1,383 matches
-
de sine E.T.E.S. a fost concepută astfel încât să permită reflectarea percepției pe care subiectul o are în raport cu sine, la nivelul a cinci subdiviziuni ale stimei de sine: sinele emoțional (E) - autoevaluarea controlului asupra emoțiilor și impulsivității; „un control eficient al afectelor permite o organizare adecavtă a activităților, facilitează planificarea și elaborarea realistă a scopurilor și strategiilor prin care acestea pot fi atinse” (N. Oubrayrie, C. Safont și M. Léonardis, 1994, p. 309-317) sinele social (Șo) - autoevaluarea abilităților sociale (capacitate de comunicare
Studiu cu privire la stima de sine la elevii cu deficien?e de auz by Ady Cristian Mihailov [Corola-publishinghouse/Science/83989_a_85314]
-
din nou un drum propriu, dacă nu cu rațiunea? Pentru a șterge însă “violența camuflată în metafizica modernă”, pentru a depăși “metafizica voinței de voință pe care omul modern o exaltă”), pentru a reface într-o ascensiune proprie urcușul de la afecte, prin voință și rațiune, către credința care ne-ar putea salva veacul, avem nevoie de un model. Modelul cuiva care a știut să descopere și să cerceteze locurile străine din sine și pe care parcurgîndu le și-a găsit, prin
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
fi clasice, dar, și cel mai adesea, ele pot fi mascate de tulburări de comportament cu iritabilitate și agresivitate și de atitudine, de închidere în sine” (Larousse, 1998, p. 453). A. Cosmovici (1998) împarte stările afective în două mari grupe: afectele statice (care au o slabă influență asupra inițierii și dirijării unor acțiuni) și afecte dinamice (constituie cele mai durabile și puternice motive de comportament). Afectele statice cuprind: a) agreabilul și dezagreabilul- însoțesc toate percepțiile (observarea unui peisaj este mai plăcută
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
comportament cu iritabilitate și agresivitate și de atitudine, de închidere în sine” (Larousse, 1998, p. 453). A. Cosmovici (1998) împarte stările afective în două mari grupe: afectele statice (care au o slabă influență asupra inițierii și dirijării unor acțiuni) și afecte dinamice (constituie cele mai durabile și puternice motive de comportament). Afectele statice cuprind: a) agreabilul și dezagreabilul- însoțesc toate percepțiile (observarea unui peisaj este mai plăcută, pe când gunoiul azvârlit pe jos impresionează neplăcut). b) dispozițiile- stări destul de durabile, dar difuze
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
sine” (Larousse, 1998, p. 453). A. Cosmovici (1998) împarte stările afective în două mari grupe: afectele statice (care au o slabă influență asupra inițierii și dirijării unor acțiuni) și afecte dinamice (constituie cele mai durabile și puternice motive de comportament). Afectele statice cuprind: a) agreabilul și dezagreabilul- însoțesc toate percepțiile (observarea unui peisaj este mai plăcută, pe când gunoiul azvârlit pe jos impresionează neplăcut). b) dispozițiile- stări destul de durabile, dar difuze, provocate de factori interni, organici sau de cauze externe, sociale, în
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
legătură cu tendințele, dorințele și intențiile noastre. Emoțiile repetate pot duce la cristalizarea unor sentimente, după cum acestea devin o sursă frecventă de emoții. Toate aceste surse motivaționale sunt interdependente și pot fi în relație cu același obiect, cu același scop. Afectele dinamice, motorul principal al activităților elevilor, sunt sentimentele și pasiunile. Acestea din urmă, diferă de sentimente numai prin intensitatea lor, având drept urmare o viziune oarecum unilaterală asupra vieții. Sentimentele sunt structuri de tendințe, relativ stabile, care orientează, organizează și reglementează
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
pur (Wunenburger 19). Imaginile se adună precum fațetele unei prisme (îl urmăm pe Wunenburger), pentru că tipologiile adiacente pot fi subsumate mentalului, verbalului, vizualului și sensibilului. Altfel spus, imaginea se configurează pe patru versanți ai reprezentării: gândirea abstractă, limbajul, proiecția vizuală, afectul și senzația (acestea, împreună). Ca procedeu general, în constituirea imaginii se poate porni de la un impuls, de la semn și de la semnificație, cu potențialul lor infinit de combinare și de creare de mesaje; singurele limitări sunt cele date de coduri și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
tipologii rămân senzorialul, respectiv corpul și percepția, în toată complexitatea lor. Imaginea senzo-motorie generează structuri verbo-iconice care, odată încadrate pe schemele de memorare, dau naștere imaginarului corporal, bagajului de amintiri provocate de simțuri, precum și unei întregi game de senzații și afecte ce constituie interfața primară cu lumea sensibilă. Procesul de memorare este mai simplu și solicită cel mai redus interval pentru transformarea informației externe în interpretarea ei, însă acest lucru nu înseamnă că imaginarul aferent lui este mai puțin important decât
