1,931 matches
-
făcut să-ți dai seama îndeajuns că orice expresie a unei idei abstracte nu poate fi decât o alegorie. Datorită unei soarte ciudate, acei metafizicieni care-și închipuie că pot scăpa de lumea aparențelor sunt constrânși să trăiască perpetuu în alegorie. Poeți triști, ei sărăcesc fabulele antice de culoarea lor, nefiind decât niște simpli culegători de fabule. Ei fac mitologie albă". Pentru Derrida, mitologia albă păstrează ideea că metaforele au plecat de la o serie de sensuri "primitive", "proprii", care s-au
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
lor să coexiste cu semnele efemerității și ale anonimatului? Altfel spus, cum este posibilă recuperarea autenticității fenomenului urban, în chiar mo mentul pierderii sale? Pentru a încerca un răspuns, îmi propun și de această dată schițarea unui traseu: de la problema alegoriei baroce către cea a imaginii dialectice (das dialektisches Bild), în care poate fi recunoscut și „citit“ secolul al XIX-lea. În experiență iau naștere imaginile dialectice, iar descrierea acestei legături este interesantă, mai ales în ilustrările ei istorice. Ca de
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ori în legătură cu ideile lui Benjamin, apelul la o serie de personaje concrete, precum colecționarul sau povestitorul, este necesar. Personajul central al experienței urbane, flaneurul, care urmează a fi abordat abia în capitolul al treilea, se oglindește în aceștia. 1.3. Alegorie și imagine dialectică Demersul filozofic, după cum am încercat să arăt, are la Ben jamin sensul unei asceze care orientează privirea spre amprenta autenticității unui fenomen și astfel îl „salvează“ pe acesta de falsificările reprezentărilor conceptuale abstracte. Ca rezultat, fenomenul este
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
După cum voi încerca să arăt în continuare, diverse surse teologice influențează această viziune. Două locuri ale scrierilor lui Benjamin vor fi analizate din punctul de vedere al modului în care, în perspectiva programului critic formulat mai sus, „iau naștere“ fenomenele: alegoria barocă și imaginea dialectică a lumii urbane din secolul al XIX lea. Cele două se află într-o strânsă legătură, bazată pe similarități structurale evidente. Analiza conduce la secțiunea a treia a capitolului de față, în care experiența urbană va
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
într-o strânsă legătură, bazată pe similarități structurale evidente. Analiza conduce la secțiunea a treia a capitolului de față, în care experiența urbană va fi definită, în sfârșit, pe baza determinărilor și a gesturilor interpretative schițate deja. 1.3.1. Alegoria: natură și istorie Unul dintre locurile comune ale exegeticii, pe care mizează de altfel și Benjamin, îl reprezintă opoziția dintre alegorie și simbol. O serie de considerații preliminare pot demarca această discuție. În capitolul despre „reabilitarea alegoriei“ din Wahrheit und
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
experiența urbană va fi definită, în sfârșit, pe baza determinărilor și a gesturilor interpretative schițate deja. 1.3.1. Alegoria: natură și istorie Unul dintre locurile comune ale exegeticii, pe care mizează de altfel și Benjamin, îl reprezintă opoziția dintre alegorie și simbol. O serie de considerații preliminare pot demarca această discuție. În capitolul despre „reabilitarea alegoriei“ din Wahrheit und Methode, Gadamer sintetizează diferența tradițională dintre cei doi termeni și îi dezvăluie, în același timp, presu pozițiile teoretice. Atât alegoria, cât
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
1.3.1. Alegoria: natură și istorie Unul dintre locurile comune ale exegeticii, pe care mizează de altfel și Benjamin, îl reprezintă opoziția dintre alegorie și simbol. O serie de considerații preliminare pot demarca această discuție. În capitolul despre „reabilitarea alegoriei“ din Wahrheit und Methode, Gadamer sintetizează diferența tradițională dintre cei doi termeni și îi dezvăluie, în același timp, presu pozițiile teoretice. Atât alegoria, cât și simbolul funcționează din punct de vedere structural în mod similar: prin considerarea unui lucru, fenomen
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
dintre alegorie și simbol. O serie de considerații preliminare pot demarca această discuție. În capitolul despre „reabilitarea alegoriei“ din Wahrheit und Methode, Gadamer sintetizează diferența tradițională dintre cei doi termeni și îi dezvăluie, în același timp, presu pozițiile teoretice. Atât alegoria, cât și simbolul funcționează din punct de vedere structural în mod similar: prin considerarea unui lucru, fenomen sau cuvânt din perspectiva unei semnificații care îl transcende, este absentă sau poate fi regăsită în alt segment al realității. Diferența, pe care
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
