trecut în revistă întregesc imaginea activismului politic la sfârșitul anilor '90. În decursul ultimelor două decenii multe lucruri s-au schimbat în activismul politic, în organizațiile, tipurile de acțiuni și țintele politice urmărite. În ciuda lipsei unor evidențe sistematice, protestul rămâne o dimensiune a participării distinctă de forme mai convenționale precum votul sau activismul civic. Multe forme de protest, precum petițiile, boicoturile și demonstrațiile

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
decursul ultimelor două decenii multe lucruri s-au schimbat în activismul politic, în organizațiile, tipurile de acțiuni și țintele politice urmărite. În ciuda lipsei unor evidențe sistematice, protestul rămâne o dimensiune a participării distinctă de forme mai convenționale precum votul sau activismul civic. Multe forme de protest, precum petițiile, boicoturile și demonstrațiile au devenit tot mai populare în multe țări. Politica de protest este răspândită mai curând în rândurile persoanelor educate și cu ocupații manageriale și profesionale din societățile post-industriale, dar ea

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]