1,273 matches
-
influențat. Iar afacerile știu faptul că, cu cât mai larg și mai difuz este procesul de comunicare extraorganizațională, cu atât mai consistente sunt consecințele persuadării. Astfel că punctele tari ale "influențătorului de brand" care-l diferențiază de masa de consumatori activismul social și buna informare trebuie consolidate cu mai multe date și informații din surse multiple. Sursele de informare directă puse la dispoziție de companie (web-site, articole de presă, rapoarte anuale, purtători de cuvânt etc.), dar susceptibile de părtinire, sunt completate
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
să aibă o fundamentare psihologică, astfel încât să se ajungă la emanciparea forțelor lor spirituale, interne, punându-se accentul pe latura formativă, în detrimentul celei informative. Ca atare, pedagogul critică caracterul intelectualist al învățământului herbartian și pledează pentru un învățământ centrat pe activismul elevilor. În sprijinul acestei idei, Ferrière evidențiază valențele unui astfel de învățământ conexat de muncă, de viața reală, care să le ofere copiilor cel mai eficace mijloc de pregătire pentru o integrare rapidă și facilă în profesiune și în viața
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și Germania, asistent, conferențiar și profesor la Catedra de pedagogie a Universității din București. Lucrările sale de referință, apreciate constant de specialiști și învățători, pot fi amintite în următoarea ordine cronologică: Școala activă (1926), Problema educației în școala democrației (1928), Activismul și noile reforme școlare (1928), Școala și viața (1930), Metode pentru studiul individualității (1931), Regionalismul educativ (1931), Școală de experimentare (1935), Contribuții la o pedagogie românească (1938). În primele sale lucrări, autorul propunea o sinteză între perspectiva psihologică a individualității
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
una corectă/justă, cu siguranță prioritățile politice s-ar schimba în favoarea acestor domenii strategice pentru bunăstarea și dezvoltarea socială. Pentru ca reprezentarea substanțială (calitativă) să devină posibilă și în societatea românească trebuie să fie întrunite mai multe condiții: a) să existe activism politic și conștiință de grup subreprezentat în rândul femeilor; gradul de vizibilitate și de maturizare a mișcării feministe și a organizațiilor de femei din cadrul partidelor au un rol decisiv în acest sens; b) "politica ideilor" și "politica prezenței"13 femeilor
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
școli și în final, eliberarea nației grecești de sub jugul musulman. Cu alte cuvinte, pe parcursul a două secole de primejdioasă diplomație, secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, Fanarul s-a constituit ca cel mai sudic avanpost de propagandă și activism al Eteriei grecești. Parcurgând acest traseu temporal și istoric, ei au făcut prin influență radiantă un serviciu imens tuturor popoarelor balcanice, pe care prin propriul exemplu le-au trezit la conștiința de neam, ca realitate diferită de conștiința apartenenței la
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
care fascismul a produs o "sinteză culturală" a ideologiilor naționaliste, primitiviste, socialiste și rasiale (Block, 1991 [1935]). Această analiză sugerează că doctrina Reagan trebuie privită ca un conservatorism revoluționar cu o puternică componentă de populism conservator radical, de individualism și activism; aceeași viziune se regăsește și în filme precum Războiul stelelor, Indiana Jones, Superman, Conan și alte filme și seriale de televiziune care utilizează eroi individualiști ce manifestă o atitudine ostilă față de stat și sînt deținătorii valorilor conservatoare. Aceasta constituie, așa cum
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
acei ani. În mod particular, filme precum Easy Rider și Woodstock au întărit convingerile contraculturale ale publicului și, în același timp, au întărit rîndurile curentului contracultural promovîndu-i stilul de viață, moda vestimentară și caracterul rebel. Pe de altă parte, reducînd activismul și revolta anilor '60 la un stil cultural pur și simplu, contracultura a fost mai ușor de cooptat și de incorporat în curentul culturii oficiale din Statele Unite, iar imaginile din Easy River și Woodstock au înlesnit acest proces de cooptare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Gibson oferă imagini edificatoare ale stării de spirit prezente, ale panicii și anxietății referitoare la prezent și viitor (atitudini anticipate în lumea profetică a lui Pynchon și Burroughs), dar și configurări ale acelor forțe care produc acea "îmbolnăvire" a prezentului. Activismul cyberpunk Baudrillard este chiar mai disperat și mai deprimat decît Gibson, deși acesta își consideră cartea ca fiind optimistă; el afirmă că viitorul va fi mult mai sumbru decît prezentul descris în Neuromancer 34. Alți critici consideră că romanul lui