considerarea unui lucru, fenomen sau cuvânt din perspectiva unei semnificații care îl transcende, este absentă sau poate fi regăsită în alt segment al realității. Diferența, pe care o constată estetica CUNOAȘTERE ȘI EXPERIENȚĂ 49 modernă, constă în faptul că, dacă alegoria rămâne la un nivel retoric și realizează conexiuni între diferite regiuni ale discursului, simbolul produce o legătură dintre niveluri diferite ale realității. Nu este vorba, ca în cazul alegoriei, de conținuturi semnificative (Bedeutung) care sunt corelate, ci de moduri diferite
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
estetica CUNOAȘTERE ȘI EXPERIENȚĂ 49 modernă, constă în faptul că, dacă alegoria rămâne la un nivel retoric și realizează conexiuni între diferite regiuni ale discursului, simbolul produce o legătură dintre niveluri diferite ale realității. Nu este vorba, ca în cazul alegoriei, de conținuturi semnificative (Bedeutung) care sunt corelate, ci de moduri diferite de a fi care intră în corelație: „Denn Symbol hat nicht durch seine Bedeutung den Bezug auf eine andere Bedeutung, sondern sein eigenes sinnfälliges Sein hat Bedeutung.“ Alegoria, pe
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
cazul alegoriei, de conținuturi semnificative (Bedeutung) care sunt corelate, ci de moduri diferite de a fi care intră în corelație: „Denn Symbol hat nicht durch seine Bedeutung den Bezug auf eine andere Bedeutung, sondern sein eigenes sinnfälliges Sein hat Bedeutung.“ Alegoria, pe de altă parte, cu toate că ajunge să desemneze, pentru cuvinte, sensul „înalt“ al acestora, totuși nu presupune, arată Gadamer, o afinitate ontologică dintre sensibil și inteligibil, ci o relație convențională, definită de un cod cultural sau de o tradiție. În
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
concluzie, „das Symbol ist der Zusammenfall des Sinnlichen und Unsinnlichen, die Allegorie der bedeutungsvolle Bezug des Sinnlichen auf das Unsinnliche.“ Interesant este, în acest context, și modul în care sunt repartizate de Gadamer funcțiile teologice ale celor două concepte hermeneutice: alegoria joacă, în mod tradițional, un rol apologetic, în timp ce simbolul are o importantă funcție anagogică, ce se atașează la rolul său tradițional, de recunoaștere reciprocă a membrilor unei comunități. Gadamer analizează fundamentul acestei distincții, mai exact al preferinței esteticii secolelor XVIII-XIX
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
tradițional, un rol apologetic, în timp ce simbolul are o importantă funcție anagogică, ce se atașează la rolul său tradițional, de recunoaștere reciprocă a membrilor unei comunități. Gadamer analizează fundamentul acestei distincții, mai exact al preferinței esteticii secolelor XVIII-XIX pentru simbol, în detrimentul alegoriei. Este vorba de afirmarea autonomiei artei în raport cu teologia, pe de o parte, și a autonomiei creației artistice în raport cu „producerea“ ei în orizontul tradiției, pe de alta. Criteriul trăirii (Erlebnis) devine decisiv și, astfel, alegoria intră în umbră. Conștiința estetică, având
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
esteticii secolelor XVIII-XIX pentru simbol, în detrimentul alegoriei. Este vorba de afirmarea autonomiei artei în raport cu teologia, pe de o parte, și a autonomiei creației artistice în raport cu „producerea“ ei în orizontul tradiției, pe de alta. Criteriul trăirii (Erlebnis) devine decisiv și, astfel, alegoria intră în umbră. Conștiința estetică, având ca reper creația genială, se delimitează de cea mitico-alegorică. În acord cu caracterul subiectiv al conștiinței estetice, „Die Grundlage der Ästhetik des 19. Jahrhunderts war die Freiheit der symbolisierenden Tätigkeit des Gemüts.“ Gadamer menționează
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
idee, plecând de la considerațiile lui Walter Benjamin. Interesantă este însă, pentru moment, punctarea unor consecințe teologice ale acestei problematici, plecând de la tradițiile mistice iudaice. În Cabala. Noi perspective, M. Idel pleacă de la modul în care G. Scholem concepe relația dintre alegorie și simbol: în maniera lui Goethe, ca relație între o reprezentare care substituie obiecte - reprezentarea și obiectul putând fi ambele ex primate - (alegoria) și o reprezentare care înlocuiește inexpri mabilul cu ceva ce poate fi exprimat (simbolul). Alegoria este specifică
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
iudaice. În Cabala. Noi perspective, M. Idel pleacă de la modul în care G. Scholem concepe relația dintre alegorie și simbol: în maniera lui Goethe, ca relație între o reprezentare care substituie obiecte - reprezentarea și obiectul putând fi ambele ex primate - (alegoria) și o reprezentare care înlocuiește inexpri mabilul cu ceva ce poate fi exprimat (simbolul). Alegoria este specifică abordării filozofice (de exemplu, Maimonide) a revelației, pentru care, de exemplu, numele biblic Lot este o alegorie a intelectului material din tradiția aristotelică
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
relația dintre alegorie și simbol: în maniera lui Goethe, ca relație între o reprezentare care substituie obiecte - reprezentarea și obiectul putând fi ambele ex primate - (alegoria) și o reprezentare care înlocuiește inexpri mabilul cu ceva ce poate fi exprimat (simbolul). Alegoria este specifică abordării filozofice (de exemplu, Maimonide) a revelației, pentru care, de exemplu, numele biblic Lot este o alegorie a intelectului material din tradiția aristotelică. De cealaltă parte, simbolul este caracteristic exegezei cabaliste (Moise Nahmanide) și este prezent acolo unde
