1,552 matches
-
competenței sociale a copilului. El se conformează deciziilor parentale de teama consecințelor și nu urmare a unei decizii morale bine gândite. Permisivitatea este opusul stilului autoritar subiectiv, ea combinând un grad scăzut de control paretal cu un nivel ridicat al afectivității. Granițele dintre subsistemul paretal și cel al copiilor sunt extrem de permeabile. în această practică educativă, părinții nu constituie o resursă importantă pentru copil, agenți activi care să-i formeze sau să-i modifice comportamentul. Deși părinții își exprimă în mare
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina- Elena Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93069]
-
mai rezistent la greutățile vieții, copilul crescut indiferent va fi mai rigid, mai insensibil la sentimentele și dorințele celorlalți, mai apatic, mai pragmatic. Supraprotecția reprezintă un alt tip de îndrumare parentală, care combină un nivel ridicat al controlului cu o afectivitate ridicată. Ambele dimensiuni ale relației părinte-copil sunt folosite într-o manieră intruzivă, care permite manipularea experiențelor emoționale ale copilului. Subsistemul parental este foarte puternic, părinții încercând să manipuleze granițele dintre subsisteme pentru a obține subordonarea copilului. în scopul obținerii unei
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina- Elena Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93069]
-
consecință, copilul nu va putea mai târziu să suporte nicio frustrare, cultivând totuși un anumit sentiment de vinovăție. - Părinții prea tandri creează, de regulă, un climat prea încărcat de stimulente afective, fiecare părinte revărsându-și fără nicio rezervă întreaga lui afectivitate. Asemenea atitudini pot favoriza uneori conturarea la copii, pe măsură ce cresc, a unor comportamente deviante. Specialiștii nu au putut formula o rețetă comportamentală care să fie aplicată în mod nediferențiat de către fiecare părinte, însă, după opinia lor, în educația copiilor trebuie
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaiela Tudosă () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93073]
-
care se poate intersecta cu alte categorii. În acest sens, "împrumutul" unui termen din domeniul perceptual vizual pentru fenomene de natură cognitivă (a vedea cu sensul "a înțelege") sau al termenilor din domeniul tactil pentru a exprima procese din zona afectivității (a atinge cu sensul "a impresiona") se justifică ca urmare a interferenței dintre domeniul experienței de percepție și cel cognitiv/afectiv. Teoria prototipului a fost elaborată în două versiuni: versiunea standard 51 și versiunea extinsă. Prima fază a teoriei prototipului
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepție afectivă, dacă verbul a durea este folosit cu sensul "a simți o durere afectivă". Ambiguitatea acestor construcții este o consecință a proprietății unor termeni care desemnează senzații sau percepții fizice de a capta sensuri omoloage din domeniul semantic al afectivității. Contextul (112) este ambiguu între cele două interpretări discutate și în cazul verbelor a vedea și a auzi (vezi supra, 4.2.7): Simt cum tresari ≡ Simt √ faptul că tresari; Simt cum tresari ≡ Simt √ modul cum tresari. 4.4. Verbele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
fiind de tendința spre autorealizare. Conform acestei teorii, orice ființă umană este potențial creativă, însă factorii de mediu pot influența actualizarea lui. (Anca Munteanu, 1994, p.50) Această teorie, numită și orientare afectivistă, atribuie creativitatea unor stări psihice complexe, asociate afectivității. Omul creativ s-ar caracteriza prin trăiri afective intense și profunde, capacitatea de a le exprima, iar la originea creativității sar afla stări conflictuale puternice, a căror tensiune declanșează „resorturile creativității”. Contribuția acestei teorii constă în faptul că a demonstrat
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
