220,173 matches
-
în tot ceea ce face. Din această pricină te-am întrebat despre relațiile tale cu suprarealismul, pentru că și suprarealiștii au o disciplină a creației aproape academistă, pe fondul unei libertăți maxime, cultivată și întreținută uneori pînă la disoluție. Orice invenție, și acum revin la prestidigitație - îmi cer scuze că sunt obstinat, dar asta e...-, se clădește pe exactitate și pe rigoare... Poți să revii la orice, poți să revii și la prestidigitație și chiar la spectacolul de circ... ...și la Paolo Ucello
François Pamfil "Mă consider scamator" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15481_a_16806]
-
cam tot pe atunci bărbatul politic cu cel mai agresiv orgoliu, în bună parte justificat, din România, P.P. Carp, îi mărturisea tânărului ce tocmai citise din Scrisoarea pierdută că dacă până atunci se crezuse cel mai inteligent om din patrie, acum vedea că se înșelase, Caragiale fiind acela, și tot astfel, dacă cel mai european om politic al vechiului Regat, Tache Ionescu, se declara încântat să-l aibă lângă dânsul, în campanie electorală pe dramaturg, nu înseamnă că acesta a avut
Tot obraznic ai rămas, nene Iancule... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15488_a_16813]
-
amabilei realități curarisiți, senini, apți, în fine să îmțeleagă că pe această vale a plângerii se construiesc vile de toată frumusețea. Nu divulg motivele, dar în zilele noastre Caragiale nu s-ar mai expatria la Berlin, iar dacă ar scrie acum, i s-ar replica din nou: Tot obraznic ai rămas, nene Iancule''.
Tot obraznic ai rămas, nene Iancule... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15488_a_16813]
-
vitele bufnind de spaimă lipite laolaltă, cum le mînau la abator. Dădea glas făptura împinsă la pieire - răcnet rostogolit peste cîmpuri, ghemuit în munți.// Jumătăți uriașe atîrnau de cîte un picior în cîrlige de nichel zidite printre faianțe:/ chipul simplificat acum din interior./ Sîngele și toată murdăria pe jgheaburi de ciment./ Oameni îmbrăcați în cauciuc erau aici stăpînii. Ei luau vita fără viață în spinare. Ei beau sînge proaspăt în căni ei mîncau fibrele cele mai fragede, fripte în curte pe
Copilăria alterată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15494_a_16819]
-
încît au început și din amintiri să piardă:// ei da, ei da, cine mai cunoaște toate serbările? Bătrînii aveau alt timp/ Nici cuvintele toate nu mai ai cum le folosi - și le mai uiți! Să mai ai și grija cuvintelor, acum!" (Orfan de obiceie). Nu în ultimul rînd se cuvine menționat plictisul, acel monstru perfid, "care nici zgomot și nici gesturi mari nu face", conform faimoasei definiții baudelairiene, care nu ezită a "înghiți" pînă și copilăria, căreia i s-au răpit
Copilăria alterată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15494_a_16819]
-
să mă credeți că eu, personal, nu sînt de acord cu această decizie. Însă trebuie să precizez un lucru: nu am onoarea de a servi Republica Ungară, ci Regatul Ungariei! - Gosch, de ce nu mi s-a spus acest lucru pînă acum! Sînteți atît de bun, excelență, să îmi prezentați motivele care l-au determinat pe regele Ungariei să ia această decizie ce ar putea avea consecințe serioase pentru ambele părți? - Vă rog să mă scuzați, domnule, dar conducătorul statului nostru nu
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
să ajung să înțeleg contextul politic și cultural în care voiam să acționez. Sentimentul meu de nesiguranță a ajuns la paroxism cînd un profesor de istorie, devenit, ca mulți alți colegi de-ai mei, politician, mi-a declarat solemn că acum, după căderea comunismului, a venit vremea să se rectifice "acordurile infame" de la Trianon, din 1920, prin care Ungaria cedase însemnate teritorii Austriei, Iugoslaviei și României. De pe acum mă obișnuisem să-mi exprim indignarea, așa că i-am mărturisit istoricului devenit politician
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
ca mulți alți colegi de-ai mei, politician, mi-a declarat solemn că acum, după căderea comunismului, a venit vremea să se rectifice "acordurile infame" de la Trianon, din 1920, prin care Ungaria cedase însemnate teritorii Austriei, Iugoslaviei și României. De pe acum mă obișnuisem să-mi exprim indignarea, așa că i-am mărturisit istoricului devenit politician cît de absurde mi se păreau cuvintele sale. Dar cînd în Balcani a izbucnit un nou război, mi-am amintit de toate aceste incidente și brusc am
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
