5,683 matches
-
de Octav) Hai, pleacă, de-aici! (pleacă) Octav: Da nu vreau să plec, dom' doctor! (cîntînd) Noi de-aicea nu plecăm, nu plecăm acasă... (încearcă să rîdă... apoi îngenunchează, se concentrează și pare că receptează un semn sonor..., o presiune acustică asupra spațiului spre care privește) Vezi, Ovidiu, deja ne-au încadrat la boli nervoase... Ce pot să spun?! Mi-e rușine... mi-e cumplit de rușine...! ne mai lipsesc cămășile de forță... mie... că ție nu-ți mai pot pune
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
refrenul în poezie (în rondel, de pildă) etc. Naturalețea se referă la exprimarea firească, simplă, spontană. Mărci textuale: fluența unui discurs simplu, lipsit de artificialitate, de termeni livrești. Eufonia se manifestă la nivelul fonetic al discursului, prin crearea unor valori acustice superioare. Efectul muzical obținut prin repetarea unor sunete ori prin combi narea sugestivă a cuvintelor în enunț creează tonalitatea dominantă, timbrul specific, adecvat ideii. Mărci textuale: figuri de sunet (asonanța, aliterația, onomatopeea), proce dee specifice muzicii (tehnica refrenului), prozodia (măsură
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
poezia lui Bacovia), prin rimarea unor omonime/omofone (...cuvântul /...cu vântul), sau prin rimarea unor cuvinte dintre care unul îl încorporează pe celălalt (... cristalină /...alină). - Rima imperfectă, numită și asonanță, constă în diferențe de sunete (de obicei consoane) în segmentele acustice care formează rima (Și pentru cine vrei să mori? / Întoarcete, te ndreaptă / Spreacel pământ rătăcitor). - Semirima reprezintă un model combinat între versul clasic și cel modern, constând în alternanța versurilor albe cu versuri rimate încrucișat (abcb/1, 24, 3: Orele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
În vederea realizării acestui scop, gramatica (teoria limbii) urmează să construiască: a) un model al competenței vorbitorilor, adică o gramatică sub forma unui mecanism sau a unui sistem de reguli care asociază o interpretare semantică a unui număr infinit de secvențe acustice; 64 Ibidem, op.citată, p.253. 65 Ibidem, op.citată, p.253. 44 b) un model al performanței vorbitorilor, adică un sistem de reguli care explică cum e pusă în acțiune competența în actele de vorbire; s ar include aici
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
În vederea realizării acestui scop, gramatica (teoria limbii) urmează să construiască: a) un model al competenței vorbitorilor, adică o gramatică sub forma unui mecanism sau a unui sistem de reguli care asociază o interpretare semantică a unui număr infinit de secvențe acustice; 64 Ibidem, op.citată, p.253. 65 Ibidem, op.citată, p.253. 44 b) un model al performanței vorbitorilor, adică un sistem de reguli care explică cum e pusă în acțiune competența în actele de vorbire; s ar include aici
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
dar calea osoasă funcțională. Acestora li se pot oferi aparate speciale pentru comunicare auditivă. La fel, cei cu resturi de auz, după aflarea prin examen audiometric al frecvențelor păstrate și al nivelului pierderilor de auz, pot fi dotați cu proteze acustice. Este foarte important când a apărut handicapul. Dacă acest lucru s-a întâmplat înainte de formarea vorbirii, copilul va rămâne nu numai fără auz, dar și mut"87. Nerecepționând răspunsurile la semnalele sale sonore, lipsit de această satisfacție, copilul surd va
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
misiune de o asemenea importanță, dublată de credința în cimentarea cuplului deoarece bărbatul legitim putea recurge la serviciile unei "parașute" necunoscute de ea; (b) jena că manevra ar putea fi remarcată de colegi sau și mai rău de emițătorul semnalului acustic (de orice natură) ce urma a fi captat; (c) teama că "obiectivul" s-ar putea deplasa în mod premeditat sau nu, oricum cu intenții dușmănoase în timpul activității de producere a enunțurilor susceptibile de a confirma denunțurile venite din partea anturajului profesional
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
apă formatoare de didacți: supra-normativitatea (teama de a nu intra în interlect chirițez) duce la respingerea ca "incorecte" a unor cuvinte folosite de două generații în Hexagon (descoperi asta după cinci ani de la absolvire, ascultând Radio France Internaționale, în condiții acustice de neimaginat, ca urmare a bruiajului temeinic), exercițiul artificios de a traduce în franceză autori folosind o limbă românească mai curând contorsionată cu scopul fixării de structuri gramaticale duce inevitabil spre un idiolect aflat la limita francezei virtuale, atemporală, aseptică
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
apartament, locul de muncă preia rolul promenadei în curtea închisorii (te întâlnești și cu cine vrei și "ceilalți", sub privirea atentă a gardienilor), întâlnirile cu prietenii un fel de "vorbitoare" între "celulele locative", unde te puteai aștepta să fii monitorizat acustic iar în paralel unii participanți să fie "ciripitori" având un "Obiectiv" de ascultat. Printre ei se aflau și specialiști în declanșarea combustiei, astfel încât cel predispus să se aprindă pe o temă să nu rateze ocazia de a "se prăji". A
