1,966 matches
-
șomajului, ce a devenit sursa majoră de îngrijorare. Dezindustrializarea a eliminat în mod special pozițiile calificate din întreprinderi, în favoarea celor slab calificate. Puterea simbolică, nicidecum reală, pe care comunismul o acordase clasei muncitoare a dispărut fără urmă, fiind înlocuită de acuza tacită că această clasă reprezintă mai degrabă o frână a reformei. Țărănimea a fost angajată în procesul confuz și frustrant al preluării proprietății pământului. Rezultatul a fost o proprietate extrem de fragmentată, complementar cu lipsa de echipament și capital, generarea unei
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
de putere, corupția. Acest tip de factor extrinsec țintește în mod special clasa conducătoare, care, în virtutea poziției sale, are acces la obținerea unor câștiguri ilicite: politicienii corupți, „baronii locali”. Destul de mulți observatori înregistrează cu o anumită surprindere caracterul exagerat al acuzelor de corupție. Tranziția a fost însoțită, evident, de o creștere substanțială a corupției. Transformarea acesteia în factor central al problemei actuale a tranziției are însă mai degrabă o tentă ideologică. Pe de o parte, forme de corupție - și încă grave
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
acuzație de falsificare, eșuată datorită evidenței că ele au exprimat corect starea de spirit a populației, au fost elitist contestate pe temeiul unei mentalități colective deficitare. Eticheta foarte des utilizată de „duminica orbului” pusă pe ziua alegerilor a devenit o acuză standard a caracterului conservator al populației. În primul rând, un grup intelectual elitist care, dezvoltând o ideologie intransigent anticomunistă, a acceptat fără rezerve autoritatea strategiei tranziției și a instituțiilor internaționale care o promovează, fiind în dificultate să dea o explicație
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
public. Astfel de lucrări i-au permis să își asigure continuitatea și succesul și dincolo de un cerc îngust de inițiați. Dar conținutul lor nu interesează nici psihanaliza, nici pe psihanaliști. Admițînd că aceste ultime cuvinte se constituie mai curînd în acuze decît în explicații, nu ne rămîne decît să observăm că fiecare dintre scrierile enumerate reprezintă o tentativă de extindere absolut nepotrivită, de aplicare hazardată a psihanalizei la un domeniu care nu ține de resortul ei. Aceasta din urmă încearcă să
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
un fief al președintelui României, care l-ar fi trădat pe acesta prin revolta muncitorilor. Drept urmare, rebelii trebuie pedepsiți nu doar cu vârf și îndesat, ci și în chip demonstrativ: revolta lor este proiectată ca o crimă de lezmajestate! Pentru ca acuzele să pară credibile, „s-au dat ordine clare pentru mărirea substanțială a pagubelor în raportări, pentru a se da un caracter «huliganic» manifestației” (Oprea și Olaru, 2002, p. 18). Dacă la început era blamat caracterul politic al manifestației, cu timpul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
acelor zile s-au datorat caracterului spontan al mișcării, circulației anarhice a informațiilor și inițiativelor de toate felurile, prost coordonate pe plan operațional” (p. 72) - acestor cauze li s-au adăugat dezinformări intenționate sau nu, situații de panică etc. La acuza că ar fi cerut ajutor militar de la Moscova, Iliescu răspunde ritos că nu a apelat la URSS în nici un moment din timpul evenimentelor din decembrie 1989 și că interpretarea revoluției române ca acțiune KGB sau CIA este absurdă. În mod
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Relaxarea dogmatică este urmată de sincretismul liturgic și etica indignării sindicaliste. Bogatul pios este contestat de săracul invidios. Solidaritatea și binele comun ies, neobservate, din orice discuție. Dialogul academic al teologiei cu alte discipline „hegemonice” precum filozofia continentală dă naștere acuzei de „elitism”. Articularea unei viziuni metafizice despre om sau univers - ancorată eventual în epifania unui Bine transcendent - e socotită dacă nu direct „fundamentalistă”, măcar potențial „intolerantă”. Limbajul neutru al „diferenței” descalifică orice discurs „fundaționalist” sau proiect misionar. După 1968, marea
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
poziții și resurse de cercetare. Nu este surprinzător într-o astfel de situație că sexismul, mai ales cel subtil, se strecoară în aceste medii presupuse a fi avangarde ale emancipării. Grupul privilegiat devine nemilos, se solidarizează ostil și intimidează femeile. Acuza principală este aceea că universitățile au devenit centre de îndoctrinare pentru feminiști, grupuri rasiale și sexuale și alți marginali. Contraatacurile de acest tip sunt mai rele decât sexismul, căci sunt insidioase. Lor li se adaugă pur și simplu o ironie
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