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
obiectul putând fi ambele ex primate - (alegoria) și o reprezentare care înlocuiește inexpri mabilul cu ceva ce poate fi exprimat (simbolul). Alegoria este specifică abordării filozofice (de exemplu, Maimonide) a revelației, pentru care, de exemplu, numele biblic Lot este o alegorie a intelectului material din tradiția aristotelică. De cealaltă parte, simbolul este caracteristic exegezei cabaliste (Moise Nahmanide) și este prezent acolo unde limbajul nu este rodul unei convenții, ci își afirmă originea în chiar creuzetul revelației; prin urmare, în acest ultim
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
și este prezent acolo unde limbajul nu este rodul unei convenții, ci își afirmă originea în chiar creuzetul revelației; prin urmare, în acest ultim caz, numele nu mai trimit exclusiv la alte nume, ci la sursa „emanației“ lor reale. Spre deosebire de alegorie, așadar, simbolul nu distruge și nici nu pune între paranteze sensul literal, ci îl îmbogățește cu „puterea“ misterului revelației. Idel aduce un corectiv acestei tradiții exegetice: diferența nu este aceea dintre învățătura exo terică, alegorică și cea ezoterică, simbolică a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
de simboluri și descrieri de procese psihologice obținute, în special, cu ajutorul metodei alegorice“. Misticii iudei, arată Idel, tind să confere experienței lor o dimensiune preponderent obiectivă, spre deosebire de misticii creștini, ale căror descrieri sunt, în mare măsură, personale. Sub aspect exegetic, alegoria se referă tocmai la acest proces al cunoașterii mistice, în timp ce simbolul vizează „adevărul“ care survine în cadrul acestuia. O ultimă observație, premergătoare analizei textului lui Benjamin, poate fi făcută plecând de la un comentariu al lui U. Eco la „turnura“ cabalistă (the
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
revelația este plurală, orientată eschatologic, textul se rescrie în continua sa recitire: „The ultimate truth is that the text is a mere play of differences and displacements“. Ca simbol, textul capătă viață și trebuie, așadar, asumat în infinitatea scriiturii sale. Alegoria, după cum spuneam mai sus, „nesocotește“ textul în sensul său literal. Simbolul procedează tocmai prin radicalizarea acestei literalități: ea nu se raportează la o alteritate sem nificantă, ci conține alteritatea ca auto-diferențiere sau, cu termenii lui Derrida, ca diferanță. Infinitatea revelației
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
conține alteritatea ca auto-diferențiere sau, cu termenii lui Derrida, ca diferanță. Infinitatea revelației poate locui litera textului doar dacă aceasta își depășește propria situare istorică. Plecând de la aceste repere, poate fi interpretat modul în care Benjamin discută rolul jucat de alegorie în poetica ba rocă. G. Gilloch sintetizează modul în care, în Ursprung des deutschen Trauerspiels, teoria cu privire la alegorie este de fapt un rezultat al unui dublu demers, ontologic și teologic: „For him, the play of mourning is a ruin about
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
dacă aceasta își depășește propria situare istorică. Plecând de la aceste repere, poate fi interpretat modul în care Benjamin discută rolul jucat de alegorie în poetica ba rocă. G. Gilloch sintetizează modul în care, în Ursprung des deutschen Trauerspiels, teoria cu privire la alegorie este de fapt un rezultat al unui dublu demers, ontologic și teologic: „For him, the play of mourning is a ruin about ruination. It re presents human life as the futile search for meaning in an aban doned world, as
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
nu cunoaște o „interpretare“ salvatoare, speculativă sau teologică. Eroul dramei baroce capătă forma distructivă a lumii materiale și îi urmează parcursul. Atât ontologia lumii căzute, cât și teologia unui Dumnezeu care nu răscumpără răul sunt reflectate în procedeul baroc al alegoriei. Intenția lui Benjamin este precizată încă din prima pagină a capitolului al treilea al lucrării: este vorba despre a discuta diferența dintre alegorie și simbol nu în domeniul teologiei, ci în cel al filozofiei artei. Distincția este importantă, întrucât ea
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
lumii căzute, cât și teologia unui Dumnezeu care nu răscumpără răul sunt reflectate în procedeul baroc al alegoriei. Intenția lui Benjamin este precizată încă din prima pagină a capitolului al treilea al lucrării: este vorba despre a discuta diferența dintre alegorie și simbol nu în domeniul teologiei, ci în cel al filozofiei artei. Distincția este importantă, întrucât ea delimitează de la început obiectul ca aparținând lumii, modalităților „profane“ ale revelației. Simbolul presupune unitatea metafizică dintre creat și necreat, formă și conținut, iar
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]