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
La un număr mare de specii (...) se formează adevărate coruri care se caracterizează prin alternanțe de emisiuni și pauze colective. Analiza acestor vocalizări complexe a arătat, printre altele, că această activitate corală apare ca rezultat al sincronizării momentelor de activitate acustică a masculilor remarcă o specialistă în comunicarea animalelor (sublinierea îmi aparține)130. II. ANATOMIA VORBELOR DE CL(O)ACĂuuuu... 1. Schimbare de poveste Dar poate că divagațiile marine te-au obosit, cititorule și vrei apropiindu-te de sfârșit să ai
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Îl atrage fata pe Luceafăr?mai Întîi fonetic apoi prin evocare. Numeroase religii ne demonstrează cum cuvîntul este asimilat cu puterea sexuală iar verbul cu sămînța. Cuvintele fetei avînd forța unei „nyama” binefăcătoare, astfel ca fata de Împărat Îl Înseminează acustic si fonematic pe erou mai Întîi, iar din această sămînță fonetică va lua naștere dorința zeului. Există la Începutul poemei un semantism sexual, sporii fonematici ai invocației pătrund În corpul zeului. Cu o capcană a sunetelor fata Îl atrage pe
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
poemului, constituindu-se Într-un veritabil personaj, fiindcă recurența cu care apare În cadrul scenografic al poemei Îi dă consistență de actant. Chemarea Luceafărului se realizeaza În scenografii aproape asemănătoare și sub regim nocturn instaurîndu-se astfel o vrajă sublunară, un teritoriu acustic de mare rezonanță afectivă, muzicală si emoțională. Putem asemăna această monodie incantatorie cu starea de rugăciune a anahoreților, cu veghea și psalmodiul repetitiv, cu starea de beatificare În care ființa rugatorului se contopește cu rugăciunea, cu alchimia teologică a imaginarului
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
truda și în zadar un raspuns rațional la marile întrebări ce privesc condiția umană; ambii sunt melancolici și însingurați; la amândoi se regăsesc accentele unui pesimism dureros și, în cele din urmă, ambii dovedesc o sensibilitate deosebită în redarea imaginilor acustice.70 În ciuda corespondentelor evidente de netăgăduit și în poetica pascoliană de sorginte leopardiană a copilandrului viziunile lor sunt adesea extrem de diferite, iar diferențele reprezintă, firește, un indiciu al originalității operei pascoliene. Ambii autori abordează tematica nimicniciei omului, însă, în viziunea
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ale Infinitului: Iar când vântul / foșnește-n crâng, acelei nesfârșite / de dincolo tăceri eu îl aseamăn: / și-mi amintesc atunci de veșnicie, / de moarte ere și de cea prezenta / și de-al său sunet (Infinitul vv. 8-13) în care stimulul acustic declanșează experiență cognitivă. Quasimodo preia decorul modificându-i semnificația pe care i-o atribuise poetul din Recanati.295 Privite în lumina ascendentei ilustre versurile citate din Forme de arbori chinuite ascund opinia poetului despre tradiția literară precum și felul în care
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
și nemișcare, dintre nesiguranță călătoriei vieții și insula copilăriei, sfâșiat între mare și țărm, între prezent și trecut. Dat fiind că însuși motorul revenirilor este de natură auditiva, peisajele ce apar în amintire au, s-a văzut, trăsături sonore. Imaginea acustică utilizată că vehicul al reîntoarcerii nu este o apariție singulară în poezia quasimodiană: parfumul și răpăitul ploii din Rugăciune către ploaie, creație ulterioare poeziei Ulicioara au aceeași funcție: Mireasma bun-a cerului / peste ierburi, / ploaie pe fruntea serii. Voce nuda
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
adolescent mut (...) surprins de-o altă viață. Tăcerea uimită se așterne peste adolescență suspendată între prezent și trecut că într-un cadru cinematografic ce prezintă schimbările tainice specifice vârstei de trecere. La ambii poeți metamorfozele sunt semnalate prin absența motivelor acustice. Liniștea sporește fascinația misterelor, marchează uimirea supremă și, în general, preaplinul de sentimente imposibil de exprimat. Urc piscuri, prăpastii de aer / cuprins de vântul pinilor / și grupul ce ușor mă-nsoțește / se depărtează în văzduh, / undă de sunete și iubire (Vânt
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
nu este conotată negativ așa cum se întâmplă atunci când, în Vento a Tìndari, însoțește imaginea exilului ci pozitiv. Devine nu doar vehicul de acces spre timpul și spațiul memoriei, sustrase curgerii distructive a clipelor (rol pe care îl aveau și imaginile acustice), ci poartă către altă dimensiune: Piața Navona, noaptea, pe bănci / Stăteam întins tăcerea căutăm / iar ochii mei cu drepte și inele de spirale / uneau luminătorii aceiași ce copil fiind vedeam / întins pe pietrele râului Platani / Silabisind în întuneric rugi (Reîntoarcerile