Vârsta c) Sex d) Sănătate mentală III. Factori sociali aă Condiții socio-economice și culturale b) Condiții educative I.a. Factori intelectuali 1. Gândirea divergentă 2. gândirea convergentă 3. Stilul perceptiv I.b. Factori nonintelectuali 1. Motivația 2. Caracterul 18 3. Afectivitatea 4. Temperamentul 5. Factor de stil ( Rezonanța intimă) I.c. Aptitudini speciale 1. Aptitudinea organizatorică 2. Aptitudinea nestimativă 3. Aptitudinea pedagogică (Anca Munteanu, 1994, pp. 69-134) Ana Stoica-Constantin consideră că factorii creativității sunt condițiile care permit actului creativ să se
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
dorințelor umane colective (Ana Stoica-Constantin, 2004, pp. 158-159) Carmen Crețu prezintă factorii care influențează evoluția fenomenului creației: A. Factori psihologici 1. Factori intelectivi a) gândirea divergentă b) gândirea convergentă c) stilul perceptiv 2. Factori nonintelectivi ( de personalitate) a) Motivația b) Afectivitatea c) Imaginea de sine d) Sistemul atitudinal B. Factori biologici 1. Ereditatea 2. Vârsta C. Factori externi a) Mediul socio-cultural b) Familia c) Educația d) Profesia e) Anturajul (Carmen Crețu, 2005, pp.50-51) Andrei Cosmovici, Luminița Iacob susțin ca necesară
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
că următorii factori care influențează evoluția fenomenului creației: A. Factori psihologici I. Factori intelectivi 1. Imaginația 2. Gândirea cu factorul ei general inteligență 3. Stilul perceptiv II. Aptitudini speciale III. Factori nonintelectuali ( de personalitate) 1. Sistemul atitudinal 2. Motivația 3. Afectivitatea 4. Temperamentul 5. Caracterul B. Factori biologici 1. Ereditatea 2. Sănătatea mentală / fizică C. Factori externi 1. Condiții educative în mediul școlar și familial 2. Condiții socio-economice și culturale II .2. Factori care condiționează creativitatea II .2.1 Factori psihologici
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
stă un joc complicat al forțelor motivațiobnale care poate genera creativitatea, prin implicarea personală în muncă - iubirea - este hotărâtoare pentru a ajunge la niveluri înalte de creativitate în orice domeniu (Mary Ann Collins, Teresa M. Amabile, 2005, p. 228). C. Afectivitatea - este în raport cu întregul organism, fiind o reacție concomitent organică, psihică și comportamentală, o „vibrație a lumii” în întreaga ființă. Procesele afecticve reflectă relațiile între subiect și obiect sub formă de trăiri atitudinale. D. Temperamentul este dimensiunea dinamico-energetică a personalității care
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
familial și școlar, constă în activități și atitudini specifice, iar adulții ar trebui să fie preocupați de stimularea potențialului creativ al copilului și de asigurarea unui mediu permisiv. Familia clasică funcționează triadic între următorii poli: tatăl - principiul autorității; mama - principiul afectivității; frații și surorile principiul rivalității; asigurându-se funcțiile de reglare, socializare și individualizare. Familia poate stimula creativitatea copilului, urmărind anumite linii generale: a) acordarea unei libertăți copilului, lipsită de conduite autoritare, dominatoare; b) copilul va prelua valori, nu reguli; c
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
mai frecvente obstacole în comunicare. Analiza acțiunilor profesorului, critica lor trebuie să fie constructive. Părintele are dreptul de a interveni atunci când activitatea profesorului afectează negativ evoluția copilului ! Subiectivitatea este tendința profesorului de a “selecta” informațiile doar prin filtrul personal, al afectivității. Părintele trebuie să-I convingă pe profesor că al sau copil este unic, deosebit ! Inadvertențele de limbaj pot declanșa carențe mari în comunicarea profesor părinte, un stil ”prețios” îl poate inhiba, bloca pe părinte. Părintele trebuie să convingă profesorul că
ARTA DE A FI PĂRINTE by Camelia Acatrinei () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93076]
-
