1,137 matches
-
urmă cu insulte directe. Diavolul ce altă treabă are? Să strice liniștea și prieteniile dintre oameni. Fiecare îl acuza pe celălalt de lipsă de bun simț, inconștiență și alte acuze jignitoare. Discuția se purta totuși pe un ton redus. Vântul adia și ducea frânturi de ex presii la urechile celor ce lucrau mai aproape de ei. Ne era jenă de cele întâmplate și ne uitam nepuțincioși unul la altul, neștiind cum să aplanăm tensiunea între cei doi. Valeriu Gafencu era în urma lor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
zile ne lăsa să ne destindem, o leacă, cum zicea pe dulcea limbă moldovenească. Apoi ne trimitea la muncă sau ne lua cu ziua la fermă. Voi citiți prin cărțile voastre de școală că țăranul se duce la coasă și adie vântul, se duce la seceră și se leagănă spicele, dar nu scrie în carte câtă sudoare i-a curs în ochi, în gură, pe șira spinării, câte bătăi are în palme, câți ghimpi l-au înțepat în călcâie, câte ploi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cerului. Îmi aduc aminte de impresia stranie pe care mi-o făcuse acea seară, cu lumina vie dar sumbră, culorile radioase, vibrante ale stâncilor, iarba verde de o parte și de alta a drumului, mașina galbenă a lui Gilbert. Nu adia nici o suflare de vânt, nici cea mai firavă briză. Marea era de un calm amenințător, total netedă, sticloasă, lucioasă, uleioasă, de un azur uniform. Pe întreaga întindere a orizontului țâșneau fulgerări mute, iluminații extraordinare, ca niște vaste, foarte îndepărtate focuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Țin trei cuvântări și una către comunitatea religioasă maghiară, primită separat. Se încheie la ora 3. Foarte obositor pentru Elisabeta. Scrisori de la părinți. Anglia și Italia ne-au recunoscut; sunt așteptate doar scrisorile. Ora 5 plimbare în trăsură, cu Elisabeta, adie un vânt răcoros. La ora 6 e banchet la teatru, pentru Brătianu, eu îi scriu o scrisoare. Ora 8 ovație a coloniei italiene, ora 8½ a coloniei ungare, care sunt entuziasmate. Aduc buchete și țin discursuri, cărora eu le răspund
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
DELILLER A. Istihsan B. Istislah C. Istishab C. Orf ve adet D. Oncekilerin serrati KONU 7 ICTIHAD VE MUCTEHID A. Ictihadin mahiyeti ve luzumu B. Taklid ve taassub C. Ictihadin hukmu ve bolunmezligi C. Fikih kanunlarinda cemaate bilgi verebilme Kitabin adi: FIKIH 1,2,3, YAZARI : Prof.Dr. Ali SAFAK, Ruhi OZCAN. Ihsan YAGIZ Devlet Kitaplari Ali BEKTAS M. Emin FIDAN Halit GULERYU STUDIUL CORANULUI IX. SINIFIN KUR'AN DERSININ KONULARI I - HARFLER VE HAREKELER a) Kur'an harfleri ... b) Harakeler ... c
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
ce se-ntâmplă-n ea.” (M. Eminescu) c. verbele personale al căror plan semantic se caracterizează prin trăsătura - uman sau prin trăsătura -animat: a bâzâi, a chițcăi, a fâsâi, a gâgii, a mârâi, a lătra, a mieuna, a vâjâi, a adia, a răsări, a apune etc. „Ne-om culca lângă izvorul / Ce răsare sub un tei.” (M. Eminescu) „În pod miaună motanii, la curcani vânătă-i creasta.” (M. Eminescu) Observații: Și aceste verbe pot avea, în întrebuințări speciale (cu sens figurat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
recalibrări... Lumea nu are și nu va mai avea niciun sens când vom înceta să mai citim. Bucuria nu este că trăim, ci că ne trăiesc cei dragi... Sufletul este locul unde ne încăpem întotdeauna nouă înșine; este fiorul care adie în noi și valul care se involburează între țărmurile vieții. Să zidim; dar nu pentru a ne separa unii de alții, ci pentru a ne consolida unii pe alții. Să încercăm ca - în virtutea încrederii noastre ferme/sigure în noi - să
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
pe cer și în jur. Ea vedea cum cocorii se duc, se duc și nu se mai zăresc. Rândunelele și-au părăsit cuiburile și împreună cu cocorii au fugit de zile rele. Oaspeții noștri dragi se îndreaptă spre țările calde. Iarba adie, plopii se pierd în zare, iar amurgul toamnei este violet. Sub o frunză argintie, un greier își cântă melodia. Furnicile se bucură de bogățiile din hambarele lor pline de hrană. Pomii își scutură frunzele și pe jos se așterne covor
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
