1,598 matches
-
de personalul sultanului și chemați În audiență. Astăzi locuiesc În orașul fortificat aproximativ 25.000 de persoane, În mare parte familii ale slujitorilor regali. În jurul acestei fortărețe s-a dezvoltat, orașul propriu zis, Yogyakarta. Kratonul constituie un orășel În cadrul marii aglomerații urbane care este Yogyakarta, locul istoric, plin de considerații unde continuă să troneze un sultan, ca În timpurile de odinioară. Dar minunățiile continuă cu Taman Sari (Castelul de apă), construit de către un arhitect portughez În secolul al XVIII-lea, din
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
trecutul glorios al orașului, coexistă Într-o manieră fascinantă cu prezentul exploziv, puzderia de zgârie-nori din Dawontoon, centre culturale moderne (Sejong) care reunesc mai multe instituții de resort (teatru, cinematograf, ateliere interactive ș.a.), parcuri largi, oaze de verdeață pentru această aglomerație urbană. De o deosebită frumusețe și valoare artistică sunt cele patru palate din timpul regatului Choson (1392-1910) printre care Kyongbokkung, Întins pe 20 ha, Deoksugung cu muzeul regal; Templul regal Choson. Sanctuarul regal de la Yongmyo pentru valoarea sa istorică și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
atolul În jurul unei lagune sunt așezate pe un recif de corali care prezintă de obicei coridoare Înguste de trecere, pe care se pot strecura vasele mici. Dacă laguna este adâncă, culoarea apei devine de un albastru ultramarin luciferic, iar când aglomerația de corali se Înalță aproape de suprafața apei, aceasta are culoarea verde de smarald. Majoritatea atolilor de corali există În Oceanul Pacific, dar se mai Întâlnesc și În Oceanul Indian, Marea Caraibilor și chiar Oceanul Atlantic. Impresia pe care ți-o fac Încrengăturile de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
o apă veterică (de zăcământ), având constituenții calitativi și cantitativi similari cu cei ai apelor veterice; singura deosebire o constituie prezența ionului SO4 2-. Prezența H2S este datorată, probabil, faptului că în marna tortoniană întâlnită în acest sondaj se găsesc aglomerații relativ frecvente de cristale mici de pirită, care, sub acțiunea CO2 și a apei pot da H2S. Hidrogenul sulfurat se formează, însă, după cum am spus, și prin acțiunea unor microorganisme anaerobe asupra sulfaților, care se găsesc aici în cantități foarte
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
proveniți în majoritate din mediul rural. Economismul diletant în valorificarea resurselor naturale perturbă sistemul unitar de gestiune, protecție și modernizare a exploatării balneare. Distribuția dezordonată a spațiilor destinate serviciilor și comerțului, parcările, circulația intensă de aprovizionare, toate împreună intensifică zgomotul, aglomerația, praful, mirosurile, deteriorând condiția sanogenică a stațiunilor. Centralizarea administrativă și economică a întreprinderilor beneficiare ar permite elaborarea unui plan unitar de dezvoltare, prin care să se asigure un regim de sanatorizare, într-o ambianță de liniște, frumusețe, ospitalitate. Peisajul - componenta
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
În funcție de locul de amplasare și de marimea localității urbane, piețele agroalimentare pot fi de mai multe tipuri: ... a) piețe de tipul I, cu peste 500 locuri de vînzare pe platoul pieței; este eficient că acestea să fie organizate în marile aglomerații urbane; ... b) piețe de tipul ÎI, cu 250-500 locuri de vînzare; șunt specifice orașelor mijlocii și mici, precum și în cartierele marilor aglomerații urbane; ... c) piețe de tipul III, cu pana la 250 locuri de vînzare; se pot organiza în orașele
HOTĂRÎRE Nr. 19 din 17 ianuarie 1996 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a pieţelor, tirgurilor şi oboarelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114030_a_115359]
-
cu peste 500 locuri de vînzare pe platoul pieței; este eficient că acestea să fie organizate în marile aglomerații urbane; ... b) piețe de tipul ÎI, cu 250-500 locuri de vînzare; șunt specifice orașelor mijlocii și mici, precum și în cartierele marilor aglomerații urbane; ... c) piețe de tipul III, cu pana la 250 locuri de vînzare; se pot organiza în orașele mici și mijlocii; ... d) piețe volante, amplasate, după necesitățile locale, îndeosebi în apropierea centrelor comerciale și cu durata limitată de functionare în timpul
HOTĂRÎRE Nr. 19 din 17 ianuarie 1996 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a pieţelor, tirgurilor şi oboarelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114030_a_115359]
-