înseamnă că prin chestionarea alegătorilor asupra preferințelor politice nu avem dreptul să încercăm să anticipăm ce se va întâmpla la alegeri. Cu toate că, în general, efectele pozitive ale sondajelor asupra socialului sunt recunoscute, lor li se aduc și o serie de acuze, în numele acelorași principii inerente sistemelor democratice. După Bradburn și Sudman (1988), ideile potrivnice sondajelor folosesc următoarele argumente: a. sondajele politice, în special cele preelectorale, sunt învinuite că influențează alegerile; b. se invocă invadarea, prin chestionar, a vieții private, a intimității
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
se apreciază că sondajele sunt lipsite de importanță deoarece conțin erori și, oricum, se ocupă de o realitate foarte fluctuantă (lumea părerilor). Fără a intra în detalii, vom puncta principalele argumente împotriva acestor teze. Primei și celei mai serioase dintre acuze i se poate răspunde că sondajele și publicarea rezultatelor influențează alegerile, dar nu mai mult decât alți factori. Și, în plus, renunțarea la sondaje ar însemna întoarcerea la vremuri în care, oricum, se făceau prognoze și se exercitau influențe, dar
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
prin rezultate de sondaj trucate oamenii sunt incitați să voteze (ori să nu voteze) cu un partid anume. Asupra acestei chestiuni, care s-a pus cu mare acuitate în România începând din 1990, vom reveni imediat. Cea de a doua acuză, invadarea vieții private, poate fi ușor respinsă, întrucât respondentul este liber să refuze participarea sa la anchetă. Experiența dovedește însă că celor mai mulți oameni le place să răspundă la întrebările operatorilor și că ponderea cea mai mare a nonrăspunsurilor provine mai
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de orice natură) de pe urma celui manipulat. Dacă nu sunt întrunite toate aceste elemente, nu putem vorbi de manipulare, ci poate doar de influențare, schimbare de opinie sau de atitudine etc. Din acest motiv, nu suntem de acord cu multe din acuzele de manipulare ce se aduc celor care produc sau folosesc sondaje. Un autor francez, pe care l-am mai citat (Kessler, 2002), are darul de amesteca judecăți corecte asupra practicilor greșite ale sondajelor cu acuze dure de manipulare. La un
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de acord cu multe din acuzele de manipulare ce se aduc celor care produc sau folosesc sondaje. Un autor francez, pe care l-am mai citat (Kessler, 2002), are darul de amesteca judecăți corecte asupra practicilor greșite ale sondajelor cu acuze dure de manipulare. La un moment dat, el spune: „În materie de sondaje, manipularea, voluntară sau nu, provine mai ales din prăpastia ce separă ceea ce acestea măsoară realmente de concluziile care sunt trase din lectura superficială a cifrelor publicate” (p.
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
lui răsunau fără încetare, iar profesorii se înfiorau când îl vedeau venind pe acel tânăr spătos cu înfățișare de bătrân marinar abrutizat. Dar chiar și la Padova, deși atât de departe de Napoli, de Roma și de Calabria, ajunse cu acuze grave și defăimătoare mâna cea lungă a Inchiziției. Tu ești frà' Tommaso din Stilo sau Sanchez din Bilbao? Era tentat să răspundă în spaniolă, cu o seamă de măscări care să-l reducă la tăcere pe zbirul acela care voia
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
furnici. Era absurd, monstruos, inuman; Dumnezeu n-ar fi trebuit să îngăduie asemenea nedreptăți. Începea din nou să vorbească dedublându-se, înscena un proces în care juca atât rolul acuzării cât și cel al învinuitului; pleda fără milă, își concretiza acuzele, ba motiva până în pânzele albe, țintuindu-și cu degetul dublura care, după ce fusese făcut în toate felurile, ataca la rândul său spre a se apăra: analizele aveau ceva din acea îndărătnică cercetare a adevărului, pe care el o cunoștea perfect
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
la ce bun, implicarea vocațională în ce?... Profesorul, în decursul istoriei, a avut o evoluție specioasă, evoluție marcată de percepția social-valorică a profesiei. Cănd așezat cu rigoare în culmea importanței sociale, cănd blamat și aruncat la periferia acestei importanțe sub acuzele încrăncenate ale inutilității educației și a consumului total neadecvat de resurse pentru această problematică. Așadar, aflat între granițele unor deziderate sociale și ostilitățile reflexe ale actorilor sociali, profesorul trebuie perceput distinct de sfera unor teoretizări excesive și implicat în concretețea
Profesorul, interfaţă la un nonsens – apologii, frustrări şi nostalgii subiective. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Daniel Murăriţa () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2312]
-
vag/imprecis al criteriilor de apreciere a concurenților accentuează considerabil componenta arbitrară a stabilirii câștigătorului; după cum, necunoașterea criteriilor de către concurenți și de către suporteri (mai precis, lipsa de transparență) duce la contestarea deciziei luate, la o atitudine ostilă față de câștigător, la acuze referitoare la inechitatea arbitrării. Conflicte legate de regulile jocului Cel mai frecvent conflict este cel legat de încălcarea regulilor de către concurenți sau de către arbitru/juriu (ceea ce este perceput ca un fapt foarte grav). Conflicte proprii ale concurenților Concurenții sunt victime