tălănci și fluiere doinind. Ciobanii își pasc oile liniștiți. În aerul călduț, este un miros dulce de fâneață și de sulfină. Pe dealuri, oamenii își adună strugurii pârguiți. În grădină, gospodarii recoltează legume și fructe. O lină pulbere de vânt adie peste lanul de porumb. Copacii se dezbracă de frunzele pe care le-au purtat din primăvară până-n toamnă. Frunze de toate mărimile cad din copaci într-un dans misterios. Toate au culori miraculoase: roșii, arămii, maron, galben, verzui. Pe jos
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
de toamnă. M-am gândit să fac o plimbare în pădure. Totul mi se părea pustiu: copacii erau goi, dar peisajul mi se părea simbolic. Frunze argintii erau la tot pasul, numai că lipsea ce era mai frumos : cântecul păsărelelor. Adia un vânt de toamnă care ducea frunzele de ici-colo. Razele de aur ale soarelui nu mai aveau puterea să încălzească. Cu timpul se va pierde tot, chiar și frunzele ruginii. Căci va veni iarna. În pădure, toamna nu este așa
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
ale spiritului și culturii românești din Basarabia prin: Ion Ungureanu, Matcaș, Grigore Vieru, Leonida Lari, Nicolae Dabija, Dumitru Matcovschi, Mihai Cimpoi, Alexandru Moșanu și atâția alții care Înfruntă Încă, cu tenacitate și curaj, talazurile răsăritene. Același vânt de primăvară a adiat și În societatea românească din țară, supusă timp de decenii unei duble presiuni: din interior și exterior. Schimbările survenite În raporturile dintre statele socialiste i-au Încurajat pe istorici, scriitori și poeți să se descătușeze de tirania perceptelor Învechite și
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
tamariniers, e Qui circule dans l'air et m'enfle la narine, D Se mêle dans mon âme au chant des mariniers E [PARFUM EXOTIC În calde seri de toamnă cînd sorb cu adîncire Mireasma care molcom din sînul tău adie, Un țărm al fericirii în mintea mea învie Orbit deo monotonă, fierbinte strălucire: Un ostrov leneș unde mărinimoasa Fire Dă arbori stranii, poame cu care te îmbie, Bărbați cu trup subțire și sprintenă tărie, Femei cuo fără samăn de sinceră
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și pe segmentarea tipografică frastică, constatăm că putem considera o primă mișcare care acoperă ansamblul catrenelor. Cele două terține formează și ele tot o singură frază tipografică. Revenirea la aceleași cuvinte odeur de ton sein [mireasma care din sînul tău adie] din v. 2 și ton odeur [mireasma ta] din v. 9, je vois din v. 3 și 10 par să confirme diviziunea sintactică în două părți care amestecă de fiecare dată cel puțin trei moduri perceptuale: mirosul, văzul (Q1) și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
MINE Plânsul meu Se aude singur, Poate că pe mine Mă plânge altcineva, Poate că pe mine Mă plâng doar eu, Poate că pe mine Mă visează cineva Sau doar eu mă visez. Mă simt ca o păpădie Și vântul adie ușor, Eu calc și tălpile mele Nu lasă urme nicăieri. Visez, dar uit să trăiesc Visul, să las o urmă... Nu știu să mor, Să mă definesc, Am rădăcini firave Și este secetă în lume. Cerul curge în mine Ca
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
fie Ănegru! Blestemul e rostit, s-a împlinit Când la răscruce timpul bate ora O clipă a rămas și s-a oprit Cu ruga mea și-a tuturora. Un înger cu aripa frântă Blestemul la mal se descântă Și vântul adie-n fuioare Șoptește în van: “DE CE OARE”?! ANATEMĂ Te blestem în gândul meu Și-n lacrimile răstignite Pe urma pașilor mereu Să calci în gânduri adormite. Și în amurgul rece să-Ți apar Cuvintele să-Ți strige a uitare Și
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
Fanții, imaginarul poetic face acum referire la mlaștina, o altă sugestie a acvaticului mortuar, "sudoarea mlaștinii", "miasma grea", "smârcuri". "Cu talie de miri ies fanții din tarot la înnoptat -/ îmbracă în ei sudoarea mlaștinei, miasma grea/ și pe la tâmple le adie un fir de lână subțiat.// Răsar din smârcuri, îi trimet orașele cu turnuri sub nămol". E o apariție ce sfidează timpul, moartea, fără a se exclude aluzia erotică, "de gleznele de zmalț trage fecioarele cu sâni pietroși/ pe lângă scoici și
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
toată noaptea cu telefoanele pornite ca să se împărtășească cultural și rudele de la bulău), Cătălin Ștefănescu a făcut o pledoarie a dreptului la existență al manelelor ca fenomen social. De acord, firește, dar aici intrăm în alt orizont de discuție, unde adie poncifele și insurgențele de blog ale stângii intelectuale. Grup politic din care, mă grăbesc să mărturisesc, face parte, în Occident, majoritatea zdrobitoare a celor care ar trebui să constituie pentru noi parteneri de dialog privilegiați: ei iubesc literatura, promovează deschis
