3,907 matches
-
streini: datoriile castelor principale și ale celor secundare, atât unele față de altele, cât și ale membrilor castei Între ei; noțiuni de politică internă și externă, de strategie și tactică; sfaturi pentru Încheieri de alianțe politice și militare, apoi amănunțite legi agrare, civile, penale, comerciale, sistemul măsurilor și greutăților etc., etc. Legea lui Manu, În sanscrită Manava-Dharma-Sastra, constituie cel mai important cod de legi al Indiei antice, atribuit de tradiția hinduistă lui Manu, adică primul om. Sastra Înseamnă carte și știință. Dharma
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
ele în „fiertura asta politică a alegerilor interminabile din Basarabia”. Dar orice nenorocire își are și partea ei mai luminoasă, ne asigură maestrul. S-au găsit adevărați creștini care vor sponsoriza proiectul. Lumina și speranța vine tot din partea Partidului Democrat Agrar din Moldova, iar domnia sa și Andrei Sangheli vor întreprinde o călătorie la locul ales pentru această ctitorie (undeva prin părțile Sorocii) și vor face ultimele retușuri la proiect. Locul va fi ca o adevărată Mecca pentru basarabeni, toată lumea - de la președinte
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
după 1956. Autorul nu pare să fi fost foarte interesat de viața de zi cu zi a conaționalilor săi, amintind, prin excepție, doar de uriașele dificultăți care au urmat celui de-al Doilea Război Mondial. În acel context sumbru, reforma agrară a părut o reușită, chiar dacă fusese motivată politic. Relatarea sa accentua, în schimb, latura violentă, coruptă și represivă a comunismului. Din aceste pagini, nu reiese deloc de ce Ungaria era numită, în anii '70, "cea mai veselă baracă din lagărul socialist
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
142-172. 48 Chiar prima lecție a capitolului despre comunism se intitula "dezvoltarea democratică în țara noastră, după războiul mondial (1944-1946)" (Ibidem, p. 142). Autorul deplângea pierderile uriașe suferite de Ungaria în război, dar relata pe larg urmările benefice ale reformei agrare și efortul intens de reconstrucție, început cu refacerea căilor de comunicație. În acei ani, lozincile au fost productive, pentru că oamenii chiar le-au urmat: "cu fața spre căile ferate!", "lupta podurilor", "lupta cu cărbunele". Privirea aproape nostalgică a autorului reda
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
dreapta: Partidul Național Creștin, Frontul Românesc, Organizația „Reacțiunea”, Blocul Național Socialist, Garda Națională, Liga „Vlad Țepeș”, Partidul „Omul care Face Dreptate”, Liga Corporatistă, Frontul Național, Voința Națională; c. partidele și organizațiile de centru: Partidul Conservator, Partidul Național Democrat, Partidul Uniunea Agrară, Partidul Național Liberal, Partidul Poporului, Partidul Național Țărănesc, Partidul Radical Țărănesc; d. partidele și organizațiile de extremă stângă: organizațiile legale aflate sub conducerea Partidului Comunist Român (Uniunea Tineretului Comunist, Consiliul General al Sindicatelor Revoluționare, Amicii U.R.S.S., Uniunea Studenților Independenți
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
intenția dar fără să se știe prea bine cînd sau prin ce căi ea își va atinge scopul, și nici dacă-l va atinge. Continuitate există prin regimul democrațiilor populare. Anumite forme partizane vechi, cum ar fi populismul comunitar și agrar al micilor proprietari unguri, au supraviețuit comunismului nu numai prin partidul reconstituit, ci și în cadrul Forumului Democratic Ungar. Democrația creștină se menține foarte bine și-și ameliorează uneori pozițiile față de perioada de după război și, în mod considerabil, față de perioada dintre
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
relațiile între indivizi devin impersonale, iar regulile formale dominante; sau Weber (1968, 1993) în procesul raționalizării; la contemporani precum Inglehart (1997) în trecerea de la modernitate la postmodernitate; Toffler (1973, 1983) în metafora celor trei valuri, adică în trecerea de la societatea agrară la societatea industrială și apoi la cea informațională; Naisbitt în postularea celor zece megatendințe ale sfârșitului de secol XX, de exemplu: trecerea de la societatea industrială la societatea informațională, de la tehnologia forțată la tehnologia înaltă, de la economia națională la cea mondială
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
fiindcă, se știe acum prea bine, pe ce s-au clădit „spiritul tradițiilor democratice ale poporului român" în perioada interbelică. Pe hoție, politicianism găunos, lăcomie, sărăcirea și înfometarea populației, „tunuri" economice răsunătoare, vânzarea de țară, perpetuarea relațiilor medievale în economia agrară, ignorarea și detestarea clasei muncitorilor și a țăranilor de la coarnele plugului, care de fapt erau singurii producători direcți a bunurilor sociale, interogatorii în beciurile Siguranței (precursoarea Securității), întemnițarea celor care ridicau glasul contra stăpânitorilor vremii, o Românie cenușie fără cer
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