valorizează grupul: permit afirmarea originalității grupului, justifică existența sa; - rezolvă problemele grupului (rol terapeutic); - facilitează ca grupul să devină cadru de referință pentru individ. PROCESUL AFECTIV -APRECIATIV ÎN ECHIPELE DE POLO PE APĂ 5.1 Interacțiunea în cadrul grupului sportiv și afectivitatea "în grup” și afectivitatea "de grup”. Interacțiunea reprezintă modalitatea esențială de existență a grupurilor sociale, caracteristica lor de bază. Definită într-un sens larg, interacțiunea socială este "un tip de relație între două sau mai multe persoane în care acțiunea
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
originalității grupului, justifică existența sa; - rezolvă problemele grupului (rol terapeutic); - facilitează ca grupul să devină cadru de referință pentru individ. PROCESUL AFECTIV -APRECIATIV ÎN ECHIPELE DE POLO PE APĂ 5.1 Interacțiunea în cadrul grupului sportiv și afectivitatea "în grup” și afectivitatea "de grup”. Interacțiunea reprezintă modalitatea esențială de existență a grupurilor sociale, caracteristica lor de bază. Definită într-un sens larg, interacțiunea socială este "un tip de relație între două sau mai multe persoane în care acțiunea uneia este afectată de
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
afective interindividuale care se produc între doi sau mai mulți jucători, fenomene ce apar numai în urma interacțiunii jucătorilor și care, la rândul lor, influențează însăși desfășurarea ulterioară a relațiilor dintre indivizi și chiar fenomenele afective individuale. În echipă, fenomenele de afectivitate colectivă sunt date de stările de certitudine, satisfacție sau, dimpotrivă, incertitudine, insatisfacție, care pot apărea la un moment dat într-un grup, sau stările ce se nasc ca urmare a existenței în echipele sportive a unor dorințe, trebuințe, necesități manifestate
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
date de stările de certitudine, satisfacție sau, dimpotrivă, incertitudine, insatisfacție, care pot apărea la un moment dat într-un grup, sau stările ce se nasc ca urmare a existenței în echipele sportive a unor dorințe, trebuințe, necesități manifestate sau latente. Afectivitatea colectivă influențează direct sau indirect, conștient sau inconștient, buna desfășurare a activității grupului, de aceea trebuie să se țină seama de următoarele considerente: - afectivitatea colectivă sau de grup, apare și se dezvoltă ca urmare a interacțiunii indivizilor; - afectivitatea colectivă este
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
nasc ca urmare a existenței în echipele sportive a unor dorințe, trebuințe, necesități manifestate sau latente. Afectivitatea colectivă influențează direct sau indirect, conștient sau inconștient, buna desfășurare a activității grupului, de aceea trebuie să se țină seama de următoarele considerente: - afectivitatea colectivă sau de grup, apare și se dezvoltă ca urmare a interacțiunii indivizilor; - afectivitatea colectivă este și în funcție de însuși cadrul social în care mai mulți membri își desfășoară activitatea, ca și de particularitățile acestuia; - însăși individualitatea participanților determină afectivitatea de
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
sau latente. Afectivitatea colectivă influențează direct sau indirect, conștient sau inconștient, buna desfășurare a activității grupului, de aceea trebuie să se țină seama de următoarele considerente: - afectivitatea colectivă sau de grup, apare și se dezvoltă ca urmare a interacțiunii indivizilor; - afectivitatea colectivă este și în funcție de însuși cadrul social în care mai mulți membri își desfășoară activitatea, ca și de particularitățile acestuia; - însăși individualitatea participanților determină afectivitatea de grup. Studiul afectivității în grup a fost promovat de sociometrie. Este cunoscut faptul că
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
considerente: - afectivitatea colectivă sau de grup, apare și se dezvoltă ca urmare a interacțiunii indivizilor; - afectivitatea colectivă este și în funcție de însuși cadrul social în care mai mulți membri își desfășoară activitatea, ca și de particularitățile acestuia; - însăși individualitatea participanților determină afectivitatea de grup. Studiul afectivității în grup a fost promovat de sociometrie. Este cunoscut faptul că sociometria s-a născut pe terenul relațiilor interpersonale manifestate la nivelul grupului mic, fenomen abordat din ce în ce mai mult de psihologia socială. M. Ralea și T. Herseni