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și jumătate)!" se poate spune "Mă enervezi când spui asta!"; după cum, în loc de "M-ai lucrat pe la spate, nemernicule!" se poate spune "Ai acționat fără să mă consulți!" Numeroși cercetători au constatat faptul că, în caz de conflict și de furie, acuzele au tendința să evolueze ca intensitate și gravitate. Dacă nu ne dorim cu adevărat ruptura, este recomandabil să nu folosim atacul la persoană; • să întrerupem întrevederea dacă simțim că ne pierdem autocontrolul; • să învățăm să întoarcem foaia: "dintre toate emoțiile
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
atitudinea clinică adoptată de psihologul clinician (Dafinoiu, 2002)31. Pacienții comunică problemele lor sub diverse forme * spun tot ce au pe suflet, uneori cu un debit verbal greu de întrerupt. În acest caz, când pacientul comunică sub forma plângerilor și acuzelor, psihologul nu face altceva decât să ajute pacientul să-și descrie problemele cât mai detaliat posibil utilizând următoarele tehnici: formularea de întrebări deschise, tehnici de clarificare, aprofundare și urmărire; * scot în evidență anumite probleme, dar ascund unele aspecte neplăcute, jenante
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
prenume, sex, vârstă, adresă, loc de muncă, profesie, status marital, internări în spital sau consultații clinice anterioare. b) Motivul internării: problema care a determinat solicitarea consultației. Pentru a se evita interferența informației pacientului cu interpretările clinicianului este preferabil ca toate acuzele să fie notate utilizând cuvintele pacientului. c) Istoria bolii actuale. Această parte a interviului prezintă cronologic evenimentele care au condus la solicitarea autorului. Este bine să fie notate următoarele date: factorii participanți care au determinat evenimentul prezent, împrejurările în care
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
o întreprind mulți oameni care trăiesc în aceste societăți și a faptului că sunt lipsiți de avantajele modernității. E greu de știut dacă rata aparent scăzută a depresiei în culturile mai puțin moderne este determinată de mascarea tulburării în spatele unor acuze fizice. Oricum, în cadrul abordării mai multor boli, se poate constata că unele culturi tind să se concentreze pe simptomele fizice ale tulburărilor, în timp ce altele, ca de exemplu cultura dominantă în Statele Unite, sunt focalizate pe simptomele psihologice ale acestora. 8.4
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de a fi fidele, iubitoare și sobre (1 297 Ibidem. 298 S. H. Rigby, op. cit., p. 141. 100 Timotei 2, 15) sau credincioase „femeia care se teme de Domnul trebuie lăudată” (Pildele lui Solomon 31, 30).299 Fratele cerșetor o acuză pe târgoveață că și-a permis să abordeze textele sfinte sau patristice în maniera unui predicator și o sfătuiește să rezerve această ocupație celor care aveau autoritatea cuvenită, cum era el însuși. Deși admite că femeia spune multe lucruri bine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Ibidem, p. 53. 306 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 281. 307 Susanne Sara Thomas, art. cit., pp. 260-261. (trad. n.) 102 Târgoveața nu folosește o strategie dialectică, ci una retorică. Interpretează eronat, chiar tendențios, tot ceea ce i se pare că aduce acuze naturii feminine. Citatul paulin „C-așa au scris Apostolul în carte/ Dând și porunci la soți: să ne iubească!/ Așa mai zic voroavă nțelepțească!”308 vrea să evidențieze faptul că fiecare bărbat trebuie să-și iubească soția, precum Hristos a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
persuasiv. Își construiește autobiografia din corelarea acestor texte ce învinovățeau femeile rele, cum era și cartea celui de-al cincilea soț, Jankin.322 Ca și soția regelui Midas, nu poate ține un secret, este conștientă de locvacitatea ei.323 Cunoaște acuzele aduse femeilor și încearcă să le înlăture. Nu este o vicioasă ignorantă care să aștepte o iluminare sau o salvare de la superiorii ei. Dimpotrivă, devine familiară cu argumentele clericilor și încearcă să li se opună, respingând imaginea defavorabilă prin care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de a ieși dintr un impas prin conceperea unui plan care să-l demaște pe acuzatorul său. Se dovedește mai priceput decât starețul, la care intuiește aceleași porniri, iar replica sa finală, plină de subtilitate și ironie (nu este o acuză directă) ni-l înfățișează ca pe un bun diplomat pentru propria cauză. Notele licențioase și amănuntele picante nu lipsesc, ele dau o coloratură comică, dezinvoltă, povestirea seamănă mai mult cu o anecdotă. Rigorile Evului Mediu au fost uitate, există o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]