2. În a doua fază de dezvoltare a comunităților religioase, organizarea socială ajunge să fie mai complexă și depășește stadiul înrudirii, devenind mai deschisă. Relațiile de interdependență se complică pe măsură ce indivizii se specializează. Localitățile se dezvoltă având la bază societăți agrare. Religia se separă ca entitate, structuri și activități distincte, dar continuă să joace un rol primordial în existența indivizilor și a comunității locale, fiind un puternic factor de coeziune. 3. În a treia fază, orașul devine principala formă de organizare
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
comunism într-un program politic și, mai departe, în politici pentru întreaga lume rurală. Partidul Național-Țărănesc Creștin-Democrat a avut nevoie de personalitatea extrem de simpatică și colorată a unui deputat ieșean pentru a promova interesele de bază ale țăranului: restituirea proprietăților agrare. Un om cu un nume istoric Vasile Lupu, Vasilică Lupu, cum îi spun prietenii, pentru a-l distinge de voievodul omonim. Până la el, PNȚCD părea să aibă foarte puțin de-a face cu "durerile înăbușite" ale țărănimii. V. N.: și
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Lupu, Vasilică Lupu, cum îi spun prietenii, pentru a-l distinge de voievodul omonim. Până la el, PNȚCD părea să aibă foarte puțin de-a face cu "durerile înăbușite" ale țărănimii. V. N.: și eu sunt de acord că nerezolvarea problemei agrare este o adevărată ghiulea legată de picioarele unei societăți care vrea să se dezvolte. Am auzit câteodată întrebarea în Occident: "Cum de nu se dezvoltă mai repede România? Doară la ora actuală grâul este mai valoros chiar și decât aurul
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
spațiu matrice al românismului etc.) - idealizarea modelului uman rustic - țăranul, păstorul, homo religiosus, apostolul, rapsodul - tonalitatea afectivă dominantă: fiorul religios, de sensibilitate metafizică - prezența unor simboluri selectate din planul naturii și al reprezentărilor biblice; motive literare legate de rituri/mituri agrare, pastorale, religioase (semănatul, transhumanța etc.; mituri biblice: Nașterea Pruncului Sfânt, destinul christic, îngerul etc.) - limbaj poetic care rezolvă criza limbajului prin revigorarea unui lexic poetic bazat pe registrul stilistic popular cu arhaisme/regionalisme și pe registrul stilistic liturgic (ter meni
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Ana Pauker acceptase să adopte o lege prin care să se colectivizeze agricultura, să se naționalizeze băncile și să se îndepărteze companiile occidentale din România 444. La două săptămîni după aceea, regele Mihai își dădea acordul pentru adoptarea Legii reformei agrare, care interzicea unui proprietar să dețină mai mult de 50 de hectare sau 123 de acri de teren. Proprietarii absenți nu puteau deține mai mult de zece hectare. Restul intra în posesia statului, care avea să aloce aceste terenuri celor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
număr era mic în comparație cu cele 400 de cazuri înregistrate în Ungaria 453. Strădaniile americanilor de a soluționa repede aceste revendicări au fost zadarnice, căci au avut de așteptat pînă în 1960, ca și în cazul cererilor emise în urma Legii reformei agrare. Aviația civilă și implementarea Tratatului Departamentul de Stat era preocupat și de modul în care era respectat Articolul 31 din Tratat, care garanta drepturi egale privind aviația comercială din România. În eforturile lor de a-și asigura și pe viitor
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de bază care vor fi cristalizate în secolul al XX-lea. În ceea ce privește originile democrației creștine nu trebuie exclus curentul tradiționalist și contrarevoluționar care prin antiliberalismul și antisocialismul său a militat împotriva individualismului, pentru o monarhie de drept divin, o economie agrară, o Europă creștină cu un Papă puternic, dar a pus și baza unei gândiri politice bazate pe credință și pe angajarea laicilor în societate. Un alt curent care apare în prima parte a secolului al XIX-lea este cel catolic
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
mai intre nici măcar în Parlament. PNȚ-ul este menționat și în lucrarea lui J.-D. Durand ca format prin fuzionarea Partidului Țărănesc și Partidului Național Român, fiind indicată și trăsătura sa de bază: dezvoltarea micii proprietăți într-o țară eminamente agrară. Sunt prezentați și cei doi lideri fondatori ai partidului: Iuliu Maniu și Ion Mihalache. Din perioada de după al doilea război mondial este amintită doar reînființarea și apoi interzicerea sa, pentru a fi indicat apoi și ridicarea la nivelul de principal
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
apare o nouă formațiune politică PNȚ, cu un președinte Iuliu Maniu, un secretar general Virgil Madgearu și cu Ion Mihalache drept unul dintre cei patru vicepreședinți. Dacă Partidul Țărănesc propunea la începutul anilor `20 soluții radicale pentru a rezolva problema agrară, formulate după ideile lui Constantin Stere și după principiile țărănismului lui Madgearu, Partidul Național avea o reprezentare mai largă în Transilvania, fiind susținut atât de țărani, cît și de intelectuali, de liber profesioniști ca și de burghezia bancară și industrială