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
de grup, apare și se dezvoltă ca urmare a interacțiunii indivizilor; - afectivitatea colectivă este și în funcție de însuși cadrul social în care mai mulți membri își desfășoară activitatea, ca și de particularitățile acestuia; - însăși individualitatea participanților determină afectivitatea de grup. Studiul afectivității în grup a fost promovat de sociometrie. Este cunoscut faptul că sociometria s-a născut pe terenul relațiilor interpersonale manifestate la nivelul grupului mic, fenomen abordat din ce în ce mai mult de psihologia socială. M. Ralea și T. Herseni referindu-se la această
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
ci după trebuințele lor, după interesele lor social materiale. Desigur, și sentimentele influențează preferințele, sensul și orientarea lor. Astfel, relațiile psihologice interpersonale dintre membrii unei echipe sportive, au la bază cauze care țin deopotrivă atât de rațiunea, cât și de afectivitatea fiecărui individ. Ele implică valoarea sportivă și socială generală a jucătorilor, cunoașterea reciprocă a laturilor pozitive și negative ale coechipierilor, in¬teresele și trebuințele lor, sentimentele, simpatiile, ca și antipatiile. "Preferăm, deci, în funcție de nevoi și dorințe pe cel care ne
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
distanțează, ca mai târziu să dea frâu liber unor emoții și dorințe față de niște oameni mai mult sau mai puțin interesați să valorifice frustrarea lor. Pe fondul unor astfel de probleme părinții încetează să mai fie modelele ideale din copilărie. Afectivitatea copiilor lor este acumulată astfel pentru prieteni, care sunt adesea aleși întâmplător. Relațiile cu aceștia sunt intense și profunde. Simpatia și admirația capătă forme și trăsături asemănătoarea cu ale dragostei, sentiment foarte stimulator pentru adolescenți, căci el presupune dăruire, apropiere
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Magdalena Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92813]
-
sau cei care au obligația de părinți, și o îndeplinesc potrivit cerințelor sociale și umane. Statutul unui copil în familie se traduce astfel practic prin atmosfera generală în care trăiește, climatul familial în care crește și se dezvoltă, coeficientul de afectivitate cu care părinții și în general toată familia, frații, surorile, bunicii, îl înconjoară pe copil. Un tratament lipsit de afecțiune creează un climat nepropice, creșterii și dezvoltării copilului, aflat la o vârstă în care, prin excelență reacționează afectiv și simte
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
pe baza unor indicatori manageriali cum ar fi: eficiența didactică (care ar putea fi cuantificată prin rezultatele obținute la examene de către elevi), economicitate (consumul de timp și de resurse material), eficacitate (ca relație între eficiență și economicitate) și, în sfârșit, afectivitatea, definită ca relația dintre eficiența prevederilor și adecvarea lor la nevoile existente și incluse ale grupurilor de interese. I.2.3.EVALUAREA INTERNĂ Evaluarea poate fi definită ca procesul prin care se obțin informații asupra calității, eficienței și dinamicii activităților
Calitatea actului managerial din grădiniță by Anghel Viorica [Corola-publishinghouse/Science/542_a_1329]
-
fiecăruia și îi oferă exerciții suplimentare de limbaj specific; formativă pentru că se organizează ca activitate de atelier; democratică pentru că nu se adresează numai celor talentați. Fiecare învățător, atât în cadrul lecțiilor de abilități practice cât și în afara lor, urmărește să valorifice afectivitatea și inteligența elevilor prin dezvoltarea capacității lor de cunoaștere artistică. Fără a le limita libertatea de simțire, gândire, voință și de creare trebuie să-i atragem pe calea folosirii conștiente a elementelor de limbaj estetic pe care ei trebuie să
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]