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
pic Bis: Viața noastră-i trecătoare Se preface în nimic. Doar rămân ca amintire Șir de fapte-n vis frumos La copiii pe care și astăzi Bis: Părinții le-au fost de folos Și copiii recunosc. Mama La cuibul părintesc Adie liniștea bătrână Părinții care ne-au iubit Acum zac sub țărână. Mormântul îl vom contura Cu flori de amintire Cu lacrimi noi îl vom uda În semn de prețuire. Și an de an s-or scurge-n șir Amintindu-le
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
semănatul. În centru s-a terminat, iar în sud desigur că se prășește. Pe drum un cauciuc ține să-mi pună cunoștințele la încercare. E prima pană. Trebuie să-l schimb. Singura fericită e Sănduța. Ziua e caldă, frumoasă, vântul adie ușor și așa poate să-și plimbe jucăriile la aer și la iarbă verde. Încerc cricul și așezarea nu e așa ușoară. În momentul acela o motocicletă elegantă, ce venea ca vântul, se oprește în dreptul nostru. Un tânăr polițist, deosebit de
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
vedere genetic față de cel pur analitic a fost puternic accentuată de Edward Thorndike (Animal intelligence, 1911. Elements of psychologie, 1905. x "La toate astea putem privi liniștit acum, Ca de la cele mai mari depărtări; O mai intensă strălucire părea să adie în jurul tabloului Dar uite, nu-i mai putem înțelege deloc Pe cei cepășesc colojos, în gloată". 84 În "Papirer", VI, p. 38, ale lui Kierkegaard, se găsește un text cu titlul Răspuns unei individualități humoristice. Ceea ce înfățișează el aici reprezintă
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ca în ultima vreme, așa, de-al naibii, cutiuța poștală se înțepenește, nu-mi pot scoate ziarele, pe masă vazele au crizanteme veștede în ele, amintirile se șterg încet-încet, Dolhasca e un paradis pierdut, doar din când în când mai adie un dor de femeile frumoase de acolo, cu mireasma lor alintată, nostalgică, provocatoare... provincia mă înghite... strada mă copleșește... și câte și mai câte... Vorba titlului ăluia, parcă Peter Cheyney, Ce le pasă Damelor!!! VERBA WOLANd Ruxandra CESEREANU Fortuny și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
aș dori nimănui experiențele mele „pe viu“... Chit că sunt, după potolire, un veșnic izvor de literă fragedă, puternic izbită În pagina capricioasă... Înrămurată În fel și chip de crengi frunzoase, clipocitoare-n vântul șuierând purpuriu, din clipele de restriște amoroasă... adiind abia În răstimpurile de falsă acalmie... Fiindcă, vrem, nu vrem, ne este imposibil să nu fim geloși! Efectul exorcizărilor ține doar cât auzim jurământul de castitate și credință al femeii dragi; pândirile, aparențele uneori indubitabile reapar, un fleac le Însutește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
își scutură capul de două ori, privi cerul mai puțin luminos, se apropie ușor de minge cu siguranța celui ce nu are nimic de pierdut și trase cu putere un luft. Audioviziune Totul începuse cu un an în urmă, vântul adia, părul Teodorei flutura, se desfăcea luminos în razele soarelui de toamnă. Se plimbau liniștiți pe o alee din Grădina botanică, înaintau aproape tăcuți, doar Matei debita fără prea mare entuziasm inepțiile lui, încerca s-o înveselească. Aș vrea să mergem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
lămâi sau portocali din modestele lor grădini și mai aruncau câte o privire de speranță spre albastrul cerului: poate o da Dumnezeu măcar câțiva stropi de ploaie. Zi după zi, arșița își făcea de cap, nu ploua, vântul de-abia adia. Locuitorii din cartierele tradiționale ale capitalei preferau să se bucure până la orele zece de aerul înmiresmat al grădinilor cu arbori de citrice, apoi, dacă aveau instalate aparate de aer condiționat, se retrăgeau în camerele răcoroase, dacă nu, evitau spațiile închise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
și neroditoare. Uneori, cănd vreun elev sau vreun profesor se apleacă dăruit asupra scrisului, când, la zilele școlii, îl pomenim pe el sau pe altul dintre “meșterii cei mari de vorbe și de visuri”, simțim câte un abur sfios care adie dinspre trecut. Și o umbră blajina, cu surâs din alte vremi, trece nevăzut, neauzit, printre larma copiilor, pe holuri, prin clase, printre ferestre, pe lângă icoane. Numai vreo rază rătăcita din amurg îi iese în cale și-l recunoaște, murmurându-i
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]