europene. Asigurind servicii eficiente și competitive, sistemul TER trebuie să fie atractiv pentru clienți, atât călătorilor cît și transportului de marfă, și să absoarbă o importanță parte de pe piața transportului internațional, din și spre centrul și estul Europei, ușurând astfel aglomerația și reducind problemele de mediu și de siguranță pe principalele drumuri internaționale din aceste țări. Obiectivele specifice sunt: A. Dezvoltarea infrastructurii Cu excepția câtorva mici secțiuni, structura fizică a rețelei TER deja există. Totuși standardele de infrastructură sunt mult sub cele
LEGE Nr. 124 din 9 decembrie 1994 pentru ratificarea Acordului dintre Comisia Economică pentru Europa a Naţiunilor Unite (C.E.E./O.N.U.) şi guvernele participante la proiectul "Calea Ferată Trans-Europeană (TER)" privind fondul de cooperare şi creditare, semnat la Geneva la 17 decembrie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110557_a_111886]
-
de acest gen, cu cercetători străini sau cu artiști vizuali interesați de fenomenul pelerinajului. Cu o singură excepție, nu am reușit să schimbăm nicio vorbă, fie pentru că persoanele respective au evitat dialogul, fie din cauza unor condiții precise : garduri de protecție, aglomerație, condiții meteo. Pelerinajul este un fenomen ce începe să atragă atenția, iar acest lucru este îmbucurător. Lângă clopotnița cea mare se găsește un fel de chioșc improvizat, drapat în pânză albastră, pe care scrie cu litere mari, albe „Acatiste și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pe un site de socializare. Final. Întoarcerea acasă. Ne îndreptăm agale, V.A. și cu mine, către poarta de ieșire din mănăstire, să tot fie ora două după-amiaza. Mașini, multe mașini, cu probleme de manevră din cauza spațiului redus și a aglomerației. Unele dintre ele au derapat pe pajiștea udă, motoarele urlă, ambalate la maximum, în încercarea șoferilor de a scăpă din capcana glodului. Încă odată, am impresia că asist la un pelerinaj automobilistic, la un mare salon auto în aer liber
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pe care doar îi putem bănui.” Nu le convine faptul că mașinile de aprovizionare cu marfă nu mai pot ajunge la magazin, indiferent de ora pe care ar alege-o, pelerinajul „merge non-stop”. Clienții potențiali sunt și ei descurajați de aglomerație în acele zile de foc. Jandarmii „se comportă frumos cu clienții care au neapărată nevoie să vină la noi”. Cei doi comercianți par a fi însă resemnați, acceptă totul ca pe o fatalitate, un exercițiu al răbdării practicat o dată pe
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
vizuală, pe pereți se găsesc mai multe imagini cu mănăstirile din Nordul Moldovei, decupate dintr-un calendar de perete și lipite grosier cu scotch, precum și câteva icoane înghesuite între tavan și țeava de gaze ca un șarpe galben în toată aglomerația de acolo. Un loc plin de viață, loc de întâlnire pentru riverani. În timpul pelerinajului, el devenise oarecum furnizorul de apă minerală, cafea și țigări pentru cei din rând sau pur și simplu un bun motiv de a mai face mișcare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
iarna, simți și tu ca om o căldură în aer, când ajungi acolo.” Un grup de cinci țărănci din comuna Rușețu, județul Buzău. Par a fi dezorientate, obosite, speriate de ceea ce văd în jur. Este prima oară când ajung aici. „Aglomerație mare, măi mamă ! Nici măcar să traversezi strada să-ți iei un suc nu poți, nu te lasă jandarmul. Merită să venim, să ne chinuim așa, să stăm așa de mult timp în picioare ?” Pelerinele din orașul Voluntari staționează la baza
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fac aerul irespirabil. Oprit de poliția în civil pentru „legitimare”. Este ora nouă dimineața, mă aflu în zona-tampon a pelerinajului, delimitată de gura de metrou a stației Piața Unirii, trecerea de pietoni spre bulevardul Victoria Socialismului și parc. Agitația și aglomerația sunt maxime, spațiul fiind suprasolicitat de vânzătorii de la tarabe, care au tendința de a „comprima” traficul pietonal, în vederea obținerii unui vad comercial mai bun. Fotografiez de jos, cu aparatul ținut în dreptul abdomenului, un cântăreț cu flașnetă, îmbrăcat ca Charlie Chaplin
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dă naștere unui rând mai „fluid”, mai puțin tensionat, iar sentimentul acesta de libertate și de disciplină autoimpusă cred că-i atrage pe cei prezenți. Împrejurimile bisericii au fost transformate în loc de parcare și încă unul foarte solicitat, având în vedere aglomerația teribilă din zonă. Ca în jurul oricărei resurse foarte disputate, acolo s-a format o mică industrie locală, ținută sub control atent de un parcagiu-șef, un bărbat solid, cu un gât gros ca de taur și vizibilă autoritate în mica
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
tip de pelerin. Grupurile de București. Fumatul în rând. „La câți kilometri ne găsim de raclă ?”, mă întreabă cineva. Sistemul de bagaje și obiecte ale pelerinului. O schimbare : flori de plastic în ghivece. Covoarele nu se mai „calcă” acum din cauza aglomerației. Imediat ce ajung la Iași, după o lungă și obositoare călătorie pe șoselele improbabile ale României, alerg spre Mitropolie, unde sunt prezent în jurul orei 13.00. Cerul este închis, nu plouă pentru moment, dar se anunță averse spre sfârșitul zilei și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
