3,884 matches
-
din jur - se vor alinia calm și mecanic” (p. 194). În capitolul intitulat „Simpatia”, autorul consideră că atracția, căldura, simpatia În relațiile interumane se află și ele În atenția agenților de influențare. Ei sunt conștienți de necesitatea de a răspunde afirmativ unei persoane pe care o cunoaștem și o simpatizăm. Forța principiului simpatiei de a provoca asentimentul unei persoane este recunoscută prin folosirea la scară largă a legăturilor de prietenie În obținerea acordului. Profesioniștii persuasiunii dețin cheia construirii circumstanțelor prin care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
răspunsurile la întrebare fiind scalate de la 1 la 5, unde 1 înseamnă mult mai prost și 5 mult mai bine. Dotarea cu bunuri a gospodăriei - indice al averii acumulate, care variază de la 0 la 10, fiind construit prin adunarea răspunsurilor afirmative la întrebările: „În gospodăria dumneavoastră există: autoturism/ telefon fix/ frigider/ televizor color/ mașină de spălat/ computer/ mașini sau utilaje agricole mecanizate/ telefon mobil/ antenă parabolică (cablu TV)?”. Cât de important este pentru dumneavoastră să trăiți într-o țară guvernată democratic
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
indică pesimism, iar 4 optimism. Indicele numără de câte ori a ales fiecare dintre respondenți varianta ar crește la cele patru întrebări. Dotarea cu bunuri a gospodăriei - indice al averii acumulate, care variază de la 0 la 10, fiind construit prin adunarea răspunsurilor afirmative la întrebările: „În gospodăria dumneavoastră există: autoturism/ telefon fix/ frigider/ televizor color/ mașină de spălat/ computer/ aspirator/ telefon mobil/ antenă parabolică?”. Atitudine favorabilă reglementărilor UE în domeniul agricol - scor factorial construit din răspunsurile la întrebările: „În ce măsură sunteți de acord cu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
contrar” (Maxim Mărturisitorul): totul este pătruns de iubire și gratuitate. Morala nu știe că „unde intră «trebuie», acolo avem începutul eșecului”. Aceasta nu înseamnă că disjuncția între bine și rău trebuie ocultată, ci faptul că esența revelației ține de modul afirmativ al existenței. Morala se bazează pe refuz și pe interdicție. Neascultarea lui Adam n-a fost o eroare etică, ci o abatere a inimii de la izvorul său de viață. Poruncile dumnezeiești nu fixează legea ca reper ultim, ci reprezintă doar
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
câmp de preocupări de comunicare extrem de delicat și atât de vast în care diversitatea culturală și lingvistică este gândită și analizată dinamic, în România de astăzi se poate vorbi despre diversitate culturală și lingvistică stabilă sau în schimbare? Răspunsul este afirmativ dacă avem în vedere că în România trăiesc astăzi, pe lângă români, dar împreună cu ei: albanezi, armeni, bulgari, cehi, croați, evrei, germani, greci, italieni, macedoneni slavi, maghiari, polonezi, ruși lipoveni, sârbi, slovaci, tătari, turci, țigani, ucrainieni și alte minorități. Rămâne de
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
de moduri de a gândi și până la stiluri de viață. Conceptul de diversitate a apărut și s-a impus în acest sens prin dezbateri publice în SUA ca un complement, dar și ca un contraproiect provocator al așa-numitelor programe afirmative action de prin anul 1960, care serveau ca sprijin bine țintit pentru minoritățile etnice. În parte datorită politicilor antidiscriminatorii în vigoare în SUA din acei ani, minoritățile etnice și femeile sunt bine reprezentate în prezent în marile întreprinderi, ocupând în
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Dificultăți apar și cu privire la deciziile care se pot lua pe baza indicatorilor utilizați sau în analiza consecințelor acestor decizii. Ca urmare, în mod firesc, se pune întrebarea dacă merită efortul prezentării și utilizării unor astfel de indicatori statistici. Răspunsul este afirmativ, iar suportul său practic este reprezentat de necesitatea analizei riguroase a unor sisteme economice sau a unor ecosisteme după două sau mai multe criterii, ceea ce înseamnă de fapt studiul experimentelor multidimensionale sau multiple și analiza rezultatelor care apar sau care
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
există mai curând deosebiri: de limbă, de culoare a pielii și alte asemenea, de religie, de naționalitate, de tot ce mai diferențiază miliardele de locuitori care constituie populația majoritară a planetei. Pe de altă parte, programele pentru „minorități” ca „acțiunea afirmativă” nu se aplică americanilor de origine asiatică, deși sunt și ei o minoritate, ci sunt destinate aproape integral negrilor. Dar dacă integrarea socială funcționa, nu negrii americani, aflați de secole pe solul Statelor Unite, trebuiau să aibă nevoie de „drepturi colective
