1,484 matches
-
importante ce necesită dilatații periodice, alimentație specială (de consistentă, cantitate și intervale mici), se apreciază că deficiență medie. Prezenta gastrostomei permanente determina o deficiență accentuată. În aprecierea tulburărilor funcționale se are în vedere totdeauna și efectul psihic al afecțiunii. Incapacitatea adaptativa produsă se va alinia la sistemul general de apreciere, dar capacitatea de muncă se va aprecia și în funcție de specificul și condițiile ambientale ale locului de muncă sau profesiei. Afecțiuni ale nasului și sinusurilor: ■ amputația piramidei nazale posttraumatic sau ca urmare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
deficiență accentuată atunci când este vorba de afonie. În cazul laringectomizatilor care au deprin erigmofonatia, deficiență se considera medie, daca vocea este inteligibila cunoscând faptul ca vocea astfel realizată nu este "de cursă lungă" și accentuată când vorbirea rămâne neinteligibila. Incapacitatea adaptativa se apreciază după modelul general dar în ceea ce privește capacitatea de muncă se va avea în vedere și specificul profesiei (profesioniști ai vocii) efectele terapiei și eventual recidiva unor afecțiuni (noduli ai corzilor vocale, polipi etc.) Afecțiunile laringelui pot antrena tulburări fonatorii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
consideră că "fundamentul securității globale este reprezentat în continuare de relația (SUA, n.r.) cu aliații tradiționali din Europa și Asia și de angajamentele privind apărarea acestora", se mai arată în platforma democraților. În plus, președintele democrat în exercițiu continuă "abordarea adaptativă în etape" în ceea ce privește scutul european antirachetă, ce este menit să protejeze atât Europa, cât și Statele Unite de eventuale amenințări din partea Iranului sau din alte zone. "Considerăm că SUA și Rusia pot coopera în privința scutului antirachetă, dar am clarificat că vom
Scutul antirachetă, o prioritate pentru Obama by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/57630_a_58955]
-
singur, este deschis spre nou, preferă să citească în diagonală, nu-i place prea multă planificare fiind o persoană guvernată de spontaneitate, lasă lucrurile până în ultimul moment. Potrivit inventarului KAI ”( Inventarul Kirton Adaptare - Inovare), stilurile A și B sunt stilul adaptativ (persoane centrate spre elementele sigure, oarecum rutiniere, care nu-și asumă riscuri, organizate și planificate) iar stilurile C și D ar aparține mai degrabă stilului inovativ (originalitate dublată de eficiență mai redusă, indisciplină și dezacord, tentativă de schimbare a regulilor
Părinți de succes: Harta dezvoltării copilului (VI): Învățarea () [Corola-journal/Journalistic/81054_a_82379]
-
și profesori. Semnalam ceva mai înainte, în legătură cu comportamentele și atitudinile de prevenire a riscului de infectare cu HIV, că, deși pentru fiecare individ tânăr sau adult reacția cea mai normală de apărare în fața riscului de contaminare ar presupune o conduită adaptativă, de genul „asumarea necondiționată” a măsurilor de protecție celor mai sigure în vederea reducerii sau chiar a eliminării riscurilor, totuși, în realitate, printr-un mecanism pervers de cădere în iraționalitate, de multe ori se întâmplă exact contrariul. Cu alte cuvinte, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
să spunem că o instituție este "legitimă" dacă a fost creată printr-un mecanism care garantează raționalitatea. Dacă ne folosim de o perspectivă contractualistă, atunci mecanismul este consensual, iar dacă ne folosim de o perspectivă evoluționistă, mecanismul este de selectare adaptativă. În ambele cazuri, termenul "legitim" înseamnă "produs printr-un mecanism care garantează că este preferabilă o soluție instituțională în comparație cu celelalte opțiuni posibile" (Magri, 1994). Această premisă teoretică a influențat mare parte a literaturii occidentale asupra constituționalismului și asupra democrației. Din
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
