15,776 matches
-
handicap de rol rezultat din diferențele existente între parentalitatea biologică și parentalitatea adoptivă, pentru care nu există prescripții culturale de rol și care determină solicitări, provocări și conflicte unice. Acestea sunt întărite de atitudinile celorlalți care, deși par a accepta adopția, o consideră a fi o alternativă inferioară nașterii unui copil și, totodată, o alternativă riscantă. Kirk231 sugerează că, părinții adoptatori tind să-și internalizeze aceste atitudini, să se simtă alienați și să vorbească despre sine ca aparținând unui grup minoritar
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a părinților adoptatori față de nevoile copilului adoptat și cu o comunicare deficitară în familie care tinde să întărească convingerea copilului că "a fi altfel" înseamnă "a fi deviant". Lipsa comunicării nu permite explorarea deschisă și onestă a semnificației și rezultatelor adopției, inhibând astfel dezvoltarea unei relații de încredere și acceptare între copilul adoptat și părintele adoptiv. Mecanismele de acceptare a diferențelor servesc la o mai bună comunicare și aceasta la ordine și stabilitate dinamică în familiile adoptive. Membrii familiei își păstrează
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
încredere și acceptare între copilul adoptat și părintele adoptiv. Mecanismele de acceptare a diferențelor servesc la o mai bună comunicare și aceasta la ordine și stabilitate dinamică în familiile adoptive. Membrii familiei își păstrează libertatea de a vorbi liber despre adopție, de a explora sentimentele produse de experiența adopției și de a le face față în mod pozitiv 232. Cercetările empirice realizate pentru testarea teoriei sunt limitate și indică rezultate mixte. De pildă, atât Brodzinsky 233, cât și Kyle234 au arătat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptiv. Mecanismele de acceptare a diferențelor servesc la o mai bună comunicare și aceasta la ordine și stabilitate dinamică în familiile adoptive. Membrii familiei își păstrează libertatea de a vorbi liber despre adopție, de a explora sentimentele produse de experiența adopției și de a le face față în mod pozitiv 232. Cercetările empirice realizate pentru testarea teoriei sunt limitate și indică rezultate mixte. De pildă, atât Brodzinsky 233, cât și Kyle234 au arătat prin studiile lor că, relația dintre recunoașterea diferențelor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pe acceptarea diferențelor sau o combinație a celor două forme de coping 235. Indiferent de rezultatele studiilor care au testat sau vor testa teoria lui David Kirk, importanța acesteia nu poate fi negată, rămânând o teorie de referință în domeniul adopției copiilor, influența ei resimțindu-se și în conceptualizările actuale. 3.2. Teoria stresului și a copingului Teoria stresului și a copingului are la bază concepția lui Lazarus și a colegilor săi cu privire la stres, evaluare și coping. Lazarus și Folkman 236
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în timp ce altele sunt centrate pe emoții, presupunând reducerea răspunsului emoțional față de factorul stresor prin evitare, minimizare, distanțare, atenție selectivă, comparație pozitivă etc.241. Strategiile adecvate conduc la adaptarea individului pe o perioadă de timp mai lungă. Aplicarea teoriei în domeniul adopției copiilor Ideea că adopția este o experiență stresantă vine în contradicție cu multe mituri și stereotipuri cu privire la familia adoptivă. În fapt, tipic vorbind, adopția a fost văzută ca o soluție socială pentru reducerea stresului cu care se confruntă toate cele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pe emoții, presupunând reducerea răspunsului emoțional față de factorul stresor prin evitare, minimizare, distanțare, atenție selectivă, comparație pozitivă etc.241. Strategiile adecvate conduc la adaptarea individului pe o perioadă de timp mai lungă. Aplicarea teoriei în domeniul adopției copiilor Ideea că adopția este o experiență stresantă vine în contradicție cu multe mituri și stereotipuri cu privire la familia adoptivă. În fapt, tipic vorbind, adopția a fost văzută ca o soluție socială pentru reducerea stresului cu care se confruntă toate cele trei părți implicate în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adecvate conduc la adaptarea individului pe o perioadă de timp mai lungă. Aplicarea teoriei în domeniul adopției copiilor Ideea că adopția este o experiență stresantă vine în contradicție cu multe mituri și stereotipuri cu privire la familia adoptivă. În fapt, tipic vorbind, adopția a fost văzută ca o soluție socială pentru reducerea stresului cu care se confruntă toate cele trei părți implicate în adopție: (1) a stresului asociat cu o sarcină nedorită din partea părinților biologici, (2) a stresului asociat infertilității și, prin urmare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