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Press, Chicago, 1992. Împreună cu vechii săi colaboratori la Habits of the Heart, Bellah a dat și un volum complementar, Individualism and Commitment in American Life: Readings on the Themes of Habits of the Heart (Harper and Row, 1987), precum și forma afirmativă a utopiei sale, The Good Society (Alfred A. Knopf, New York, 1991); cartea sa clasică trebuie consultată în ediția din 1996, adusă la zi și însoțită de o nouă introducere, „A House Divided”. Bellah a mai scris despre sistemele de înrudire
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
douăzeci de ani? b) Prezintă ea interes pentru cititorul român? Să iau pe rând cele două întrebări, pentru a da două scurte răspunsuri și a le argumenta rapid, lăsând cititorului sarcina de a le dezvolta și detalia. Primul răspuns este afirmativ. De la apariție, deși The Closing of the American Mind nu era primul diagnostic sever al lumii americane, cartea a avut un răsunet enorm, inspirând pasionate - și de regulă mediocre, oportuniste, politizate - reacții pro și contra, care umplu o bibliotecă de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
demagogice despre Agenda Lisabona - modalitatea vest-europenilor de „a ajunge din urmă și a depăși” Statele Unite, cel puțin pe hârtie. (Până în mai 2006, potrivit celui mai recent raport privind îndeplinirea obiectivelor Agendei Lisabona, numai pe hârtie.) și al doilea răspuns este afirmativ. Cititorul român are acum la dispoziție cea mai substanțială analiză a spiritului, culturii, ideologiei, învățământului superior și societății americane din câte s-au tradus vreodată la noi. Astfel, discuția noastră publică despre aceste subiecte se poate amorsa în mai bună
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Care sunt trăsăturile caracteristice ale limbii? • A procedat just Pravda deschizând discuție liberă În problema lingvisticii? • Aș dori să știu În ce constă (Ă) formalismul În lingvistică și cum poate fi el Învins?”, ș.a. Academicieni, lingviști, critici literari susțin răspunsurile afirmative ale lui Stalin la aceste Întrebări. Menționăm În note84 câteva intervenții ale unora dintre aceștia, pentru ca aici să reținem o sinteză În versuri a „genialei Învățături staliniste despre limbă”, intitulată Examenul: „A doua zi - Încep autorii A. ROGOZ și Horia
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
2, ianuarie-februarie, 1951, pp. 109-217. (Ă). Nici cronica lui George Munteanu despre volumul Anii aceștia de Veronica Porumbacu (George Munteanu: Un cântec al anilor acestora, În Almanahul literar, nr. 1, 6 octombrie 1950), nu reușește să depășească peste tot caracterul afirmativ și rezumativ. Când vrea să reliefeze calitățile poemului Tovarășul Matei a primit „Ordinul Muncii”, George Munteanu rezumă pur și simplu bucata: (Ă). Dar nu numai critica Almanahului literar se caracterizează prin plăcerea de a face rezumate și afirmații neîntemeiate. Articole
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
între percepții, legi care nu pot fi totuși cunoscute a priori, pare neîndoielnică, ne vom pune în mod firesc întrebarea dacă el oferă o explicație a posibilității unor asemenea legi și care anume este aceasta. Reputați cercetători kantieni au răspuns afirmativ la prima întrebare și au formulat răspunsuri diferite la cea de-a doua. Potrivit unei interpretări elaborate îndeosebi in scrierile lui Buchdahl, răspunsul la cea de-a doua întrebare nu trebuie căutat în teoria kantiană a experienței, așa cum a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
îndrăznesc să dau singur răspuns: prezintă oare literatura anilor 1944-1949 în Republica Populară Română calitățile necesare pentru a fi definită ca o literatură care a pășit clar și hotărât pe drumul realismului socialist? Sunt elemente care pledează pentru un răspuns afirmativ, dar sunt și altele care îmi pricinuiesc serioase îndoieli. Dacă facem abstracție de acele opere, apărute, ce-i drept, în intervalul 1944-1949, dar care sunt o simplă continuare a literaturii burgheze și ne referim doar la ceea ce realmente este nou
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
presa română oferă nenumărate exemple de gestionare a citatului incorectă, abuzivă, pletorică sau neadecvată. (3) Ca să nu repetăm greșelile altora, este bine să ținem cont de câteva exigențe: Citatul să nu fie lung, obositor, neclar. Să nu fie banal, previzibil, afirmativ general. Din citat, trebuie să transpară sentimente puternice: ură, gingășie, durere, afecțiune etc. Altfel spus, citatul să nu suporte transpunerea în stilul indirect liber, cum este cazul unei apelări banale: „Domnișoară, cât este ceasul?”. De netranspus în stilul indirect pot
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