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sînt prezentate ca mijloace fundamentale folosite de putere și, deci, ca elemente importante pentru controlul democratic. Există, astfel, în cadrul curentului cyberpunk, un anume populism conform căruia individul are dreptul să folosească tehnologia în scopuri personale și susține angajarea într-un activism media și tehnologic. A apărut, ca urmare, o nouă etică a "hackerului", luptînd împotriva controlului impus de corporații și a monopolului asupra informației. Au apărut noi bănci de date și ziare electronice care prezintă noi surse de informație și comunicare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cultural, mai multe voci și perspective diferite decît existau în societatea preinformațională. Domeniul sferei publice s-a extins, permițînd o revitalizare a democrației care în ultimele decenii a fost în criză (vezi Kellner, 1990a și concluziile la acest volum). În contrast cu activismul cyberpunk, Baudrillard este tehnofob și apolitic, revelînd un viitor dominat de tehnologie în care subiectul dispare; el nu explorează modul în care noile tehnologii pot promova creșterea subiectivității și crearea unor noi tipuri de experiență, de informație, de participare și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
échange symbolique et la mort (1993-1976: 118 și următoarele); aceasta a fost o secțiune în mod curios omisă din traducerea engleză a volumului Simulations (Baudrillard, 1963a). Începînd cu sfîrșitul deceniului șapte, el a avut o atitudine din ce în ce mai disprețuitoare față de orice activism cultural și media. 36 Așa susține Csicsery-Ronay (1991) și Fitting (1991). 37 A se vedea articolele din Mississippi Review, numerele 47-8 și Critique, Spring, 1992. 38 Antologia lui McCaffery (1991) ilustrează acea aserțiune cu privire la repetitivitatea din ce în ce mai accentuată a literaturii cyberpunk
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
creație. "Alfabetizarea" media se bazează în final pe aceste abordări, determinînd studenții să fie critici cu privire la reprezentările și discursurile media, subliniind în același timp și importanța capacității de a deprinde folosirea media ca mod de exprimare și ca unealtă a activismului social 2 . În ceea ce mă privește, aș adăuga această abordare ulterioară, mai cuprinzătoare, care ar urma să ajute la constituirea unor deprinderi critice și să arate cum media poate fi folosită ca instrument al schimbării sociale. Tehnologia comunicării devine din ce în ce mai
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
autoexprimarea democratică și schimbarea socială. Ca atare, tehnologiile care ar putea contribui la producerea elementelor de participare democratică, prin transformarea politicii în spectacol media și bătălie a imaginilor, ar putea contribui la revigorarea participării și dezbaterii democratice. Mass media și activismul cultural Studiile culturale au neglijat în primul rînd dezvoltarea strategiilor și practicilor de intervenție media și de producere a unor mijloace de comunicare în masă alternative. S-a discutat puțin în cercurile de studii culturale despre modul în care radioul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
într-adevăr mai multă putere individului este nevoie să i se ofere și cunoștințe referitoare la producerea de material mediatic și să i se permită să creeze produse ce urmează apoi a fi făcute publice. O accentuare a fenomenului de activism în sfera mijloacelor media ar putea sprijini în mod semnificativ democrația, permițînd unor voci pînă acum reduse la tăcere sau marginalizate să se exprime. Pedagogia media cu orientare critică și activismul media impun roluri și funcții noi pentru intelectuali. Cultura
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a fi făcute publice. O accentuare a fenomenului de activism în sfera mijloacelor media ar putea sprijini în mod semnificativ democrația, permițînd unor voci pînă acum reduse la tăcere sau marginalizate să se exprime. Pedagogia media cu orientare critică și activismul media impun roluri și funcții noi pentru intelectuali. Cultura informatică și cultura media produce noi ciberspații ce se oferă explorării și cunoașterii și noi cîmpuri deschise luptei și intervenției politice. Noii "ciber-intelectuali" ai prezentului s-ar putea să nu aparțină
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Capitolul 9 CARTOGRAFIIND PREZENTUL DIN VIITOR: DE LA BAUDRILLARD LA CYBERPUNK 349 De la Baudrillard la cyberpunk 352 Neuromancer și viziunea lui Baudrillard 357 Cartografiind viitorul; iluminind prezentul 368 Baudrillard vs. cyberpunk 370 Viziunea cyberpunk 373 Literatură, teorie socială și politică 378 Activismul cyberpunk 378 Este cyberpunk-ul depășit? 380 NOTE 382 CONCLUZII DE LA VIITOR INAPOI LA PREZENT 387 Pedagogie critică media 392 Mass media și activismul cultural 393 Mass media și politicile culturale 395 NOTE 398 Referințe bibliografice 399 În aceeași colecție au
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