este o experiență stresantă vine în contradicție cu multe mituri și stereotipuri cu privire la familia adoptivă. În fapt, tipic vorbind, adopția a fost văzută ca o soluție socială pentru reducerea stresului cu care se confruntă toate cele trei părți implicate în adopție: (1) a stresului asociat cu o sarcină nedorită din partea părinților biologici, (2) a stresului asociat infertilității și, prin urmare, a lipsei copiilor din partea părinților adoptatori, (3) a stresului asociat statusului de copil abandonat, fără cămin a copiilor adoptați. Prin urmare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
prin urmare, a lipsei copiilor din partea părinților adoptatori, (3) a stresului asociat statusului de copil abandonat, fără cămin a copiilor adoptați. Prin urmare, plasarea copilului în familie, a fost percepută ca un moment începând cu care diferiții actori implicați în adopție își rezolvă favorabil problemele 242. În fapt, deși, majoritatea actorilor implicați în adopție par a se adapta bine noii situații, este cunoscut faptul că, un număr semnificativ de persoane, în procesul de adaptare la adopție resimt grade diferite de stres
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de copil abandonat, fără cămin a copiilor adoptați. Prin urmare, plasarea copilului în familie, a fost percepută ca un moment începând cu care diferiții actori implicați în adopție își rezolvă favorabil problemele 242. În fapt, deși, majoritatea actorilor implicați în adopție par a se adapta bine noii situații, este cunoscut faptul că, un număr semnificativ de persoane, în procesul de adaptare la adopție resimt grade diferite de stres 243. Pe lângă sursele de stres comune tuturor familiilor: nașterea și creșterea copiilor, menținerea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
care diferiții actori implicați în adopție își rezolvă favorabil problemele 242. În fapt, deși, majoritatea actorilor implicați în adopție par a se adapta bine noii situații, este cunoscut faptul că, un număr semnificativ de persoane, în procesul de adaptare la adopție resimt grade diferite de stres 243. Pe lângă sursele de stres comune tuturor familiilor: nașterea și creșterea copiilor, menținerea unității familiale, dezvoltarea personală a fiecărui membru, problemele școlare și profesionale, familia adoptivă, trebuie să gestioneze situații specifice adopției: relația cu familia
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de adaptare la adopție resimt grade diferite de stres 243. Pe lângă sursele de stres comune tuturor familiilor: nașterea și creșterea copiilor, menținerea unității familiale, dezvoltarea personală a fiecărui membru, problemele școlare și profesionale, familia adoptivă, trebuie să gestioneze situații specifice adopției: relația cu familia biologică sau asistenții maternali, formalitățile legate de nume, atitudinea membrilor familiei extinse, atitudinea în general etc.244. În domeniul adopției copiilor, teoria stresului și a copingului încearcă să explice procesul de adaptare la adopție dintr-o perspectivă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
familiale, dezvoltarea personală a fiecărui membru, problemele școlare și profesionale, familia adoptivă, trebuie să gestioneze situații specifice adopției: relația cu familia biologică sau asistenții maternali, formalitățile legate de nume, atitudinea membrilor familiei extinse, atitudinea în general etc.244. În domeniul adopției copiilor, teoria stresului și a copingului încearcă să explice procesul de adaptare la adopție dintr-o perspectivă multidimensională, îmbinând factorii dezvoltării individuale cu factorii contextului social. Cei care au contribuit la dezvoltarea acestei teorii în acest domeniu sunt Barth și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
gestioneze situații specifice adopției: relația cu familia biologică sau asistenții maternali, formalitățile legate de nume, atitudinea membrilor familiei extinse, atitudinea în general etc.244. În domeniul adopției copiilor, teoria stresului și a copingului încearcă să explice procesul de adaptare la adopție dintr-o perspectivă multidimensională, îmbinând factorii dezvoltării individuale cu factorii contextului social. Cei care au contribuit la dezvoltarea acestei teorii în acest domeniu sunt Barth și Berry 245, prin construirea unui model explicativ pentru adaptarea copiilor adoptați la o vârstă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
model explicativ pentru adaptarea copiilor adoptați la o vârstă mai înaintată, respectiv Brodzinsky 246 care a dezvoltat un model explicativ pentru adaptarea copiilor adoptați de timpuriu. Barth și Berry 247 au dezvoltat un model cognitiv și social de adaptare la adopție punând în evidență pe trei dimensiuni: factorii stresori, solicitările și resursele de coping pentru copiii adoptați, părinții adoptatori și familiile adoptatoare (vezi tabelul 3.1.). Autorii arată printr-o recenzie a literaturii de specialitate, dar și printr-un studiu propriu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
un deficit de resurse. Acești copii nu numai că sunt conștienți de pierderile anterioare ci vin și cu o istorie anterioară care le poate influența adaptarea la noua familie. Tabelul 3.1. Un model social și cognitiv de adaptare la adopție 248 Actor Stresori Solicitări Resurse de coping Copil Expectanțe eronate bazate pe: lipsa abilităților sociale capacitate scăzută de atașament deficiențe comportamentale un nivel scăzut al sentimentului de permanență perceperea unui nivel scăzut al eficienței de sine lipsa suportului social Separare