care Israel și India, dezvoltă sisteme antirachetă împotriva rachetelor cu rază scurtă. În septembrie 2009, Administrația Obama a finalizat analizarea variantelor antirachetă din Europa și a decis să suspende planul din perioada Bush, înlocuindu-l cu o strategie pe etape, adaptativă, pentru o flexibilizare a sistemului, existând posibilitatea mutării rapide de interceptoare suplimentare într-o zonă potențială de conflict. Ambele sisteme au întâmpinat critici din partea experților militari, fiind considerate limitate în ceea ce privește eficacitatea generală împotriva rachetelor: un număr mare de rachete sau
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
furnizeze uraniu slab îmbogățit țărilor care îndeplinesc în mod strict criteriile de neproliferare nucleară, și, în același an, Administrația Obama a decis să suspende planul Bush privind realizarea unui sistem de apărare antirachetă, înlocuindu-l cu o strategie pe etape, adaptativă. Deși strategia s-a schimbat, persistă problema esențială a absenței unor acorduri bilaterale sau multilaterale care să limiteze numărul și locația interceptoarelor balistice ce pot fi amplasate de vreo țară. Cu atât mai mult cu cât, dacă, în scopul reducerii
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
sirius prolem? 5 Yyl, Samoro? Yoyl? Random Matrimonial Events - Evenimente Matrimoniale Aleatoare Random Sexual Events - Evenimente Sexuale Aleatoare Event Control - Controlul Evenimentelor Sexual Event Control - Controlul Evenimentelor Sexuale Intelligent Interactive Event Controller - Controlor Inteligent și Interactiv al Evenimentelor (funcție înalt adaptativă a inteligenței artificiale concepută pentru seria Starousal) FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\Scurta plictisitoarea+operat.doc PAGE 99
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
scară ca și controlul asupra minții umane. Nu sunt încă la același nivel de perfecțiune. Astăzi nu sunt, dar în viitor, estimez că ceea ce va apărea ca făcând parte din mesajul de publicitate (care, a propo, va fi extrem de interactiv, adaptativ și personalizat), ar putea deveni o formă de control invizibil al minții în anumite locuri din lume. În acest scenariu al viitorului, publicitatea răspunde necesităților farmacologiei, care la rândul ei răspunde necesităților guvernului. Tehnologia în permanență abilă, seducătoare, nesusținută de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
interes pentru categoriile de beneficiari cărora sunt adresate. Consiliere educațională - procesul de sprijin și asistență realizat de specialiști în medii educaționale în scopul depășirii unor obstacole și al dezvoltării personale (autocunoașterea sinelui, a identității personale, promovarea unui stil de gândire adaptativ, construirea și exersarea unor strategii de viață flexibile etc.). Consiliere profesională - suita de activități care vizează sprijinirea indivizilor în vederea conștientizării abilităților și trăsăturilor proprii, valori și așteptări, pentru a-și îmbunătăți resursele în raport cu piața muncii și sistemul educațional. În școală
Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
sentimentul încrederii și autoeficienței, să stârnească interogații și să provoce autocunoașterea. Procesul de orientarea profesională trebuie să fie dominant pozitiv și axat pe calitățile și aspirațiile individului și nu pe restricții și constrângeri externe, mizându-se mai mult pe resursele adaptative ale elevilor. Trebuie transmis și subliniat mesajul că toate formele de muncă sunt valoroase, contribuind la succesul și bunăstarea personală și a societății, importantă fiind concordanța dintre posibilitățile individului și activitatea desfășurată. În cazul în care se consideră necesară, activitatea
Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2376]
-
