1,678 matches
-
pentru care trebuie să plătească cu viața. Redeșteptându-se din vis, păstorul se confruntă pentru o ultimă oară cu o apariție feminină, o femeie gigantică, stâncă animată care-i dă sărutul morții și care se prezintă pe sine în termeni alegorici drept "Regretul" sau, mai precis, "Dorul". Tânărul va muri în curând, pe măsură ce simțurile sale se estompează tot mai mult, iar păstorii îl vor înhuma acolo unde l-au descoperit, numind locul Vârful cu dor. În basmul inventat de Carmen Sylva
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
concesii tipologiei Leonard și ideii obișnuite a "imortalității și răcelii" geniului"265. O observație interesantă pentru elucidarea schimbării de registru, Petru Comarnescu subliniază faptul că sculptorul se inspiră din prima fotografie a artistului la tinerețe. Oscar Han plănuia un ansamblu alegoric, din care fac parte două Elegii din 1933 și 1934, care trebuiau să înconjoare soclul statuii. Un moment edificator pentru interpretarea în cheie simbolistă a figurii eminesciene îl constituie proiectul pentru un monument Eminescu realizat de sculptorul Dimitrie Paciurea. De-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe care sunt înlănțuite prometeic trupurile, corpul propriei sale creații. Sculptorul reia mitul lui Prometeu -, vehiculat în literatura și iconologia romantică -, al geniului pedepsit pentru cutezanța sa, însă îl deturnează simbolist. Corpurile înlănțuite, cărora Mircea Deac le atribuie o funcție alegorică, stau sub semnul unui prizonierat dureros al materiei, sunt suferinde, asemeni corpurilor antrenate într-o spirală haotică din cele două picturi alegorice ale lui Klimt, Filozofia și Medicina. Un corp de bărbat atrage luarea aminte prin poziția adoptată, care seamănă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
geniului pedepsit pentru cutezanța sa, însă îl deturnează simbolist. Corpurile înlănțuite, cărora Mircea Deac le atribuie o funcție alegorică, stau sub semnul unui prizonierat dureros al materiei, sunt suferinde, asemeni corpurilor antrenate într-o spirală haotică din cele două picturi alegorice ale lui Klimt, Filozofia și Medicina. Un corp de bărbat atrage luarea aminte prin poziția adoptată, care seamănă cu aceea a Gânditorului (1880-1882/1904) lui Rodin, însă nicio clipă acest corp nu reflectă liniștea, autocentrarea subiectului într-un efort cognitiv
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
filieră interpretativă se insinuează și o notă decadentă, pe de o parte ca estetizare-sublimare a unei existențe torturante, pe de altă parte, prin contrastul între viziunea infernală, joasă, a unei umanități covârșite precum cea care apare în cele două picturi alegorice ale lui Klimt, Filozofia și Medicina și detașarea superioară a geniului care păstrează indicibilul celor două figuri spectrale Das Wissen și Hygeia fără a oferi câtuși de puțin o rezolvare cathartică a tragediei umane. Geniul se află într-o insolitare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
scesionistă și neobizantină al reginei Maria. Casa regală va apela la o serie de artiști, sculptori italieni și francezi, afirmând astfel vocația europeană și respectul pentru patrimoniul său cultural, imprimând, un caracter modern, cosmopolit, artei pe care o promovează. Deși alegorică și academizantă, Cântărețul divin al sculptorului Jean-Jules Lecomte du Noüy care execută și lucrări "inspirate din versurile și ideile estetice ale Reginei Carmen Sylva"302 se inspira din ars poetica reginei, lansând în spirit simbolist un canal de comunicare între
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
805 cm, semnat stânga jos cu verde, nedatat, pe verso cu cerneală violetă, inventar 1488) readuce în atenție mai vechea temă a păcatului originar, care a prezidat la izgonirea lui Adam și a Evei din Paradis. Loghi a redus impactul alegoric al dimensiunii religioase la nivelul unui simbolism difuz. În picioare, o femeie care ține o batistă la gură, întinde mâna către un fruct care se află pe o masă, însă fără a-l atinge. Sub aspect formal, tratarea temei se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
iv, 1899, p. 31), o fereastră circulară din sticlă pictată, intitulată Arta. Medalionul înfățișează un înger cu aspect de femeie, cu aripile desfășurate asemeni aripilor unui fluture sau ca elitrele unei libelule, pentru a putea urmări geometria nervurilor fine. Figura alegorică, Înger-Artă-Femeie, are brațele încrucișate, dar nu în genul funerar tipic atitudinii de devot la gisanți sau oranți. Partea de jos a corpului înveșmântată, casca-coroană extrem de sofisticată pe care o poartă, ca și întreaga alură a personajului dobândește forma unui sarcofag
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
marele secret"394. Muzica încetează să mai fie închisă într-un spațiu convențional, pentru a se integra ritmurilor naturii, unei condiții adamitice pe care acești copii o evocă prin simpla lor prezență. Este clar că această compoziție iese de sub incidența alegoricului, pentru a intra sub cea a simbolismului. Nu există altfel nicio explicație în ordinea realului pentru acești copii- adolescenți concertând la marginea unei păduri. În studiul său, "Aspects Symbolistes dans L'Oeuvre de Quelques Artistes de Transylvanie", Gheorghe Vida subliniază
