33,202 matches
-
este disponibilă - Foarte instabil - Evenimente neașteptate - Incertitudine mare - Obstacole - Încercare și eroare - Ciclic - Când apar obstacolele se merge înapoi la start Mari 4. Modelul incrementalist Modelul cibernetic - Disponibilă în realitate - Furnizată - Relativ stabil - Mici schimbări în mediu Corecție/evitarea greșelilor - Adaptarea soluțiilor la micile schimbări de informație/mediu - Incremental - Pas cu pas Scăzute 5. Modelul „coș de gunoi! (garbage can) Modelul soluțiilor preexistente Creată (sub forma noilor soluții) Incertitudine mare legată de probleme și nu de soluții Creativitate, disponibilitate a soluțiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
a fi salvate: au fost alese speciile disponibile, folositoare pe timpul Potopului etc. 3. Modelul nestructurat „Meteoriți și dinozauri” - Ciclic - Când apar obstacolele se merge înapoi la start Selecția speciilor după dezastrele naturale (dinozauri, mamuți etc.) 4. Modelul incrementalist „Evoluția speciilor” - Adaptarea soluțiilor la micile schimbări de informație/mediu - Incremental, - Pas cu pas Evoluția speciilor fără dezastre naturale/ale mediului (teoria lui Charles Darwin) 5. Modelul „Coșului de gunoi” (Garbage Can) „Avem monștrii, ce facem cu ei?” Soluțiile apar primele și apoi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
din cadrul organizației în care lucrați. 4.3. Stiluri de conducere Am discutat în capitolele anterioare despre presupozițiile de la care pornesc managerii și despre felul cum se adaptează la context în exercitarea puterii potrivit teoriilor contingenței. Rezultatele presupozițiilor lor sau ale adaptării la contextul situațional sunt stilurile sau modelele de conducere, adică modalitățile prin care managerii abordează problemele în organizații. Zlate, de exemplu, prezintă definiții ale unor specialiști care consideră că stilul de conducere poate fi definit, pe de-o parte, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
este unul dintre procesele importante în cadrul organizațiilor. Ea este procesul prin care managerii își influențează subordonații să facă eforturi pentru a atinge în mod eficient obiectivele organizației. Procesul de motivare presupune un răspuns la nevoile specifice ale angajaților și o adaptare la context, prin care acestora le crește satisfacția cu munca și, implicit, productivitatea muncii, deci performanța. Motivația este rezultatul, consecința, interacțiunii dintre individ, sarcina de îndeplinit și mediul exterior. Motivația este „măsura în care un efort persistent este dirijat pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
patru tipuri de strategie de întărire a motivației subiectului de a adopta un anumit comportament: Tipul consecinței Pozitivă (Recompensă) Negativă (Pedeapsă) Măsura luată Acordare Întărire pozitivă (acordarea recompensei) Pedepsire Retragere Pierderea recompensei Întărire negativă (recompensare prin retragerea unei pedepse) Sursa: Adaptare după Skinner, apud Du Brin, 2005, pp. 110-112. Teoria așteptărilor (autorul versiunii complete a acestei teorii este considerat Victor Vroom) care leagă performanța, rezultatele muncii, de așteptările pe care indivizii le au de la munca pe care o fac; cu alte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
aceleași pentru părțile aflate în conflict, ci de la modalitățile de atingere a acestora, de la calea de urmat pentru a atinge aceleași scopuri. Thomas (1976, apud M. Vlăsceanu, 1993, p. 200) propune cinci stiluri de abordare a conflictului: evitarea; compromisul; competiția; adaptarea; colaborarea. Evitarea presupune ignorarea conflictului cu speranța că va evolua într-un mod pozitiv sau va dispărea. Este o abordare specifică situațiilor în care costurile estimate pentru conflict sunt mai mari decât beneficiile, așa că nu este rentabil să declanșăm o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
să se recurgă doar în situații extreme deoarece presupune un câștigător, dar și un perdant. Pentru a fi o rezolvare de durată, acceptată de cel care pierde, competiția trebuie să fie corectă, să aibă reguli clare care să fie respectate. Adaptarea este oarecum asemănătoare cu compromisul, dar nu presupune o soluție definitivă, clară, ci mai degrabă o redefinire continuă a pozițiilor, îngăduință, respect reciproc între cei aflați în conflict. Colaborarea presupune un joc cu sumă pozitivă; nu există nici un perdant, ci
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
populației pornește de la premisa că există populații de organizații care se află în competiție pentru aceleași resurse într-un mediu economic dat. Numărul celor care supraviețuiesc și au succes depinde de densitatea populației de organizații și de capacitatea lor de adaptare la mediu (identificarea de nișe de resurse, de noi nevoi sau noi categorii de beneficiari etc.). Succesul organizațiilor depinde de rapiditatea și de inteligența cu care descoperă noile oportunități (resurse) și se poziționează bine în utilizarea lor. Unele organizații au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