umor și ironie fină, inteligenți și cu simțul formulelor memorabile, care se ocupă mai ales de titrările din prima pagină. Ne întrebăm dacă în aceste condiții efortul ziaristului de a găsi un titlu bun are vreun sens. Răspunsul este, desigur, afirmativ, câtă vreme autorul articolului știe cel mai bine care este mesajul, informația esențială, unghiul de abordare. (1) În alte situații, efortul de a găsi un titlu memorabil se dovedește inutil. Ne gândim la modelul sobru al unui ziar de prestigiu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și nu numai, în sensul găsirii unor acelorași metode de studii, aceasta evident în dorința de a putea cunoaște și stăpâni pe cât posibil mai multe domenii tangente ale științei. Precum se va vedea răspunsul la această întrebare a putut fi afirmativ datorită matematicii. Cibernetica, denumită de unii știința conducerii, poate fi definită drept acea știință care se ocupă de studiul sistemelor informaționale, adică a acelor structuri cu sau fără viață, în cadrul cărora au loc procese de obținere, transmitere, -eventual stocare-, prelucrare
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
dezvrăji” cunoașterea, prin coborârea ei la nivelul vieții cotidiene. Asupra acestui aspect vom reveni în contextul analizării fundamentelor sociale ale abordării integrate a curriculumului. Revenind la epistemologie, sesizăm poziții diferite ale autorilor postmoderni. P.M. Rosenau (1992) distinge între perspectiva postmoderniștilor afirmativi și cea a postmoderniștilor sceptici. Viziunea asupra realității este cea care îi diferențiază pe postmoderni, ei luînd în considerare, indiferent de orientarea din care se revendică, imposibilitatea „oricărei viziuni asupra realității care presupune independența proceselor mentale individuale și a comunicării
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
nu pot fi universale, general valabile. Extrema sceptică a postmodernismului susține imposibilitatea noastră de a distinge între artefact și simulacru. Tot ceea ce ne înconjoară, toată așa-numita „lume reală” este doar o combinație de simulacral environements (Baudrillard, 1989). Reflecția postmodernă afirmativă sugerează câteva perspective de analiză, mai aproape de noua viziune asupra realității și cunoașterii din cadrul științelor socioumane. a) (De)constructivismul renunță în primul rând la distincția netă dintre stările mentale și lumea externă. Nu se poate vorbi despre o realitate în afara
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
generat o serie de Întrebări legate, de pildă, de dreptul sau/și datoria comunității internaționale de a se amesteca, inclusiv prin intervenție armată, În treburile interne ale unui stat atunci când acesta eșuează În protecția cetățenilor săi. În cazul unui răspuns afirmativ, se pune Întrebarea cât de departe trebuie și poate să meargă intervenția internațională și când trebuie să Înceteze. De-a lungul timpului, acestor probleme le-au fost oferite soluții radical diferite și discuția este departe de a fi Încheiată. Ceea ce
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
deosebește fundamental de cea precreștină, atât asupra vieții, cât și a morții. Totul devine continuitate, trecere, nu ruptură. Moartea - concluzie a vieții Putem vedea În moarte, dincolo de aspectul perisabilului, o concluzie a vieții? Mulți filosofi moraliști au dat un răspuns afirmativ. Moartea celor apropiați este, dincolo de emoție, un Îndemn la reflecție, un prilej de Întoarcere către noi Înșine, care ne Îndeamnă să medităm asupra vieții, În general, și asupra propriei noastre vieți, În special. Arătându-ne limitele vieții, moartea ne obligă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
că viața ei nu are un sens, că a irosit timpul, fapt ce o determină să-și reconsidere atitudinea, să se implice în viața celor două nepoate și să plece la țară. În general, inculpata este o persoană rigidă, egocentrică, afirmativă, sigură pe ea, manifestând un spirit de independență, o tendință la duritate, agresivitate, autoritarism, nerecunoscând autoritatea altuia. Aceste trăsături ale inculpatei apar în modul în care ea structurează relația cu soacra, soțul și, mai târziu, cu victima. Pe de altă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de depresie; - nivel înalt de traumă; - nivel mediu de coping; - nivel ridicat de negativism; - resentimente la un nivel ridicat; - ostilitate indirectă la un nivel ridicat; - agresiune fizică - nivel ridicat; - suspiciune, iritabilitate, instabilitate, ostilitate verbală - nivel ridicat; - intelect elementar, operativitate scăzută; - afirmativă, sigură pe ea, independentă, tendință la duritate, agresivitate, autoritarism - nu recunoaște autoritatea altuia; - egocentrică, rigidă, interesată de viața lăuntrică; - oscilează între a fi practică, a nu face nimic la întâmplare, preocupată de detalii, a avea sânge rece în fața pericolului, boemă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
au obținut scoruri totale din ce în ce mai apropiate de valoarea maximă scad progresiv (acest aspect se poate observa și din figura 1). De asemenea, 90,7% dintre cazuri au obținut un scor total egal sau mai mic cu 15, adică au răspuns afirmativ la cel mult jumătate dintre întrebările testului. Tabelul 2 indică proporția cazurilor care au obținut un scor total mai mic, respectiv mai mare decât 6 (cutt-point-ul acreditat pentru test). Procentul cazurilor care au obținut un scor total critic este mare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]