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
extinse Normele sociale Lipsa agențiilor de suport Definirea rolului Crearea relațiilor Integrarea Atașamentul Agențiile de suport Trainingurile pentru dezvoltarea abilităților Serviciile post-adopție Suportul pentru familiile extinse Terapia de familie Esența modelului propus de Brodzinsky 249, pentru a explica adaptarea la adopție a copiilor adoptați de timpuriu, o constituie asumpția potrivit căreia copilul asociază faptul de a fi adoptat cu sentimentul pierderii. Această trăire este considerată a fi comună tuturor copiilor adoptați, dar este trăită și resimțită diferit de fiecare în parte
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
o constituie asumpția potrivit căreia copilul asociază faptul de a fi adoptat cu sentimentul pierderii. Această trăire este considerată a fi comună tuturor copiilor adoptați, dar este trăită și resimțită diferit de fiecare în parte. Adaptarea copiilor în procesul de adopție (atât pe termen scurt, cât și pe termen lung) este mediată de procesul de evaluare cognitivă a pierderii și de eforturile de coping estimate a fi necesare depășirii acestor sentimente. Evaluarea cognitivă include atât interpretarea de către copil, a semnificației faptului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
fi necesare depășirii acestor sentimente. Evaluarea cognitivă include atât interpretarea de către copil, a semnificației faptului de a fi adoptat, cât și evaluarea opțiunilor sale de a face față conflictelor, întrebărilor, provocărilor, stigmei etc, considerate a fi părți integrante ale experienței adopției. La rândul ei, interpretarea este influențată, pe de o parte, de o serie de variabile personale precum: stima de sine a copilului, capacitatea de autocontrol și stăpânire de sine, încrederea interpersonală, valorile și, în mod deosebit, de dezvoltarea cognitivă. Experiența
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
stăpânire de sine, încrederea interpersonală, valorile și, în mod deosebit, de dezvoltarea cognitivă. Experiența clinică sugerează că, acei copii, cu stimă de sine scăzută, un sentiment al eficienței scăzut și un simț al controlului slab tind să evalueze negativ experiența adopției și să utilizeze strategiile de coping mai puțin eficiente în procesul de adaptare. De aici se structurează două categorii de copii: cei care se autoînvinuiesc pentru că au fost abandonați determinându-i să manifeste adeseori un comportament depresiv, de retragere în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
comportament de opoziție, minciună, furt etc.250. Alături de variabilele anterior menționate, Brodzinsky mai adaugă încrederea interpersonală, respectiv angajamentul față de familia adoptivă, ambele influențând evaluarea și procesul de coping. Aceste două variabile sunt considerate a fi părți integrante ale procesului de adopție. Figura 3.1 Modelul stres și coping în adaptarea copilului adoptat 251 Variabilele personale anterior menționate influențează procesul de evaluare a pierderii atunci când copilul dobândește maturitatea cognitivă necesară înțelegerii semnificației adopției. Abandonul unui nou născut, urmat de plasarea copilului într-
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sunt considerate a fi părți integrante ale procesului de adopție. Figura 3.1 Modelul stres și coping în adaptarea copilului adoptat 251 Variabilele personale anterior menționate influențează procesul de evaluare a pierderii atunci când copilul dobândește maturitatea cognitivă necesară înțelegerii semnificației adopției. Abandonul unui nou născut, urmat de plasarea copilului într-o familie adoptivă, nu determină în sine, un sentiment al pierderii. Atunci când copilului este adoptat imediat după naștere, prima relație de atașament a copilului este formată cu familia adoptivă. În acest
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
relație de atașament a copilului este formată cu familia adoptivă. În acest caz, sentimentul pierderii se formează treptat și, în mod tipic, nu apare înainte de împlinirea vârstei școlare. La vârsta preșcolară, când majoritatea părinților încep să dezvăluie copilului informații despre adopție, există puține dovezi ale unor reacții adverse imediate față de aceste informații. În fapt, copiii preșcolari și școlarii mici care află că au fost adoptați, adeseori au o reacție pozitivă 252. Reacția inițială față de propriul status familial are la bază două
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
status familial are la bază două cauze: în primul rând părinții adoptatori aleg să dezvăluie copilului că este adoptat într-un context plin de căldură, care induce sentimente de protecție și iubire din partea întregii familii, copilul asociind în acest fel adopția cu un sentiment pozitiv față de familia adoptivă și o imagine de sine favorabilă. În al doilea rând, la vârsta preșcolară copilul nu înțelege semnificația faptului de a fi adoptat 253. Stadiul de dezvoltare cognitivă atins începând cu vârsta de 7-8
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]