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
posibile surse de inspirație pentru pictura sa, la o serie de teme care vor deveni recurente în opera sa plastică. Fisurile, accidentele datorate delabrării vechilor clădiri provoacă apariția unor figuri în imaginația pictoriței, figuri surprinse în diferite postúri și compoziții alegorice. Cecilia Cuțescu- Storck pictează cu privirea tablouri apocaliptice, însă atenția sa se fixează cu precădere asupra gesticulației și a unui transfer al elementelor figurative în motive sugestive, împinse către abstracție, pe care artista nu le mai descrie, forța lor de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
însuși asupra armoniilor simbolice care decurg din repetarea unui model în lumea vegetală și raportarea acestui fenomen în lumea artei este în măsură să confere relevanță accepției pe care o poate lua simbolismul în pictură la confiniile cu o manieră alegorică de a concepe compoziția. Termenul de "paralelism" invocat de Hodler în relație cu dezvoltarea unor recurențe ale unui motiv vegetal, sugerează o apropiere de decorativismul Art Nouveau. Hodler urmărea însă aceste armonii și la nivelul unei coregrafii simboliste, unde unul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
draperiilor cu pliuri lungi, încadrate de linii luminoase, făcând eforturi pentru a realiza o armonie ce pare să sfideze anumite teorii estetice"462. Povestea se construiește în interiorul picturii fără un suport livresc, titlul fiind singurul în măsură să ghideze lectura alegorică. În schimb, ca și în celelalte două panouri decorative, Mila și Secretul, veșmintele personajelor aparțin aceluiași background cultural. De data aceasta, coeziunea tabloului se realizează nu prin raportarea personajelor unul la celălalt, ci a grupurilor între ele, astfel că celelalte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este complet îmbrăcată. Distincția dintre erosul spiritual și cel profan funcționează astfel la nivelul acestei distincții dintre nuditate și vestimentație codificate cultural. Cecilia Cuțescu-Storck nu utilizează denudarea corporalității ca simbol negativ al carnalității amorului, ci dimpotrivă, într-un registru înalt, alegoric, al inocenței. Este evidentă transpunerea simbolică a unui topos precum Amor sacru- Amor profan (Dragostea spirituală-Dragostea profană) care apare codificată alegoric în secolul XVI în iconologia lui Ripa ca binom antitetic Fericirea Scurtă- Fericirea Veșnică. Un singur element păstrează din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cultural. Cecilia Cuțescu-Storck nu utilizează denudarea corporalității ca simbol negativ al carnalității amorului, ci dimpotrivă, într-un registru înalt, alegoric, al inocenței. Este evidentă transpunerea simbolică a unui topos precum Amor sacru- Amor profan (Dragostea spirituală-Dragostea profană) care apare codificată alegoric în secolul XVI în iconologia lui Ripa ca binom antitetic Fericirea Scurtă- Fericirea Veșnică. Un singur element păstrează din acest topos Cecilia Cuțescu- Storck, raportul simbolic inversat prin care nuditatea corespunde purității, fiind conotată pozitiv, iar vestimentația în iconografia lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artei în spiritul agonal pe care-l întruchipează Tezeu, supravegheate de "o anima" virtual punitivă, întruchipată de figura Atenei înarmate până în dinți. În lectura pe care o face întregii opere a lui Klimt și, în special, a celor trei picturi alegorice, Filozofia, Medicina și Jurisprudența, Schorske este de părere că acest afiș conține un mesaj subversiv, prin care tocmai legitimitatea rațiunii este pusă în discuție, în timp ce forțele obscure ale subconștientului sunt eliberate. Printre dezideratele clare ale Secession-ului se află și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din străinătate, cât și fotografii de interior ale expozițiilor Secesiunii. Dincolo de ilustrații, ea are o contribuție grafică de excepție de la vignete decorative, chenare, sau design pentru obiecte de artă aplicată, la ilustrațiile însoțitoare ale textelor poetice, sau desene pe teme alegorice, transformând revista, la rândul ei, într-un obiect de artă. Revista beneficiază și de colaborarea celor mai cunoscuți scriitori ai timpului, precum Knut Hamsun, Hugo von Hofmannsthal, Maria Rilke, Maeterlinck, Julius Bierbaum, Richard Dehmel etc. În Rusia, în 1899, se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sursă a senzualității, cu toate că în context ea reprezintă simbolic păcatul, gesturile confirmând acest fapt, numai că oroarea este acompaniată acum de milă, de remușcare. Scena poate furniza și o altă interpretare, dacă socotim nudul ca parte a unui cod cultural alegoric, reflectat de tabloul lui Tițian, Amor sacru, amor profan, sursă de inspirație pentru pictura murală care-i decorează atelierul. În acest caz, nuditatea chiar și parțială a Salomeei indică contrariul aparenței, "amorul sacru", un reflex pios care întoarce pe dos