umeri cu ajutorul unei sacoșe de plastic transformată în capișon. „Covoarele ca acesta de aici se călcau în altar, în bisericile din Iași și în cele din jurul orașului, dar la pelerinaj obiceiul acesta nu prea se mai respectă, este prea mare aglomerația”, îmi spune unul dintre fotografi, luând deodată (de ce oare ?) un aer foarte blazat, plictisit. După ce se îndepărtează, mai notez faptul că până acum am remarcat mai puțini rromi cu covoare pe umăr decât în alți ani. Dar își face apariția
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
plastic alb, o servire de „profesioniști”, aș putea spune. Cei care oficiau nu erau la prima acțiune de acest gen, știau exact cui și unde să le distribuie, cu atât mai mult cu cât configurația locului nu favoriza îmbulzeala sau aglomerația inutilă, atât de gustate de televiziunile comerciale plecate la „vânătoare” de excepțional în zonă. Foarte interesantă mi s-a părut a fi reacția celor din grupul din care făceam parte : la început s-au codit, erau sfioși, ezitau să prindă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
trebuie să mai adaug faptul că grupurile aveau prapori specifici fiecărui sat în parte, iar primul lucru pe care-l făceau, odată ajunse în perimetrul mănăstirii, era să dea ocol, cântând, micii biserici de lemn. Profitând apoi de faptul că aglomerația nu era atât de mare în această zi de 13 august 2013, urcau și în mai vechea biserică „de zid” pentru a realiza o fotografie de grup, în imediata proximitate a icoanei făcătoare de minuni. 14 august 2013 Ana și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
osiile, ca și cum ar suspina după tinerețea lor pierdută pe autostrăzile din Germania, pelerinii pot face continuu naveta între satul Nicula din vale și mănăstire. Chiar în momentul în care scriu aceste rânduri, mă întreb cum fac șoferii lor să evite aglomerația de pelerini răspândiți de-a lungul întregului drum, tarabele cu mărfuri plasate până la marginea îngustei șosele, puii, rațele și gâștele localnicilor. Urc dealul în compania a două femei, Ana și Maria, după cum s-au recomandat, originare dintr-un sat din
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
într-unul de masă, covoarele erau „atinse” de racla Sfintei. Dacă donatorilor li se permitea acest lucru, ele erau derulate, întinse pe pardoseala de piatră a catedralei și „călcate în picioare” de către pelerini. Un ritual care a dispărut astăzi din cauza aglomerației din zilele de pelerinaj. În discuțiile directe pe care le-am avut cu rromii purtători de covoare, aceștia furnizau în principal două tipuri de răspunsuri. Primul era de genul „așa am apucat, așa facem, așa este la noi din moși-strămoși
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
spus că nu este loc și ne-au dus mai departe, până la Ravensbruck: așa un lagăr, așa o mizerie, așa o nenorocire În viața mea... nici la Birkenau n-am văzut. Ne-au dat jos. Era un lagăr de femei, aglomerație: Într-o baracă mare-mare, nu știu câte mii să fi fost, dar era bine să stai oricum. În prima zi n-am intrat: stăteam afară În frig și-n ploaie, fiindcă n-a fost loc; pe urmă s-a mai eliberat, nu știu cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
n-a fost loc; pe urmă s-a mai eliberat, nu știu cum, au mai murit și s-a mai eliberat. Era bine să stai mai la intrare, fiindcă dacă erai Înăuntru nu știai dacă nu te calcă cineva În picioare, așa aglomerație era. Până acolo n-am văzut, dar acolo... și păduchi, și toate nenorocirile... Nemții vă duceau spre vest? Da, asta era În ianuarie, dar noi ne-am eliberat În aprilie - mai era ceva din viața asta „frumoasă”. După un timp
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mare folos pentru ceea ce intenționăm să facem. Articolul lui Ion Potopin 116 îl am mai de mult și-l păstrez cu sfințenie. Cu aceeași stimă, E.D. 2 Suceava, 26.XII.1974 Mult Stimate Domnule Ionescu, După un drum obositor, cu aglomerație și încărcat de bagaje, am ajuns la Suceava. Sunt cu gândul la Dv., de a fi descoperit pe copiii Doinei Bucur, care se pare că le-a transmis alese însușiri de omenie și talent. Fie ca viitorul - pe care l
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
și pe la mine. La d. Stoleru mi-am rezolvat problemele ce mă interesau. Târziu, seara, am ajuns la Fălticeni. Suceava mi s-a părut încântătoare și parcă mai frumoasă ca niciodată. Prin Iași e cald, au înflorit pomii, dar e aglomerație prea mare. Nu știu când voi mai veni pe la Fălticeni, dar sper cât mai curând, pentru a-mi aranja „un loc” lângă cei dragi mie și care se odihnesc la Oprișeni (cimitirul din jurul bisericii, n. E.D.). Vreau ca toate drumurile
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]