5,887 matches
-
cu terminațiile -a la sg. și -es la pl. § Sufixul -ka s-a împrumutat adjectivelor sufixate cu -l`is/-l`uș/-l`ïs, pentru forme distincte de feminin, cu terminația de singular -a și de plural -es. § Aceste adjective cu 4 terminații, -s (m. sg.), -des (m. pl.), -a (f. sg.), -es (f. pl.), au 1 tema pentru masculin și 1 pentru feminin. m. sg., m. pl. | f. sg., f. pl. gevdelì/s, -des | gevdelìk/a
SUFIXUL ADJECTIVAL -LIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372636_a_373965]
-
cu vocala din ultima silabă a rădăcinii/temei, vocala accentuată din sufix (V̀) este: -i după e și i, -ï după a și ï, -u după o și u. Acest sufix este productiv. Formează nume de la substantive, adjective, verbe. Substantivele abstracte formate pot exprima o calitate, o ocupație, o îndeletnicire, o situație, un teritoriu, o instituție, o colectivitate, un loc în care există mai multe obiecte de același fel. Sunt de gen masculin, cu terminații xenoclitice neaccentuate la
SUFIXUL -L`VCI / -L`VKOS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372650_a_373979]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL PRIVATIV -SVZI Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2067 din 28 august 2016 Toate Articolele Autorului În idiomul spoitorilor transformă substantivele în adjective cu sens privativ (de absență, lipsă). Provine din sufixul turcesc -sız, care în turcă are 4 variante fonetice, care se folosesc conform legii armoniei vocalice: -siz, -süz, -sız, -suz. Se adaugă substantivelor integrate cu enclitice grecescoide, după înlăturarea xenocliticelor. Are
SUFIXUL PRIVATIV -SVZI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372634_a_373963]
-
subst. ce au ultima vocală a și ï), -s`uzi (după subst. ce au ultima vocală o și u) și -s`izi (după subst. ce au ultima vocală e sau i). Accentul cade pe vocala din interiorul sufixului, iar adjectivele formate îl preiau în această poziție. Adjectivele cu sens privativ sunt adaptate după modelul adjectivelor cu două terminații neaccentuate, -i la singular (m. și f.) și -ă la plural (m. și f.), cum sunt: ahmàc/i, -ă prost
SUFIXUL PRIVATIV -SVZI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372634_a_373963]
-
ï), -s`uzi (după subst. ce au ultima vocală o și u) și -s`izi (după subst. ce au ultima vocală e sau i). Accentul cade pe vocala din interiorul sufixului, iar adjectivele formate îl preiau în această poziție. Adjectivele cu sens privativ sunt adaptate după modelul adjectivelor cu două terminații neaccentuate, -i la singular (m. și f.) și -ă la plural (m. și f.), cum sunt: ahmàc/i, -ă prost | bèc/i, -ă urât, rău
SUFIXUL PRIVATIV -SVZI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372634_a_373963]
-
ultima vocală o și u) și -s`izi (după subst. ce au ultima vocală e sau i). Accentul cade pe vocala din interiorul sufixului, iar adjectivele formate îl preiau în această poziție. Adjectivele cu sens privativ sunt adaptate după modelul adjectivelor cu două terminații neaccentuate, -i la singular (m. și f.) și -ă la plural (m. și f.), cum sunt: ahmàc/i, -ă prost | bèc/i, -ă urât, rău | javàś/i, -ă încet, lent
SUFIXUL PRIVATIV -SVZI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372634_a_373963]
-
̀c/i, -ă prost | bèc/i, -ă urât, rău | javàś/i, -ă încet, lent, calm | uźùz/i, -ă ieftin. Există adverbe de mod ce coincid cu forma de singular a adjectivelor derivate cu sufixul privativ, din care originează. habarsïzi adj. neanunțat; adv. fără veste ( sin. bi habarisqo) tatsïzi adj., adv. fără gust, nesărat, necondimentat (sin. bi gustosqo) parasïzi adj., adv. fără bani kusursuzi adj., adv.