viitorul; iluminind prezentul 368 Baudrillard vs. cyberpunk 370 Viziunea cyberpunk 373 Literatură, teorie socială și politică 378 Activismul cyberpunk 378 Este cyberpunk-ul depășit? 380 NOTE 382 CONCLUZII DE LA VIITOR INAPOI LA PREZENT 387 Pedagogie critică media 392 Mass media și activismul cultural 393 Mass media și politicile culturale 395 NOTE 398 Referințe bibliografice 399 În aceeași colecție au mai apărut: Ioan Oprea, Lingvistică și filosofie Anton Carpinschi, Deschidere și sens în gîndirea politică Alexandru Husar, Ideea europeană Jean Borella, Criza simbolismului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
unor dezbateri utile; doresc să mulțumesc și lui Richard Keeble care a criticat în mod constructiv textul. Diferite versiuni ale acestui studiu au fost publicate în revista Centennial Review, vol. XXXVI, No1 (iarna 1992), pp. 5-42 și Styles of Cultural Activism, editată de Philip Goldstein și publicată de editura Universității Delaware (1994). În acest studiu mă inspir din volumul meu, The Persian Gulf TV War (Kellner, 1992 b). ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- DOUGLAS KELLNER Cultura media 6 1
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Principala lor centrală era la Râbnița, în Transnistria. Deci Moldova era făcută să fie ținută ostatică. V.A. : Deci tot pe seama lipsei de clarviziune trebuie să punem și tratatul acesta de bază cu Uniunea Sovietică. A.M.P. : Mai degrabă de activism. Pentru că lui Iliescu îi era frică de Moscova, că el credea că Moscova, de la o zi la alta, va reveni la postura de mare putere. Și nu voia s-o zgândăre. Vreau să fiu obiectivă cu Iliescu, deși am fost
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
personal, eu nu am mai avut vreme de literatură. De scris poate aș fi găsit, dar aveam oroare de toată partea de networking, de relații care acom‑ pania distracția asta. De-abia găseam timp să scriu, între știință, jurnalism și activism, când să mai scot oamenii la bere și să mă ocup de toată partea asta ? Eu, oricum, când scriam sub socialism, eram convinsă că nimeni nu o să mă publice, așa că nu mă gândeam la literatură ca la o carieră. Caramitru
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
conjugarea etică, temperamental romantică a celor doi, dar și o corespondență de natură estetică, de natură neoromantică, explicabilă prin ancorarea lor în spiritul veacului al XIX-lea și prin deschiderea spre veacul XX". Deosebirea fundamentală, ni se atrage atenția, este "activismul literar al lui Macedonski, spirit prin excelență doctrinar, și structura interioară eminesciană, în genul primilor romantici, care preferă tonul meditativ, reflexiv, cu toate că activitatea de publicist a lui Eminescu ne relevă un spirit justițiar, mai puțin doctrinar, ce-i drept". O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
în școală, în vederea învățării unei meserii. Orientarea practică a școlii pozitivă în general nu însemna însă, așa cum a pretins el mai tîrziu, și cum a susținut și C. Narly, discipolul său, o expresie a spiritului "școlii active" (17, pp. 36-37). "Activismul" lui Găvănescul avea alt temei și altă intenționalitate decît "școala activă". În concepția sa, activismul urmărea exercitarea voinței și formarea deprinderilor de acțiune; activitatea practică nu avea deci un caracter spontan și nu era o sursă de cunoștințe, cum s-
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
însă, așa cum a pretins el mai tîrziu, și cum a susținut și C. Narly, discipolul său, o expresie a spiritului "școlii active" (17, pp. 36-37). "Activismul" lui Găvănescul avea alt temei și altă intenționalitate decît "școala activă". În concepția sa, activismul urmărea exercitarea voinței și formarea deprinderilor de acțiune; activitatea practică nu avea deci un caracter spontan și nu era o sursă de cunoștințe, cum s-a constatat la reprezentanții "educației noi". Numai reducînd școala activă la "manualism" s-ar putea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pătruns totuși destul de puțin). S-au impus în mod deosebit două principii: a) legarea școlii de viață, ceea ce a dus, în unele țări, la alcătuirea unor programe minimale comune tuturor școlilor și a altora speciale adaptate cerințelor regionale; b) principiul activismului, care viza metodele educației. Învățămîntul primar a realizat, în această perioadă, în cele mai multe țări, trecerea de la "școala tradițională" la "școala activă", caracterizată printr-o mai mare extindere dată activităților practice și metodelor euristice de instruire. Interesul pentru perfecționare pe multiple
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
începutul secolului (Dewey, Montessori, Claparède, Decroly, Ferrière). Pentru toți aceștia, activitatea practică (experiența) era principalul izvor de cunoștințe. Pentru ei experiența constituia un suport material al activității psihice interne. Unii din continuatorii lor au redus, însă, cum s-a văzut, activismul la simple lucrări practice, la "manualism". Antonescu a reacționat tocmai față de o astfel de unilateralizare a ideii de activitate, fără a se orienta însă spre o teorie a instrucției care să constituie o reală expresie a conceptului de "școală activă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]