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Serafina Brukner: "Mai departe, privirea noastră alunecă pe ziduri populate de siluete ce reprezintă eroii marii epopei sufletești, fiecare siluetă reprezentând o nuanță a vieții interioare, un moment trăit de ființa umană. [...] Aici este vorba de o serie de picturi alegorice, în care arta picturii pare dublată și de viziunea unui poet"588. Fiecare din aceste figuri face apel la o bogată viață interioară, fiecare dintre aceste figuri constituie o mise en abîme a interiorității artistului. "Toate siluetele înfășurate în draperii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
contaminarea deliberată a corpurilor umane de lentoarea și flexibilitatea vegetalului. Corpurile acestor femei devin flori, fructe, tulpini, plantele unei sere miraculoase, beneficiind de un climat blând, tropical. La aceasta contribuie, în opinia criticului, lipsa unei vectorializări de factură simbolică sau alegorică a gesturilor acestor fete. Ele tind să se topească în masa foliară, riscă să se metamorfozeze narcisic, fructe de carne cu latențe erotice, pentru că sera Ceciliei Cuțescu- Storck se feminizează, devenind o metaforă a unei feminități eliberate prin Artă. Artista
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
întoarce la natură sau de a se izola de societate. Omul Verde din Sir Gawain poate fi interpretat literal (el este un cavaler preschimbat temporar prin magia ucenicei lui Merlin, Morgan le Fay, într-o creatură de culoare verde), sau alegoric, ca simbol al vegetației (mitul precreștin al fertilității). În ambele cazuri, personajul dispune de puteri supranaturale (i se taie capul, care poate însă vorbi fără trup și reveni miraculos la locul lui) și pedagogice (îl învață pe Sir Gawain care
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
fel cum perspectiva mitică presupune distrugerea mitului, iar cea fizionomică, anihilarea aparențelor. Perspectiva politică, potrivit punctului de vedere marxist al lui Benjamin, nu reprezintă încununarea dezvoltării istorice, ci un moment de ruptură, evidențiind istoria ca dezastru, în vreme ce orașul poate întruchipa alegoric promisiunea Paradisului sau teama de Infern. Nu în ultimul rând, orașul este un text plin de mistere, care așteaptă să fie descoperit. Contrar credinței în marile narațiuni, specifică secolului al XIX-lea, povestea care generează orașul este fragmentară, discontinuă și
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Călușari, ierarhia ei, structura și dansul, costumele specifice amintesc de dansul ritual al celor doisprezece sali conduși de căpetenia Vates, În românește vătaf. O a doua teorie se referă la originea sabinică a dansului, conform căreia Călușarii sunt o imitație alegorică parțială a jocului reprezentând răpirea femeilor sabinilor de către romani. Unele similitudini Întâlnite nu justifică totuși originea, tema răpirii fiind un episod insignifiant prezent doar În unele variante ale jocului. A treia teorie, a originii latine, stabilește legătura Între Călușari și
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
1969, 1979 și 1989. Beneficiind de suportul material al unor prieteni ai ziarului nostru, vom publica și imagini mai vechi de la celebrele „defilări”. Cert e că, după „defilare”, tot norodul muncitor căuta să scape cât mai repede de pancarte, care alegorice, echipamente sportive, steaguri ale partidului sau ale României cu stema comunistă în centru, pentru a „prinde” un loc liber la grădina-restaurant „Parcul trandafirilor” și, mai târziu, la „Copou” sau la barăcile improvizate de la Parcul silvo-cinegetic Brodoc, unde un biet câine
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
naturii sale sterile, nu-și poate găsi bucuria adevărată în nicio ființă sau activitate. Condamnat la solitudine și la automistificare, Urizen nu poate recurge la nimic altceva decât la aroganță pentru a-și găsi o justificare. Întreaga scenă a încoronării alegorice se găsește în The Book of Urizen, pe care O'Neill o considera "o psihodrama în care Blake opune două tipuri de poezie, cea solipsistică și cea presupus eliberatoare" (1997, p. 7). Prima este întrupata de Urizen, iar ultima de
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
istoriei este încorporată în Golgonooza deopotrivă coșmarurile istoriei și operele vizionare" (1993, p. 158). Uneori, arată Andrew Lincoln, acest spațiu urban poate deveni chiar "un refugiu, o viziune care permite eliberarea parțială de lumea exterioară" (1995, p. 254). Din perspectiva alegorica, timpul este configurat în termeni masculini, iar spațiul în termeni feminini. Timpul generează spațiul: Eternitatea, ca Los, creează Golgonooza. Prin urmare, categoriile respective implică o anume polaritate, care devine esențială în procesul de construcție vizionara. În lumea reală (materială), timpul
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]