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a simți nu acceptă folosirea absolută: (32) * În urma anesteziei, pacienții nu simt. ["(nu) au simțuri"] Ca verb psihologic-afectiv, a simți poate apărea fără obiectul direct lexicalizat. Locutorul va asocia această poziție sintactică cu trăsătura semantică abstractă [+Arbitrar], combinată cu trăsătura [+Afect]. (33) Copiii simt ("au sentimente") și știu să-și exprime sentimentele. 4.2.Verbele de percepție nonintențională, în structuri cu două argumente Verbele de percepție a vedea, a auzi, a simți participă la structuri cu două argumente, selectând un argument
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
pentru ființă ce intră în procesul de purgacion doar prin intermediul artelor. 1. Efectul oglinzii: imaginea între imitație, (re) prezentare și imaginație Orice formă de imitație artistică nu poate să se sustragă momentelor de redefinire sau teoriilor moderne ce privesc natura afectelor și a empatiei, nici influenței mitologiei și a misticismului. Opera de artă este un construct complex care depășește imitația fără să o elimine - arta este reală. Astfel, imitația conlucrează cu imaginația în procesul de creație într-un mod special. Încă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
care pleacă de la criza reprezentării obiectului de artă. Dacă în primul caz aveam de-a face cu un discurs ideologic, în cel de-al doilea caz avem de-a face cu o expunere a unei critici extinse ideologice. Arta produce afecte, în timp, pe care teoriile critice ori le refuză ori încearcă să le descopere natura. Afectele sunt înțelese ca fiind extra-discrusive sau extratextuale, ele sunt înțelese și ca momente fiind imanente materiei și experienței. Afectele sunt cele care definesc arta
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
cu un discurs ideologic, în cel de-al doilea caz avem de-a face cu o expunere a unei critici extinse ideologice. Arta produce afecte, în timp, pe care teoriile critice ori le refuză ori încearcă să le descopere natura. Afectele sunt înțelese ca fiind extra-discrusive sau extratextuale, ele sunt înțelese și ca momente fiind imanente materiei și experienței. Afectele sunt cele care definesc arta în timp și spațiu și nu pot fi teoretizate sau înțelese, ci doar experimentate. Acest lucru
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
critici extinse ideologice. Arta produce afecte, în timp, pe care teoriile critice ori le refuză ori încearcă să le descopere natura. Afectele sunt înțelese ca fiind extra-discrusive sau extratextuale, ele sunt înțelese și ca momente fiind imanente materiei și experienței. Afectele sunt cele care definesc arta în timp și spațiu și nu pot fi teoretizate sau înțelese, ci doar experimentate. Acest lucru l-a făcut pe Deleuze să definească arta ca bloc de senzații 8 ce poate fi activat doar prin intermediul
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
pe Deleuze să definească arta ca bloc de senzații 8 ce poate fi activat doar prin intermediul experienței. Însă ceea ce experimentăm nu este obiectul de artă, ci sunt anumite momente ale sale și prin urmare ceea avem este doar reprezentarea unor afecte. Totodată, istoricitatea artei este definită prin intermediul afectelor înțelese ca evenimente sau întâmplări ale obiectului de artă. Pericolul interpretării artei ca momente este acela de a elimina obiectul de artă, arta devenind un spațiu în care ceva se poate întâmpla. Mergând
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
de senzații 8 ce poate fi activat doar prin intermediul experienței. Însă ceea ce experimentăm nu este obiectul de artă, ci sunt anumite momente ale sale și prin urmare ceea avem este doar reprezentarea unor afecte. Totodată, istoricitatea artei este definită prin intermediul afectelor înțelese ca evenimente sau întâmplări ale obiectului de artă. Pericolul interpretării artei ca momente este acela de a elimina obiectul de artă, arta devenind un spațiu în care ceva se poate întâmpla. Mergând pe această direcție arta este înțeleasă ca
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
această direcție arta este înțeleasă ca trecerea subiectului din starea mundană într-o stare imaginară ce elimină reprezentarea: arta este înțeleasă ca stare meditativă prin care putem experimenta momentul artei - arta devine prezență. Prin momentul artei se depășește subiectivitatea, întrucât afectul este transuman. În Diferență și repetiție, Deleuze analizează arta în termeni ontologici noi. În locul termenilor de existență și posibilitate, arta9 este analizată în termenii de actual și virtual. Există pericolul, spune Deleuze, ca virtualul să fie confundat cu posibilul. Dacă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
pericolul, spune Deleuze, ca virtualul să fie confundat cu posibilul. Dacă posibilul se opune realului, virtualul posedă o realitate prin sine însuși. Prin intermediul noțiunii de virtual, arta este prezentă, dar acest lucru elimină creația. Chiar dacă Deleuze identifică virtualul cu realitatea afectelor, procesul creației rămâne obscur în cadrul înțelegerii artei sub noii termeni ontologici. Însă, virtualul și actualul par să conclucreze mai bine în cadrul intermitenței obiectului de artă în decursul istoriei sale, în timp ce noțiunea de posibil aduce în discuție originea obiectului de artă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
