119,673 matches
-
pierzanie organizată". Iată o bună parte din scrisoare: Aveam de ales între a încerca să devin un eseist de expresie franceză (exeget subțire al lui Blanchot și al a-literaturii) și a face ce-am făcut: bucătărie de exil. Am ales ultima soluție, fiindcă, implicat într-un război religios împotriva comunismului... mi-am spus că România are noroc cu cei mari, numiți mai sus șeste vorba de Mircea Eliade, Cioran, Eugen Ionesco, Vintilă Horia, n.n.ț. Iar noi, cei mici, să
Virgil Ierunca - 85 - Omul care tace by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11423_a_12748]
-
spus pe plan ,universal") dar am trăit, și trăiesc, convingerea profundă că ,sacrificiul" era o datorie absolută. Vremile sub care stăm nu sînt numai de ,cultură", îmi zic, ci și de un anumit stil de a te împotrivi lor. Am ales între bibliografie și pustiu, mai ales că bibliografia era deja convertită în creații de cei mari, deci salvată" (pag. 83). Alesese ,pustiul": adică lupta și sacrificiul (ghilimelele nu trebuie să ne înșele: evitau grandilocvența) pentru libertate. * Avea 42 de ani
Virgil Ierunca - 85 - Omul care tace by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11423_a_12748]
-
nu sînt numai de ,cultură", îmi zic, ci și de un anumit stil de a te împotrivi lor. Am ales între bibliografie și pustiu, mai ales că bibliografia era deja convertită în creații de cei mari, deci salvată" (pag. 83). Alesese ,pustiul": adică lupta și sacrificiul (ghilimelele nu trebuie să ne înșele: evitau grandilocvența) pentru libertate. * Avea 42 de ani - de 12 ani în exil - pe cînd scria aceste rînduri. Avusese timpul necesar de a-și defini destinul. Scrisoarea se încheie
Virgil Ierunca - 85 - Omul care tace by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11423_a_12748]
-
Amfitrion, iar acum vine cu această tetralogie, aproape încheiată. Sunt mii de pagini. Dar au mai fost, în același interval, volumele de confesiuni (violente!), de eseuri, de memorii, cartea despre Nietzsche și încă altele. Noua critică de întâmpinare, copleșită, a ales tăcerea, o capitulare, cum spuneam, în fața cantității. Indiferent însă de motivație, neluarea în seamă a noilor cărți ale lui N. Breban este un act care îi aduce scriitorului prejudicii. Și nu numai lui. Imaginea momentului actual de creație este și
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
energii, de clarviziune socială, de inventivitate, de bani, dar are și conștiința propriei limitări și mai ales a faptului că nu poate să renunțe la bucuriile imediate ale vieții, derizoriu-omenești, un sacrificiu necesar pentru înfăptuirea planului. Nu-l poate face. Alege atunci pe altcineva pentru a-l propulsa, fără să-i spună că l-a ales, și anume pe tânărul publicist și literat Amedeu Dumitrașcu, doritor de notorietate și de ascensiune socială, cum îl simte că este. Face din el repede
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
mai ales a faptului că nu poate să renunțe la bucuriile imediate ale vieții, derizoriu-omenești, un sacrificiu necesar pentru înfăptuirea planului. Nu-l poate face. Alege atunci pe altcineva pentru a-l propulsa, fără să-i spună că l-a ales, și anume pe tânărul publicist și literat Amedeu Dumitrașcu, doritor de notorietate și de ascensiune socială, cum îl simte că este. Face din el repede o vedetă politică a Clujului post-decembrist, un personaj public de mare suprafață, el, Mârzea, menținându
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
carte palimpsest inteligentă și poetică unde se încrucișează subtil o întreagă tradiție literară, de la mitul lui Sisif (Perec dă aici un Sisif urban memorabil) pînă la Proust (în titlu), Kafka, Sartre ș.a. Brusc conștient de predeterminarea socială, eroul lui Perec alege automatismul subzistenței, se transformă într-un Oblomov modern care refuză totul, inclusiv asumarea revoltei. Renunțare, detașare, indiferență și, în sfîrșit, libertate. Peregrinările infinite prin oraș sînt un exercițiu de platitudine existențială, somnul devine o stare de grație letargică, iar camera
Și ei au debutat odată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11426_a_12751]
-
influența disproporționată pe care o au ,Internaționalele" respective la scara politicii europene). Modelul propus de Adrian Marino este unul pe deplin rațional, de o logică impecabilă, dar, tocmai de aceea, utopic. Pe lume există spirite carteziene, intelectuali lucizi care pot alege în orice moment soluțiile de ,bun simț", oameni de cultură (tot mai puțini) formați în spiritul valorilor europene (după Adrian Marino: enciclopedismul, spiritul de sinteză și selecția critică), dar și foarte mulți naționaliști și xenofobi, mistici, adepți ai ideilor populiste
Pledoaria unui extremist de centru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11425_a_12750]
-