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
pe principiul solidarității și care viza favorizarea construcțiilor și diminuarea șomajului "un sacrificiu cerut muncitorilor pentru șomeri", spunea Fanfani, fără să pună în discuție libertatea de a întreprinde, fidel noțiunii de "economie temperată" atît de dragă lui De Gasperi; reforma agrară din 1950, crearea, în același an, a Casei pentru Mezzogiorno, Planul Vanoni din 1953, după numele ministrului de Finanțe creștin-democrat, toate acestea demonstrează dorința de a orienta și de a asigura funcționarea pieței și de a lupta împotriva dezechilibrelor dintre
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
în jurul ideii de reînnoire a Statului, fondată pe apărarea grupurilor intermediare: descentralizarea în folosul comunei, provinciei, regiunii, și apărarea familiei, trecînd prin justiția socială (protejare a muncii și a micii proprietăți rurale, legislație a solidarității sociale); programul prevedea o reformă agrară, desființarea latifundiilor, valorificarea terenurilor prin bonificație, în special în Mezzogiorno asupra căruia Sturzo reflectase îndelung 12. El mai dorea libertatea învățămîntului, votul femeilor, un rol crescut al sindicatelor. Recuzînd liberalismul și lupta de clasă, el relua tradiția mișcării catolice. Dar
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Țărănesc, un partid de inspirație creștină, a fost fondat în 1918 de către agricultori și de preoți în jurul unui învățător valah, Ion Mihalache. El a devenit ministru al Agriculturii în 1919, dar nu a reușit să pună în aplicare o reformă agrară radicală. În 1925*, acest partid a fuzionat cu Partidul Național Român din Transilvania, formînd Partidul Național Țărănesc condus de Iuliu Maniu. În centrul programului său se afla dezvoltarea micii proprietăți, temă de bază în această țară eminamente agrară. La alegerile
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
o reformă agrară radicală. În 1925*, acest partid a fuzionat cu Partidul Național Român din Transilvania, formînd Partidul Național Țărănesc condus de Iuliu Maniu. În centrul programului său se afla dezvoltarea micii proprietăți, temă de bază în această țară eminamente agrară. La alegerile din 1928 el a obținut o confortabilă majoritate, dar nu a reușit să instaureze un guvern stabil atunci cînd cele trei crize economică, dinastică, și politică s-au conjugat, deschizînd o perioadă de instabilitate și de tulburări. Aceasta
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
catolici sub conducerea episcopului Vilmos Apor. Aici s-a hotărît unificarea tuturor mișcărilor și organizațiilor catolice într-o federație numită Mișcarea Populară Socială Ungară. A fost redactat un adevărat program politic intitulat " Politica Socială ungară" care preconiza o amplă reformă agrară. În octombrie 1944, a fost fondat, cu acordul Cardinalului Justinian Serédi, Partidul Popular Creștin-Democrat. Ierarhia dorea astfel să joace un rol major în refacerea țării. Totuși, în septembrie 1945, Istvan Barankovici a preluat controlul și i-a dat o înfățișare
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
național țărănist creștin-democrat Sant-Marino Partito democratico cristiano sanmarinese Slovacia Mișcarea creștin-democrată din Slovacia Slovenia Creștin-democrații sloveni Spania Partido nacionalista vasco Unió democrática de Catalunya Suedia Kristdemokratiska Samhallspartiet Ungaria Partidul popular creștin-democrat 2) Partide cu statut de observator Bulgaria Uniunea națională agrară bulgară "Nicolas Petkov" Partidul democrat Centrul democrat unit Uniunea creștin-democrată Cehia Partidul creștin-democrat Croația Uniunea democrată croată Partidul creștin-democrat croat Finlanda Suomen Kristillinen Liitto Polonia Alianța Centrului Congresul creștin-democrat România Uniunea Democrată a maghiarilor din România 3) Partide membre ale
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
electoral cu Frontul Național, sau, în Germania, capacitatea CDU-ului de a reduce extrema dreaptă la cea mai simplă expresie electorală a sa. Modernizarea economiei este un alt aspect important al acțiunii creștin-democrate. Nu putem să nu amintim transformarea structurilor agrare în întreaga Europă sau dezvoltarea hidrocarburilor la îndemnul lui Enrico Mattei în Italia; nu trebuie să uităm nici modernizarea relațiilor sociale prin introducerea economiei sociale de piață. Este obligatoriu să amintim de făurirea Europei chiar dacă, în mod paradoxal, programul tipic
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Facultatea de Medicină din Iași, în "România medicală", 1907, p. 466. 41. Zosin P., Numărul serviciilor medicale în azilurile de alienați, în "România medicală", nr. 5-6, 1906. 42. Zosin P., Nocivitatea țăranilor învinuiți de instigație și de crime în revoluțiunea agrară din mart 1907, în "Pagini juridice" revista de drept, nr. 7-8, 1907, Craiova. 43. Zosin P., Contribution à l'étude du syndrome pédonculaire: un cas de hémiplégie gauche et oftalmologie totale bilatérale, în "Nouvelle iconogrtaphie de la Salpêtrière", nr. 2, 1909
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]