altul datorită similarităților sau contrastelor. Prin metaforă se poate crea o singură imagine definitorie a obiectului de artă. Metafora elimină adverbul ca sau locuțiunea ca și cum reducând diferența dintre obiecte sau fenomene. Totodată, flexibilitatea de apariție a metaforei duce la prezența afectului care duce la scăderea spațiului semantic lăsând loc unei multitudini de caracteristice denotative ale unui număr restrâns de factori conotativi. La nivelul conștiinței obiectele aparțin unor arii semantice diferite și nu au nimic în comun cu planul obiectul. Apropierea obiectelor
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
deosebită în cazul situațiilor de limită. O motivație prea puternică, un grad ridicat al sentimentului responsabilității determină reacții de neadaptare deosebit de puternice și greu de depășit. În condițiile unei solicitări interne a organismului, oboseală sau epuizare fizică, permit dezinhibarea frânelor, afectele sportivilor declanșându-se puternic sub forme agresive, necontrolate, concomitent cu reducerea gândirii și a capacității de decizie. Tipul acesta de sportiv, aflat într-o mare anxietate și la un nivel superior de energie are nevoie să fie modelat de către antrenor
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
zonelor corespunzătoare girusului cingulat, iar la om (accidental ori tumoral) face ca acestea să nu mai intervină, când viața progeniturilor este în pericol; stimularea electrică a cortexului cingulat produce la masculi doar erecția, iar ablația girusului suprimă reacțiile de furie (afectul). Stimularea cu electrozi implantați cronic a diferitelor structuri ale rinencefalului (sistemului limbic) determină la animale expresii de comportament emotiv în raport cu aportul alimentar, cu agenții nocivi și de comportament sexual aberant; se deduce în acest fel că cele două moduri comportamentale
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
Aceste trăsături de personalitate provin dintr-o primă modelare prin educație și sunt roadele unei socializări compuse din reprimare și frustrare. Este de-ajuns apoi să presupunem inevitabilele reapariții ale tendințelor refulate și să descriem deplasările și proiecțiile pulsiunilor sau afectelor refulate asupra unor țapi ispășitori. Regăsim astfel modelul „frustrare ă agresivitate”. Pe scurt, rasismul este o problemă de patologie individuală pe fondul unei socializări autoritare și represive. Rasistul este un individ bolnav. Rasiștii sunt astfel priviți ca niște subiecți atinși
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
continua să existe sub o nouă formă și să „se răspândească În America albă” (ibidem, pp. 78 și 80). Paul Sniderman reamintește În acest sens că un anumit număr de studii au stabilit că „sentimentele care suprapun În mod deliberat afectul anti-negri cu o referire (directă sau indirectă) la valoarea individualismului (de exemplu, În formule de tipul: «Dacă negrii ar face un pic de efort, ar putea câștiga la fel de mult ca și albii») sunt puternic corelate cu pozițiile pe care albii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pozitive; ea se referă la obiecte (materiale, simbolice, sociale), grupuri sau persoane caracterizate, din punct de vedere socio-demografic sau cultural, printr-o trăsătură specifică, adesea minoritară. Este vorba despre o atitudine care are, În mod clasic, trei componente: cea a afectelor și a evaluărilor la care acestea conduc (dispreț, respingere, negare, ură, dragoste, ambivalență); domeniul cognițiilor și al modurilor de organizare a lumii pe care acestea le presupun, bazate În principal pe stereotipuri și categorisiri; spațiul practicilor și al acțiunilor (nivelul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
atunci un fel de diviziune accentuată Între cei „buni” și cei „răi”, cei „curați” și cei „murdari”, Între „bine” și „rău”, pe baza rușinii sau culpabilității indivizilor de a fi dorit să se revolte Împotriva autorității părinților. Această scindare a afectelor susține angajamentul și pasiunea stereotipă a subiecților autoritariști, membri potențiali sau reali ai mișcărilor fasciste sau integriste: „Proiectându-și dorințele rușinoase asupra altora, individul cu prejudecăți are posibilitatea de a se gândi la ceea ce altminteri ar fi un tabu. Stilul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În utilizarea curentă a cuvântului rasism, regăsim astăzi adesea conotații negative provenite din moștenirile semantice ale termenilor xenofobie și etnocentrism, care acoperă mai bine sau mai rău atât atitudini colective, cât și comportamente de grup, Însoțite de pasiuni și de afecte puternice. Pentru xenofobie: frica, ura și resentimentul față de străini și, mai general, față de tot ce este străin, altfel, diferit sau, mai precis, față de tot ce este preconstruit din punct de vedere cultural, Într-un context socio-istoric definit, ca aparținând de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]