de ani: ele au fost resimțite ca acte politice propriu-zise și de atunci înainte orice evaziune din societate în sfera culturii și a vieții private a început să capete legitimitate. Rezumînd aceste idei într-o carte de-a mea de acum cîțiva ani, am fost încîntat să văd că Hans Magnus Enzensberger le cita pe larg într-unul din eseurile sale. Încîntarea mi s-a transformat însă în perplexitate cînd am realizat că folosise cuvintele mele pentru a caracteriza istoria modernă
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
de adulatori halucinați. E suficient să ai o percepție calmă, liberă de frustrări și presentimente. Am cunoscut puțini oameni atît de sinceri în expresia de sine Prietenie probabil că există între Dvs.. Îmi amintesc că într-un interviu televizat de acum cîțiva ani ați afirmat, citez aproximativ, că, deși de la un moment median al vieții încolo, omul nu-și mai face decît foarte greu prieteni noi, Dvs. v-ați împrietenit cu un tînăr, Horia Patapievici. Cum era omul acela cu care
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
un moment dat în carte că dacă lucrurile continuă să meargă pe direcția de care se teme el, vom ajunge cu toții niște animale prospere, blînde și politicoase. Se înșală. Am spus-o și la lansare: cel puțin în ambianța de acum, nici una dintre aceste perspective nu este plauzibilă în România. Blîndețea și politețea nu sînt, în orice caz, pericolul major al societății românești.
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
Balcicul va fi restituit artistic și moral spațiului nostru cultural așa cum se cuvine, arta românească, în ansamblul ei, dar și resorturile noastre sufletești, vor fi percepute mult mai corect și mai nuanțat. Un pas important către acest moment îl face acum cartea Balcicăi Măciucă, un pas provocator și plin de promisiunea miracolului, asemenea unei feerii. Autobiografie și evocare, nostalgie și sentiment al posesiunii, jubilație și suferință mocnită, iubire mărturisită și tonalități de ecleziast, această carte este un adevărat poem al melancoliei
Un imn pentru Balcic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15524_a_16849]
-
o mobilizare mai mare decît o cere scrierea cîtorva pagini obișnuite. Este motivul pentru care consider că aceste texte sînt . Ele au fost scrise uneori cu furie, alteori cu sufletul la gură. Nu poți inventa aceste stări care fac parte acum din memoria peticelor și compun un capital pe care intenționez să mizez. ș...ț la urma urmelor, jocul cu petice este un pretext pentru a face să treacă un mod de a judeca lumea." Ar fi aici o explicație pentru
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
și sărbătoarea. Ca să facă și el ceva, Dracul a inventat vacanța", "Necinstea și apatia strică omenia". Dincolo de poanta alcătuirilor de acest tip, Irina Nicolau și-a dezvoltat și rafinat un stil deja inconfundabil. O extraordinară ureche pentru sunetele limbii vorbite acum de tineri și adolescenți combinată cu privirea (etnologică) care vede dincolo de aparențe și ne rușinează cu tandrețe de toate surogatele culturale în care trăim în mod inconștient compun un fel de-a scrie unic în cultura noastră de azi. Mă
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
împart oamenii, așa cum o fac eu, în cei care zic "O zi bună" și ceilalți, cărora le e suficient un autohton "La revedere", vor găsi la pagina 164 cea mai interesantă analiză a tipurilor de salut în lumea de azi: "Acum se întîmplă ceva nou și, din punctul de vedere al învățătoarei mele, destul de grav. Nu se mai schimbă un salut cu altul, ci, pe terenul unei politeți excesive, afișate de funcționari bine plătiți, dar nesiguri pe ei, întervin la despărțire
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
ei, întervin la despărțire urări de genul: o zi bună, o după-amiază plăcută, un week-end plăcut. Funcția salutului încetează de a mai fi de ordin conativ, nu mai este un declic care deschide și închide ceea ce numeam în anii î70 . Acum omul se ocupă de ziua ta, de după-amiaza ta, de week-end-ul tău, prin urmare încearcă să ți le influențeze favorabil. învățătoarea mea, doamna Popa, ar fi răcnit: cum îți permiți să te referi la week-end-ul meu, poate că eu nu
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
să se apropie din nou de fostul lor combatant care se Încoronase trădându-i, dar și Napoleon al III-lea avea ambiții de autor, Isi publicase tratatul despre artilerie al carui limbaj tot această distinsa literata i-l corectase, iar acum voia să scrie și o carte despre Iulius Caesar, pesemne, tocmai pentru a se compară cu acela. Avea, deci, nevoie de verbul talentat al doamnei Hortense Cornu sau, poate, prin ea, chiar al altor scriitori mai mari, de la care să
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