Socotind, pesemne, că spusele vizitatorului bucureștean meritau cunoscute și de alți directori din minister, după ce a semnat-o Clodius a recomandat ca nota sa să fie multiplicată în patru exemplare ,pentru domnii Ritter, Dieckhof, v. Renthe-Fink, Busse". Cu ce se alegea, însă, Nae Ionescu în schimbul informațiilor furnizate care, la drept vorbind, erau mai mult rodul supozițiilor sau al fanteziei sale? Amintiri ale celor care-l cunoșteau de-aproape - oameni politici, colegi de la universitate sau mărturia unui asiduu colaborator la ,Cuvântul" (ziarul
Nae Ionescu - între filosofie și chimie by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11437_a_12762]
-
suculența narativă a imaginarului rural, ca un simplu exercițiu ludic sau doar ca un imens spectacol suficient sieși, compozițiile Georgetei Năpăruș sînt, de fapt, comentarii ample asupra creației, asupra energiilor generatoare și a imperativului reactualizării. Asemenea Creatorului însuși, care nu alege, nu explică și nu părtinește, Georgeta Năpăruș privește totul cu aceeași uimire și cu o egală iubire. Fie că este vorba despre diseminări de forme pe un cîmp unic, fie despre ordonări severe pe registre diferențiate, ochiul artistei operează în
Georgeta Năpăruș - o rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11463_a_12788]
-
acestea o idee pare să se impună cu evidență, și anume că separarea între materie și spirit, între trup și suflet sărăcesc acest act care este, în esență, dublu, și ține în egală măsură de erotică și de mistică. Am ales din incitantul volum un fragment, revelator în acest sens, dedicat tocmai sărutului sacru care arată, între altele, cît de mult se apropie, privite prin prisma acestei teme, mistica erotică și erotica mistică. Sărutul permite să surprindem, de-a lungul istoriei
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
Garafa se deșartă/ Și cade strop cu strop/ O, artă pentru artă! Alte pasaje, care n-au fost scrise numaidecît pentru plăcerea de-a pocni din coada cuvintelor, sînt de-a dreptul triste. De exemplu, aproape tot Cartelul patrioților, mai ales Dedicația ca gen literar, chemînd vag o osîndă din Baudelaire - această carte s-o arunci... (deși sînt pomenite cărți bune și autori onorabili), cu finalul îndulcit, iertător: ,am fost cu toții, după o vorbă a lui Cioran, Ťturiști în infernť. Nu
Cultura în poante by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11477_a_12802]
-
ideologic, expunându-l cu o neobișnuită directețe. Nimic aluziv, răsucit sau cotit în transmiterea mesajului său. Acolo unde alți autori ar prefera perifraza, simbolul, valențele conotative, sugestia și celelalte modalități de catifelare a discursului liric, poetul acesta dârz și inflexibil alege calea cea mai scurtă, simpla denotație, dezvăluirea dintr-odată și cu totul a propriilor convingeri: ,Bărbați politici să ne apere nu sunt!/ Ei trăiesc și procreează cum știu/ În cartierele cu multă pădure,/ Cu vile și mașini de primenit/ Atmosfera
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
știe folosi, dar obiectul în cauză a impresionat-o pe nevastă-sa atât de profund, încât l-a bocit preț de o emisiune ,Cel mai tare din parcare" din care, oricum, doar cu penseta și cu dexteritate prestidigitatorică se poate alege câte ceva cât de cât inteligibil... Pauză publicitară tv, ca să auzim vocea Magdei Catone: - ,Mă, Sandule, tu crezi că mie mi-e frică de niște pete?" - A, se dumirește prietenul cu inocență: e vorba despre Mircea Sandu și fotbalul românesc, nu
Numai presa e de vină... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11487_a_12812]
-
asemenea priveliști te vor descumpăni." Cînd granițele imposibilului dispar în porozitatea hîrtiei, cînd ficțiunea își este referentă sieși, poezia se insinuează cu frumusețea ei stranie în realitatea de dincoace de coperte aproape tactil. Iată ceea ce poartă numele Obs: ,}i-aș alege din cele mai inspirate posesoare ale unui trup de cupru, o însoțitoare. M-aș apleca spre ea, din vasul unde mă dizolv, și i-aș picura în ureche aburul în care te afli. L-aș relua de cîteva ori pînă
Spre Graalul suprarealismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11474_a_12799]
-
pîrlită florăreasă din sectorul 5, ar fi ajuns la rezultate mai puțin grețoase, dar la fel de bătătoare la ochi. Or după ce Vanghelie a ajuns să candideze și la Primăria Capitalei, modelul lui a fost considerat de succes chiar și de primarii aleși în numele schimbării. Iar ideile lui Băsescu, de pe vremea cînd era primar al Bucureștiului, chiar și cele proaste, au devenit un fel de biblie a primarilor de sector. Las deoparte că Poteraș își trimite trupele de șoc pe unde vede Băsescu
Bucureștiul luat în arendă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11509_a_12834]
-
Băsescu, de pe vremea cînd era primar al Bucureștiului, chiar și cele proaste, au devenit un fel de biblie a primarilor de sector. Las deoparte că Poteraș își trimite trupele de șoc pe unde vede Băsescu, uitînd că nu l-a ales noul președinte, ci bucureștenii ale căror așteptări le înșală, încercînd să-i fenteze cu o logică a slugărniciei. Dacă bucureștenii l-au vrut și îl vor pe Băsescu, atunci facem lună în jurul Cotroceniului, ca să reiasă că soarele de acolo răsare