SUFIXUL PRIVATIV -SVZI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372634_a_373963]
-
ïśi (după a și ï), -m`uśi (după o și u) și -m`iśi (după e și i). Cuvintele formate au accentul pe vocală din interiorul sufixului; sunt adaptate după modelul adjectivelor cu două terminații neaccentuate, -i la singular (m. și f.) și -a la plural (m. și f.) la N. sannïr (sanndï) a crede, a considera s a nn- sannm ï śi crezut, considerat ki
SUFIXUL PARTICIPIAL -M`VŚI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372653_a_373982]
-
Este tot accentuat, cu inițiala dentală d desonorizabilă și armonizat vocalic (a după a, ï, o și u / e după e și i). Cu ajutorul lui se formează adverbe de mod, de loc, de timp, derivate de la nume (substantive și adjective) și de la adverbe. Cele formate de la adverbe pot deveni adjective prin conversiune. Cuvintele neoxitone pierd terminația înainte de sufix. La cuvintele de derivat terminate în vocală accentuată vocala trece în a și se interpune l sau r între a și sufixul
SUFIXUL -DAN (-DEN) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372657_a_373986]
-
vocalic (a după a, ï, o și u / e după e și i). Cu ajutorul lui se formează adverbe de mod, de loc, de timp, derivate de la nume (substantive și adjective) și de la adverbe. Cele formate de la adverbe pot deveni adjective prin conversiune. Cuvintele neoxitone pierd terminația înainte de sufix. La cuvintele de derivat terminate în vocală accentuată vocala trece în a și se interpune l sau r între a și sufixul -dan. Referință Bibliografică: SUFIXUL -DAN (-DEN) / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe
SUFIXUL -DAN (-DEN) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372657_a_373986]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -LA (-LE) Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2191 din 30 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Este un morfem originar din turcă, care formează în idiomul spoitorilor verbe turcescoide, de la substantive, adjective, interjecții, de obicei preluate din turcă. Este armonizat cu vocală ultima a rădăcinii/temei, -la după a, ï, o și u, iar -le după e și i. Verbele formate au sens tranzitiv, mai rar intranzitiv. Temele lor se termină
SUFIXUL -LA (-LE) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372654_a_373983]
-
și integrate). Este productiv. Formează substantive de declinarea V̀/s, -des, ce pot avea și funcție adjectivala. Se pot obține forme distincte de feminin, cu terminațiile -a la sg. și -es la pl., prin atașarea sufixului moțional -ka. La adjective formele de feminin pot coincide cu cele de masculin; atașarea lui -ka este opțională. Fără a fi substituit, este reîmprumutat din turcă, prin intermediul romanei, ca -ʒìos/-aʒìos/ -(a)nʒìos cuvintele formate având terminațiile -os
SUFIXUL -ƷIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372648_a_373977]
-
devenit substantiv, având sensul de "persoană degradata". Un alt termen care a primit o altă valoare gramaticala este biźuźo "necurat". Pe lângă faptul că acesta a suferit derivarea cu prefixul negativ bi-, am observat că a trecut de la clasa gramaticala a adjectivului [(ź)uźo "curat"] în clasa gramaticala a substantivului. Verbul la participiu xudino "prins" a trecut în clasa gramaticala a substantivului și a primit sensul de "prizonier". Calchierea, ca fenomen lingvistic, constă în atribuirea unor sensuri noi, după model străin, unor
MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
-
este elemental cel mai authentic pătruns în țesătura romanului. Vocalismul respectă normele limbii literare, dar adesea vocala e se închide la i: zilili, e la ă: dăschide, pă gard etc. Fricativa palatală h are o aspirație surdă: oți, Miai etc, adjectivele se substantivizează când denumesc însușiri negative: borțoaso, blegule, chiorule, dosăditule, măgâreațo, nebună, prostule, puturosule, pârlito, tâmpito, prăpădito, izmenito etc. Prin fenomenul interdicției de vocabulary, cuvântul iradiază, aidoma ca în limba populară, numeroase sinonime: pentru dracu- naiba, iacacine, satana, cinenutrebuie, cinenupoate
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -LAN (-LEN) Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2192 din 31 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Este originar din turcă, formând în idiomul spoitorilor verbe turcescoide, intranzitive, reflexive/pasive, de la substantive, adjective (preluate de obicei din turcă). Este armonizat cu vocala ultimă a rădăcinii/temei numelui de derivat, -lan după a, ï, o și u, iar -len după e și i. Temele verbelor formate se termină în consoană (n). subst.> nis
SUFIXUL -LAN (-LEN) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372655_a_373984]
-
este convingător prin argumente și atrăgător prin stil. Ne-ar deranja, cel puțin pe mine, dacă cei care-l prețuiesc și iubesc pe Dan Puric și-i admiră demersul apologetic, deci opera, l-ar considera vedetă. Nu, acest epitet ori adjectiv l-ar degrada și înjosi, mai cu seamă acum când acest cuvânt este banalizat prin toate căile și mijloacele mass-media. El este, va deveni și deci va fi mare și celebru prin conținutul ideilor și prin substanța faptelor, prin limbajul
DAN PURIC – O ÎNTRUCHIPARE A PROVIDENŢEI DIVINE ÎN MINŢILE ŞI SUFLETELE OAMENILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372138_a_373467]
-