ca si cum ar fi așteptat să se transmită căldură acelui impuls: - Dragul meu, pe tema asta, nu știu nimic În plus. Eu sunt femeie și știi că n-am acces la loji. - Si făcu un joc de cuvinte: Europa descoperă abia acum « virtuțile minții feminine »... Eu pot să-ți spun doar un lucru: Că regele Belgiei e Înrudit cu Casa de Orleans, dușmana pe care noi am alungat-o de la tron, așa că Împăratul nu vi-l recomandă pe fratele lui. - Și, atunci
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
trebuit să-l scutească de orice control vamal. Și dacă tot am ajuns la Evenimentul zilei să menționăm ce crede Cornel Nistorescu despre ultimul subiect la modă în dezbaterea politică autohtonă. Cine să aleagă președintele României - alegătorul obișnuit, ca pînă acum, sau Parlamentul, cum dorește premierul Năstase? "Țara arde și noi pieptănăm republica" își intitulează Nistorescu editorialul consacrat acestui subiect. l De obicei Cronicarul nu dă atenție faptelor diverse publicate cu excesivă larghețe pe prima pagină a cotidianelor. Știrea asupra căreia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15528_a_16853]
-
a iliescianismului. Cunoscând fauna ajunsă la putere, nu reușesc să descopăr nici un argument pentru care ei ar dori să evadeze din placenta de interese, relații, învârteli și abuzuri cu trudă edificată. De ce să adopte sistemul nevrotic al concurenței neîncetate, când acum un simplu telefon descâlcește cele mai complicate ițe ale economiei, justiției sau finanțelor? De ce-ar renunța la conducerea discreționară a unui popor docil, confruntându-se cu oameni pentru care civismul nu e vorbă goală iar cunoașterea interesului personal n-
Pamflet strict secret by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15531_a_16856]
-
pe pagina întâi a ziarelor internaționale și în prime-time-ul emisiunilor de televiziune. Nu știu dacă putem conta la nesfârșit pe tulburele context universal, la adăpostul căruia o clasă de politicieni iresponsabili își fac de cap. E adevărat, Occidentul pare dispus acum să înghită și mâncăruri care în urmă cu o jumătate de an îi stăteau în gât. Dar același Occident va fi foarte atent să nu facă indigestie. Dacă duhoarea putreziciunii va deveni insuportabilă, cât îi vedem de cooperanți, nu vor
Pamflet strict secret by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15531_a_16856]
-
a trăit permanent în țară, cu excepția peroadei cînd au fost ei înșiși exilați prin pușcăriile comuniste, cu alte cuvinte chiar dacă erau condiții particulare pentru o legătură reală a spațiului nostru cultural cu marele artist, el n-a ieșit ni-ciodată, pînă acum, dintr-o proiecție vagă și dintr-o reprezentare strict protocolară. Cum o asemenea situație nu este, în mod cert, una deliberată, cum nu pot fi găsite explicații rezonabile, nici de natură ideologică și nici de altă natură, care să elucideze
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
fapt ar trebui căutate în altă parte. Poate chiar opera sa și în tipul lui de personalitate. în pofida faptului că recenta expoziție este insignifiantă în raport cu întregul, în vreme ce desenele însele pot părea insignifiante pe lîngă marile sale lucrări în ulei, avem acum suficient material pentru a realiza o radiografie, fie ea și sumară, a unei prezențe umane și artistice cu totul excepționale. Numai că vectorul gîndirii lui Victor Brauner, dinamica imaginației și sensul propozițiilor sale nu sunt tocmai confortabile și puțini ar
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
în instanță, în act oțios și în fapt punitiv. Sincretismul om-animal, coabitarea regnurilor și încărcătura emotivă a formelor sunt înlocuite cu rigorile geometriei și cu determinisme tehnice și mecanice. Omul spectral, cu ale sale conture vagi și translucide, se preschimbă acum în schiță rigidă, într-o precoce prefigurare a unei existențe robotizate. Dacă, din punct de vedere stilistic, există aici atît o componentă cubistă cît și una constructivistă, din punct de vedere moral, mesajul este unul incriminator și polemic. Dacă pînă
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
în schiță rigidă, într-o precoce prefigurare a unei existențe robotizate. Dacă, din punct de vedere stilistic, există aici atît o componentă cubistă cît și una constructivistă, din punct de vedere moral, mesajul este unul incriminator și polemic. Dacă pînă acum polemica era una implicită și se ducea în planul viziunii și în acela al limbajului, în acela al codurilor și în acela al tehnicii, acum ea este explicită și se adresează nemijlocit acelei civilizații burgheze, industrializate și alienate/alienante pe
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]