pe toate produsele) (de exemplu, Wall Mart) Strategia diferențierii generale (de exemplu, Microsoft) Segment de piață îngust (nișă) Preț mic focalizat (pe un produs sau un segment) (de exemplu, Lexus, de la Toyota ) Strategia diferențierii specifice (limitate) (de exemplu, BMV, Rolex ) (adaptare după Thompson Jr, Strickland III, Gamble, 2005, p. 116) Problema reducerii costurilor pentru a obține un preț cât mai bun este una esențială. În această ecuație complexă a costului general pentru un produs intră foarte multe variabile, de la costurile materiei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
de convergență culturală și de diversificare. Pe de-o parte, are loc o universalizare a unor elemente culturale (precum limbajul, căile de comunicare), a unor valori, a unor soluții de succes (companii, idei). Pe de altă parte, are loc o adaptare a companiilor la elemente specifice culturilor locale sau naționale care creează o diversificare interesantă în interiorul firmelor multinaționale. Economia globală este una în care regulile funcționării organizațiilor sunt aceleași, doar mediul diferă. Față de economia națională, economia globală este precum blocurile dintr-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
a câștiga o bătălie de prețuri. Alternativele sunt simple: achiziție a firmei mici, faliment al acesteia sau reorientare spre alte produse. Și totuși, globalizarea nu presupune doar fuziuni, achiziții, dispariția firmelor locale. Ea presupune și procese de diversificare și de adaptare. Precum banii, ca motivator, adaptarea la economia globală nu aduce obligatoriu mari avantaje, nu este un factor sigur de succes; lipsa de adaptare însă constituie cu certitudine o cale spre eșec. Mai concret, ce presupune totuși pentru o organizație modernă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
prețuri. Alternativele sunt simple: achiziție a firmei mici, faliment al acesteia sau reorientare spre alte produse. Și totuși, globalizarea nu presupune doar fuziuni, achiziții, dispariția firmelor locale. Ea presupune și procese de diversificare și de adaptare. Precum banii, ca motivator, adaptarea la economia globală nu aduce obligatoriu mari avantaje, nu este un factor sigur de succes; lipsa de adaptare însă constituie cu certitudine o cale spre eșec. Mai concret, ce presupune totuși pentru o organizație modernă adaptarea la contextual unei economii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
globalizarea nu presupune doar fuziuni, achiziții, dispariția firmelor locale. Ea presupune și procese de diversificare și de adaptare. Precum banii, ca motivator, adaptarea la economia globală nu aduce obligatoriu mari avantaje, nu este un factor sigur de succes; lipsa de adaptare însă constituie cu certitudine o cale spre eșec. Mai concret, ce presupune totuși pentru o organizație modernă adaptarea la contextual unei economii globalizate? Prezență, vizibilitate în economia globală chiar și pentru o organizație locală sau regională. Această ieșire „în lume
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Precum banii, ca motivator, adaptarea la economia globală nu aduce obligatoriu mari avantaje, nu este un factor sigur de succes; lipsa de adaptare însă constituie cu certitudine o cale spre eșec. Mai concret, ce presupune totuși pentru o organizație modernă adaptarea la contextual unei economii globalizate? Prezență, vizibilitate în economia globală chiar și pentru o organizație locală sau regională. Această ieșire „în lume” a firmelor locale sau naționale le obligă să-și facă „rochii de bal”: website, versiune în limba engleză
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
mâncare gătită acasă, fructe, până la meniurile restaurantelor de înaltă clasă. Substitutele au avantaje specifice, printre care faptul că sunt considerate mai sănătoase. 2. Cumpărătorii. Aceștia exercită presiuni competitive foarte mari asupra industriei de fast-food, cerând calitate și prețuri scăzute și adaptare la gusturile locale, ceea ce McDonalds se pricepe să facă, mai ales pentru că francizorii sunt locali. 3. Tendințe. Clienții își schimbă preferințele datorită inovațiilor tehnologice și mai ales datorită creșterii conștientizării faptului că alimentația este importantă pentru sănătate, ceea ce a condus
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
ale McDonald’s. - Modelul de afacere inventiv: cinci factori cheie de succes - cei 5 „P”: oameni (people), produse (products), locație (place), preț (price) și promoție (promotion), care au îmbunătățit performanțele (cel puțin cât Cantalupo a fost director (CEO). - Strategie multinațională: adaptare la specificul piețelor prin produse locale (de exemplu, Chicken Tatsuta, Chicken McCrispy, Maharajah Mac etc.). - Randament al angajatului (mai mare decât media pentru industrie) - Timp de servire mai slab decât unii rivali (40 de secunde în urma unor rivali precum Wendy
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