un public activ. Ex.: webloguri. Nivel ridicat al controlului receptorului cu un public activ. Ex.: text interactiv. De la utilizator la sistem (user-to-system) Centru de control Persoană sau computer Interfață Aparent sau transparent Interacțiune prin intermediul computerului Interacțiune între oameni Flux Interacțiune adaptativa Informația este prezentată utilizatorului Oamenii folosesc interfețele pentru a obtine informația: de ex.: surse RSS. Interfață se adptează la nevoile utilizatorului: ex.: jocurile Activitate intensă a utilizatorului cu o interfață transparență, adaptativa. Ex.: realitatea virtuală Figură 14. Model revizuit de
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
Interacțiune prin intermediul computerului Interacțiune între oameni Flux Interacțiune adaptativa Informația este prezentată utilizatorului Oamenii folosesc interfețele pentru a obtine informația: de ex.: surse RSS. Interfață se adptează la nevoile utilizatorului: ex.: jocurile Activitate intensă a utilizatorului cu o interfață transparență, adaptativa. Ex.: realitatea virtuală Figură 14. Model revizuit de interactivitate de la utilizator la utilizator (user-to-user), adaptat după modelul Ferber și colab. Legenda Level of receiver control Nivelul de control al receptorului One-way Sens unic Two-way Dublu sens Three-way În trei direcții
by IONELA CARMEN BOŞOTEANU [Corola-publishinghouse/Administrative/1115_a_2623]
-
certă, de tip probabilist; decizia în incertitudine persistentă; modelul cibernetic de decizie. Mihaela Vlăsceanu (1993) a identificat, de asemenea, patru modele sau strategii decizionale: modelul clasic de luare a deciziei; modelul planificării formale comprehensive; modelul antreprenorial de decizie; modelul incrementalist (adaptativ sau rațional adaptativ) de luare a deciziei. Cele patru modele identificate de cei doi autori sunt în bună măsură echivalente, anumite diferențe și interpretări specifice apărând în special la modelul deciziei certe de tip probabilist. Alți autori, sintetizând, de asemenea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
probabilist; decizia în incertitudine persistentă; modelul cibernetic de decizie. Mihaela Vlăsceanu (1993) a identificat, de asemenea, patru modele sau strategii decizionale: modelul clasic de luare a deciziei; modelul planificării formale comprehensive; modelul antreprenorial de decizie; modelul incrementalist (adaptativ sau rațional adaptativ) de luare a deciziei. Cele patru modele identificate de cei doi autori sunt în bună măsură echivalente, anumite diferențe și interpretări specifice apărând în special la modelul deciziei certe de tip probabilist. Alți autori, sintetizând, de asemenea, diverse modele de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
externe. Scopurile de realizat în această abordare sunt: creșterea cotei de piață, capacitatea de a influența grupurile de interes (în special beneficiarii, guvernul, opinia publică), creșterea prețului acțiunilor etc. Eficiență în gestionarea resurselor interne: capacitatea de a fi inovativ și adaptativ în utilizarea acestor resurse. Se referă în special la eficiență în management, organizare, gestionarea resurselor umane, motivare etc. Eficiență tehnologică: se referă la capacitatea organizațiilor de a utiliza eficient tehnica și tehnologia pentru a produce bunuri sau servicii. În funcție de abordare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
5.4 Expectanțele și resursele părinților adoptatori /189 5.4.1 Resursele informaționale /189 5.4.2 Resursele sociale /194 5.4.3 Concluzii și implicații practice /197 5.5 Caracteristicile copilului, resursele și confirmarea expectanțelor /199 5.6 Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare. Descriere și factori predictori /207 5.7 Concluzii /215 Capitolul 6. Stres, strategii de coping și adaptare /217 6.1 Aspecte teoretice /218 6.2 Designul cercetării /219 6.3 Rezultatele cercetării /220 6.3.1 Factori
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cu vârste mai mari, care au trecut prin evenimente traumatizante, pentru a fi ajutați să înțeleagă fiecare pas făcut în demersul de protecție a lor, ajutați să-și depășească traumele in vederea acceptării familiei adoptive și a dezvoltării unor comportamente adaptative în interiorul acesteia. De asemenea oferirea unui bagaj de informații suficiente familiilor înainte de plasament despre backgound-ul copilului și despre posibilele riscuri care ar putea să apară în concordanță cu particularitățile copilului, precum și pregătirea acestora pentru a răspunde nevoilor speciale ale copilului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