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
razoare / se perindau, și-alei înmiresmate / foșneau ușor de vânt (vv. 14-17). Tot aici, reevocând itinerariul cognitiv din Infinitul, a cărui prima etapă este perceperea totalizatoare a timpului, sunetul vântului apare că fir sonor invizibil cu ajutorul căruia poetul interiorizează imaginea acustică succesiva: Și vine vântul aducându-mi glasul / orei din turn. Mi-era spre mângâiere / nopților mele, mi-amintesc, bătaia (vv. 50-52). O a treia ocurenta a termenului în poezia amintită este transpusa în trecut și în spațiului unde se manifestă
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
o poartă ce permite alunecarea spre o dimensiune telurica, primordială, mitică: și-un freamăt cuprinde străvechile ape (idem).350 Viziunile celor doi poeți se apropie așadar prin faptul că motivul amintit, secondat, întâi la Leopardi, apoi la Quasimodo, de imagini acustice marchează revenirea naturii la viață. La Quasimodo se constată absența vântului ce tensionează, în prezent, așteptarea: Între lungi bulevarde / frunze negre grămezi / într-o presimțire de vânt (Oraș străin, trad. MB). Peisajul citadin, străbătut de un fior de încordare se
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
sau inima (...) prinsă de iubire, sau furtuni cumplite și, nu în ultimul rând, tânjește muritorul a trage-n port mai înaintea / dorinței ce mugește / în el și-n juru-i nori de smoală-adună (Dragoste și moarte, vv. 43-44). Introducând o imagine acustică printre termenii amintiți Quasimodo zugrăvește iubirea că pe un ecou al sentimentului leopardian impetuos: Dar unde bat, iubire, a tale tobe? (De-a lungul Isarului).507 Pornind de la binomul dragoste / moarte, poetul romantic creionează și fragmente cu tentă civică, patriotică
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
reîntoarcerea în timpul și spațiul copilăriei; perceperea vârstei maturității că vreme a suferinței accentuate pe alocuri de diminuarea facultăților creatoare; rememorarea chipurilor din trecut pe firul sonor al amintirii. Vremea copilăriei, a tinereții, creionata frecvent de poetul romantic cu ajutorul unor imagini acustice, este reprezentată de poetul ermetic că lume populată cu glasuri și chipuri dragi (voci și chipuri) sau că undă de sunete și iubire. Cercetarea noastră a arătat manieră în care dialectica sunet / tăcere însoțește binomul trecut / prezent, adâncind contrastele: daca
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
repetării inter textuale: paradoxul ei rezidă în combinarea muncii de finisare formală cu o exigență infinită. Verbul inexistent pe care efortul obstinat al repetării ni-l face posibil de conjugat este a nesfârși (infinir) : repetarea nesfârșește textul, deschizându-l spre acustica nesfârșitului seman tic care se oferă, totuși, într-o formă finită (ibidem, 17). Forma, inteligibilă, nu se fixează o dată pentru totdeauna, de fapt, ea apare ca stare de formă în mijlocul unui proces infinit, un stop-cadru. Pentru a scrie istoria repetării
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Rimmon-Kenan, reluând o distincție teoretică inițiată de Philippe Hamon, vorbește despre patru modalități pe care autorul le are la dispoziție atunci când decide să exprime ceva despre esența unui personaj grație onomasticii. Astfel, anumite trăsături de caracter pot fi sugerate vizual, acustic, articulator sau morfologic 47. Desigur, numele Horla intră sub incidența ultimei categorii enunțate, fiind compus din morfemele hors (afară) și là (acolo). Este vorba, așadar, despre o entitate "de dincolo", despre o esență ontologică eludând percepția comună. Nuvela debutează in
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
fapt este, pentru Benjamin, revelator: purtatul lămpii este „begleitet immer von dem Klirren des Zylinders in der Scheide [...] und dieses Scheppern gehört dem dunklen Lied der Brandung an, das in der Mühsal des Jahrhunderts schläft.““ Lampa este centrul unui univers acustic, din care fac parte sunetele minore ale veacului, cele organic prezente în constituția materială a obiectului: scrâșnetul sticlei pe inelul de fier, zăngănitul cheilor mamei, când aceasta purta lampa dintr-o cameră în alta, glasul tăcut al fitilului arzând. Simțul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
vizualului este responsabilă pentru diminuarea standardului cultural al populației din unele țări.) Multe tehnologii mecanice mai vechi au fost înlocuite de altele electronice; pentru producerea filmelor se folosește grafică computerizată, iar tehnicile de înregistrare digitală pot face ca discurile înregistrate acustic în stilul vechi să pară desuete; presa scrisă se bazează acum pe mașini de cules literele electronic și pe cuvântul procesat; versiunile electronice ale unei părți din presa scrisă sunt disponibile prin intermediul bazei de date a computerului și a compact
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]