Bucureștiul luat în arendă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11509_a_12834]
-
atent calculate, în vreme ce la Marius Tucă inspirația de moment - și chiar improvizația - joacă un rol esențial. Ce rost are să publici în anul 2005 o carte în care se vorbește despre proiectele lui Florin Călinescu la Tele 7 abc (de care s-a ales praful, respectivul post nici măcar nu mai emite în București), un eșec în dragoste al lui Adrian Păunescu, situația sitcom-urilor românești de televiziune (Toni Grecu) sau se fac pronosticuri (complet alături) în legătură cu perspectiva alegerilor de anul trecut? Cea mai profitabilă lectură
Seniorii rating-ului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11513_a_12838]
-
financiară foarte bună și o familie perfectă, găsește în prostituție depășirea respectabilității conformiste și a bunăstării convenționale, a platitudinii, a excesului de afectivitate și a egoismului fericirii domestice. Din ,devotament erotic față de mase", ca un adevărat ,proletar al sexului", Sébastien alege să se prostitueze din vocație, în semn de supremă caritate, visîndu-se un adevărat misionar al iubirii erotice. Prin acest apostolat al prostituției, Sébastien și Dora, cea care i se alătură, îi mîntuiesc sexual pe obezi, dizgrațioși, părăsiți sau cerșetori și
Să vorbim despre sex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11508_a_12833]
-
secreții. Refuză moartea considerînd-o imensă nedreptate. Iar dacă tot ce i-a mai rămas este moartea, atunci la dracu cu Dumnezeu și cu toți oamenii! Astfel că, în delirul proxim al morții, într-un ultim gest de sfidare a condiției, alege comuniunea cu o muscă infectă, singura ființă căruia trupul lui acum zemuitor în descompunere galopantă îi mai poate fi de folos. Tomberonul de gunoi este mîntuirea pe care o alege din disprețul său profund față de legile umanului. Numai că pînă
Să vorbim despre sex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11508_a_12833]
-
al morții, într-un ultim gest de sfidare a condiției, alege comuniunea cu o muscă infectă, singura ființă căruia trupul lui acum zemuitor în descompunere galopantă îi mai poate fi de folos. Tomberonul de gunoi este mîntuirea pe care o alege din disprețul său profund față de legile umanului. Numai că pînă și înălțarea pe aripile jegoase ale muștei în paradisul de balegă se dovedește prea mult pentru el. Ca altădată Martin cel avid al lui William Golding, bărbatul nu-și acceptă
Să vorbim despre sex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11508_a_12833]
-
funcții pe care le-ar fi meritat. Din cîte știu, azi nici una dintre facultățile din România nu se află între primele 500 din lume, pe profilul lor. Cît despre așa-numita faimă a învățămîntului românesc, de ea s-a cam ales praful. Am ajuns chiar sub cota de avarie, tot făcînd reforme, dar fără a-i trece prin sită pe cei care le aplică. Și plătindu-i pe profesorii debutanți atît de prost, încît absolvenții de valoare se apucă de alte
Un circ vechi: bacalaureatul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11530_a_12855]
-
am vorbit. Volumul Raftul cu himere ne relevă un eseist savuros, scriind atractiv despre boemă, negativism, moara ca topos, relicvele islamice în cultura română, absintul în poezie și arte, literatura licențioasă, cenzură - subiecte care nu sunt la îndemâna oricui. Dintre critici, alege trei modele, pe care le analizează cu sentimentul afinităților: Adrian Marino, Nicolae Manolescu și Mihai Cimpoi. O secțiune finală este consacrată unor articole de atitudine, păstrate însă în zona literarului. Eugen Lungu este un speculativ cu umorul ideii și aciditatea
Ieșirea din provincialism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11521_a_12846]
-
ale aceluiași Tată stă necesitatea, cea care le mișcă necontenit pe una față de cealaltă. Fiindcă această necesitate, ca și nenorocirea, nu face deosebiri, fiecare religie trebuie să-și asume întreg universul. Aceeași lume li se oferă tuturor și ele pot alege cum s-o arate mai bine. Frumusețea (pentru că de frumusețe și nu de fundamentalisme se face vorbire...) acestor întîlniri necesare se adună, ca trupul sfînt într-o bucățică de pîine, într-un pasaj din capitolul despre André Scrima. Acela în
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
trei, patru...). Numeralul cardinal cu forme specifice în funcție de gen se acordă cu un substantiv atunci cînd are valoare adjectivală - două fete / doi băieți - sau cînd preia din context genul unui substantiv: ,Au venit două." Nu există însă motive pentru a alege femininul atunci când numeralul este folosit apozițional, ca element invariabil, de identificare, ca un fel de ,nume": pagina doi, cifra doisprezece. Tendința românei actuale este de altfel de a înmulți acest tip de construcții, care substituie mai greoaiele determinări prin numeral
"Două Mai" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11542_a_12867]