prezentăm succint o parte dintre perspectivele teoretice care s-au conturat de-a lungul timpului în sfera adopției copilului. Vom aduce în discuție teorii din domeniul sociologiei, psihologiei și al asistenței sociale din dorința de a înțelege mai bine procesul adaptativ al actorilor implicați în adopție. 3.1 Teoria rolului social Teoria rolului social, al cărei inițiator este David Kirk, poate fi considerată o piatră de temelie pentru dezvoltarea ulterioară a teoriilor moderne în domeniul adopției copiilor. Rezultatul unei intense munci
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cât și Kyle234 au arătat prin studiile lor că, relația dintre recunoașterea diferențelor și adaptarea copilului este mai degrabă curbilinie decât liniară, prin urmare cele două extreme rejectarea totală a diferențelor, respectiv puternica insistare pe diferențe conduc deopotrivă la rezultate adaptative negative pentru copil. Brodzinsky și Jackiewicz sugerează analiza eficienței strategiilor de coping în contextul solicitărilor impuse de diferite cicluri ale vieții. Aceștia au arătat că, modelul de coping bazat pe rejectarea diferențelor, este comun în rândul părinților care au copii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
resemnării și acceptării situației. Evaluarea este influențată de sistemul de valori, credințe, angajamente, autocontrol, încredere în ceilalți care conferă o semnificație personală situației în cauză, precum și de o serie de factori contextuali: solicitări, constrângeri, resurse. Procesul de evaluare are semnificație adaptativă 239. Odată apreciată o situația ca fiind stresantă sunt declanșate strategiile de coping considerate a fi eforturi cognitive și comportamentale pentru îndeplinirea solicitărilor interne și/sau externe cu scopul depășirii situației stresante 240. Unele strategii de coping sunt centrate preponderent
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
19 adoptați după vârsta de 6 luni vârsta copiilor in momentul studiului: 3 5 ani Child Behavior Checklist Scala de Inteligență Stanford-Binet Scalele Bayley pentru dezvoltarea nou-născutului Scalele Merrill Palmer Scalele de Performanță Leiter; Scalele Vineland de măsurare a comportamentului adaptativ; o grilă de observație semistructurată pentru observarea atașamentului mamă adoptivă-copil adoptat s-a constatat dezvoltarea unui model normal de atașament față de mama adoptivă. În mod neobișnuit pentru această categorie de copii, autorii au identificat lipsa completă a atașamentului evitant, considerat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
3 Concluzii și implicații practice 5.4 Expectanțele și resursele părinților adoptatori 5.4.1 Resursele informaționale 5.4.2 Resursele sociale 5.4.3 Concluzii și implicații practice 5.5 Caracteristicile copilului, resursele și confirmarea expectanțelor 5.6 Conduita adaptativă a mamelor adoptatoare. Descriere și factori predictori 5.7 Concluzii Capitolul de față este scris din perspectiva stresului familial și al adaptării, care va conferi un cadru general de prezentare a datelor. Acolo unde considerăm necesar, vom recurge la interferențe
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
presupune atingerea unui echilibru în funcționarea fiecărui individ in raport cu familia, respectiv a familiei în raport cu comunitatea din care face parte. Într-o primă fază ne vom opri asupra modelului inițial propus de Hill306 și vom încerca să analizăm, conduita adaptativă a mamei adoptatoare în procesul de adopție, centrându-ne pe interacțiunea dintre factorii de stres (in cazul nostru caracteristicile copilului adoptat), percepția acestor factori și resursele sociale, informaționale și economice. Într-o a doua fază vom aprofunda acest model și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]