serial” în românește. Așadar fie „seria de călătorie” sau a călătoriei sau serial de călătorie sau „serialul călătoriei” este la libera dumneavoastră alegere --este în primul și primul rând o carte relativ ciudată, în sensul bun al cuvântului -- relativ deoarece adjectivul „ciudat” intră greu într-o comparație gramaticală iar adjectivul însuși pleacă de la o realitate -- la rândul ei...ciudată !? Este o carte ușor ermetică sau maqi degrabă o carte de fin și lucid intelectualism și erudiție, o carte în care intertextualitatea
UN NOU MODEL DE LITERATURĂ NECONVENŢIONALĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376133_a_377462]
-
a călătoriei sau serial de călătorie sau „serialul călătoriei” este la libera dumneavoastră alegere --este în primul și primul rând o carte relativ ciudată, în sensul bun al cuvântului -- relativ deoarece adjectivul „ciudat” intră greu într-o comparație gramaticală iar adjectivul însuși pleacă de la o realitate -- la rândul ei...ciudată !? Este o carte ușor ermetică sau maqi degrabă o carte de fin și lucid intelectualism și erudiție, o carte în care intertextualitatea este bine pusă în evidenșă, o carte a unui
UN NOU MODEL DE LITERATURĂ NECONVENŢIONALĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376133_a_377462]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > ORT Autor: Violeta Deminescu Publicat în: Ediția nr. 1340 din 01 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului mi-ai scris prin viață doar cu mâna stângă cel mai adesea vestale învățai verbele să plângă adjective descântau haotic substantivul iubire sinonim cu pronumele noi niciodată sfințire păzeau-ți șerpește gryphoni-numerale lira din cerberul dom cine-mi vreodată și în câte opale putea-va plăti luntrea dinspre infernul din om Referință Bibliografică: ort / Violeta Deminescu : Confluențe Literare
ORT de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376273_a_377602]
-
Așa am descoperit și eu, pe la jumătatea celui de al doilea deceniu de viață, că prima impresie este hotărâtoare și că „eticheta” pe care aceasta ți-o aplică rămâne întipărită în conștiința colectivă a grupului în care te afli. De adjectivul care mă catalogase încă de la grădiniță drept „nonconformist și rebel” nu am scăpat și cred că nici nu voi scăpa toată viața, chiar dacă - în viziunea mea - el nu mă caracterizează, chiar întotdeauna. Nu am ce face. Mă mulțumesc să constat
NEDREPTATEA de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374788_a_376117]
-
subiectului în sine. Eu mă strădui să respect lumea în care trăiesc, să mă înscriu în normele și obiceiurile acelei lumi, care mă solicită. - Fiind un fapt arhicunoscut că sunteți întocmai foarte modest, în ciuda faptului că se găsesc peste tot (adjective) superlative la adresa și opera dvs., care mareață continuă mereu, confundându-se cu toată viața dvs., înnodându-se chiar cu un istoric întreg al omenirii! Cum de reușiți atât de bine să va găsiți resursele de a continua și la această
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371563_a_372892]
-
preasfințită și ca întruchipând și revelând trei din marile atribute ale lui Dumnezeu: înțelepciunea, pacea și puterea, evident, împletite în, și încununate de iubirea Sa paradoxală față de noi. Această iubire este recunoscută de autorul troparului la care ne referim întrucât adjectivele folosite, felul cum pune cuvântul în text, tonul abordat, denotă totala sa admirație, uimire față de minunea învierii Domnului, „Paștile cele mari și preasfințite”, mai exact, starea de copleșire în care se află și pe care ne-o transmite, și care
ÎNVIEREA DOMNULUI ŞI ZIUA A OPTA de THEODOR DAMIAN în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379267_a_380596]
-
Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2274 din 23 martie 2017 Toate Articolele Autorului Iar țipă mieii dragostei din noi. Ne crește iarbă verde în retine. Dar vin cu primăvara albe ploi, Și îmi inundă pașii către tine. Adverb și adjectiv și pleonasm mi-ai devenit în falsele oglinzi. Un basm neterminat, un simplu basm, Cu fluturii ce-au devenit omizi. Privești ambiguu, sobru, către mare. E primăvară și printre ecluze. Și nu există semne de mirare. Doar puncte, ghilimele și
ŢIPĂTUL DRAGOSTEI de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378695_a_380024]
-
socialist Stere (pe care îl consideră o epavă). Dacă există o radicalitate a împărțirilor și a apartenențelor ideologice, aceasta este marcată de multiplicitatea de imagini pe care o sugerează o plimbare la români. Morand vorbește despre "un album pitoresc", acest adjectiv exprimînd excepția, straniul, incalificabilul, căci ruptura Orient-Occident nu oferă o grilă de lectură adecvată. Unele imagini regele, satul evocate ca entitate, în vreme ce caracteristicile regionale sînt foarte diversificate, liniștesc. Altele, cum ar fi cele lăsate de o vizită în capitală, trezesc
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cărei lemn grunțuros de vechime era tăiat cu litere latine și gotice;" (Sărmanul Dionis) Acest romantism "funinginos" al zidurilor, ieșit parcă din penelul "unui Rembrand sinistru", cum zice același critic, trebuie citit în toate semnele lui. Eminescu nu adaugă nici un adjectiv la întâmplare,13 nu pune nimic in plus care să nu exprime o gândire bine articulată: încă în (stadiul de) ruină zidul mai vorbește: * sunt ruini în care "se mai adăpostește un gând"14, ca și cum ar vorbi despre imposibilitatea "nedespărțirii
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]