unui brand în condiții de bună și constantă calitate. Probabil compania va continua să dezvolte soluții originale, dar se va adapta și poveștilor de succes ale competitorilor pentru a-și păstra cota de piață și atractivitatea față de clienți și acționari. Adaptarea la specificul unor piețe naționale prin produse locale asigură un bun potențial de creștere. Segmentul de restaurante afiliate (Boston Market, Chipolite Mexican Grill și Donato’s Pizza) și extinderea în țările în curs de dezvoltare par a asigura, cel puțin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
care-i determină pe cei doi acționari ca pentru 2007 și anii următori să aibă ambiții foarte mari. Factorii de succes și obstacolele întâmpinate La începutul anului 2005, în plin succes financiar, dar și în plin proces de dezvoltare, retehnologizare, adaptare la cerințele de calitate europene, conducerea Prodindpest a decis să facă o analiză serioasă a companiei și să elaboreze o strategie coerentă de dezvoltare. A fost contactat un sociolog, expert în studiul organizațiilor și în studii de piață și s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
simțită zilnic ca obturându-i legătura cu glia. Această etajare tulbură cumva și ideea de ierarhie, o afectează. A sta sub același acoperiș, care desemna inițial o intimitate, și-a pierdut sensul. Orice organism are în mod spontan tendința de adaptare la mediul extern. Însă, în timp ce toate celelalte viețuitoare se rezumă la a se adapta la mediu, omul merge mai departe și încearcă să adapteze mediul la organismul său; e o inversiune a mecanismelor de adaptare. Marea trecere, pasul decisiv înspre
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
în mod spontan tendința de adaptare la mediul extern. Însă, în timp ce toate celelalte viețuitoare se rezumă la a se adapta la mediu, omul merge mai departe și încearcă să adapteze mediul la organismul său; e o inversiune a mecanismelor de adaptare. Marea trecere, pasul decisiv înspre om, îl constituie această depășire a pasivității înspre acțiune. Într-un fel, toate acțiunile noastre prezente prin care siluim natura pentru a deveni confortabilă, încercând să ne-o subordonăm, sunt întreținute de energiile necesare supraviețuirii
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
modelăm într-un mod particular o tendință înnăscută a organismului nostru. Dacă luăm în considerare separarea omului în corp și suflet (sufletul fiind cumva partea ce depășește stadiul de simplu corp, corp a cărui existență are drept caracteristică principală străduința adaptării) putem crede într-o dominare a corpului de către suflet. Mijloacele de informare cât mai exactă ca element de disoluție a unor relații sociale, a dorinței de apropiere dintre oameni: nu mai avem nevoie de ceilalți și pentru informare; dispare deci
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
reperul fundamental al adevărului. Dacă teoria evoluționistă este corectă, mă întreb când ne vom adapta la accidentele rutiere. Și cum vom arăta odată adaptați? De fapt, întrebarea poate fi mai generală: cum se va adapta omul la industrie? (Sau această adaptare a avut deja loc?) Am în vedere faptul că până acum adaptarea s-a făcut la medii cărora nu omul le era creatorul. Ciudate momentele în care ar trebui să ajungem la împlinirea proiectelor în umbra cărora ne-am odihnit
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
ne vom adapta la accidentele rutiere. Și cum vom arăta odată adaptați? De fapt, întrebarea poate fi mai generală: cum se va adapta omul la industrie? (Sau această adaptare a avut deja loc?) Am în vedere faptul că până acum adaptarea s-a făcut la medii cărora nu omul le era creatorul. Ciudate momentele în care ar trebui să ajungem la împlinirea proiectelor în umbra cărora ne-am odihnit atâția ani, visând la finalizarea lor. Deseori lenea ne împinge la reproiectări
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
găsit nepregătiți. Din perspectivă evoluționistă este mai inteligentă specia care a trebuit să înfrunte condiții mai nepotrivite cu natura ei. Ceea ce ar însemna că persoanele care au de înfruntat mai multe dificultăți ar trebui să fie mai inteligente (din perspectiva adaptării). Altfel spus, bunăstarea tâmpește, mai ales când este instalată de generații întregi. Se întâmplă asta în Occident? Datorită relației cu Celălalt avem chiar mai mult decât limbajul: avem inteligența. Iată un fundament pentru morală! În lipsa experiențelor corespunzătoare, pentru multe cuvinte
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
bază, are posibilitatea de a le transmite mai departe); de integrare (sportul se poate integra din punct de vedere funcțional; de exemplu, o comunitate/societate, în totalitatea sa sau numai prin spectatori, se identifică cu reprezentanții săi în competiție); de adaptare (cei care practică sportul - jocurile de competiție - se adaptează la regulile jocului, le înțeleg și însușesc; tot astfel, se efectuează adaptarea la sistemul valorilor și normelor unei societăți); de atingere a scopului (“În societățile moderne, sportul poate funcționa pentru atingerea
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]