2,594 matches
-
regională și internațională feminismului românesc, ea creând practic Mica Înțelegere Feminină din Centrul și Estul Europei (1923) și devenind vicepreședintă a Consiliului Internațional al Femeilor, ocazie cu care influențează inclusiv politica Societății Națiunilor în privința drepturilor femeilor (1927). În plan doctrinar, Alexandrina Cantacuzinoxe "„Cantacuzino,Alexandrina" a fost o liberală cu accente radicale. A pledat pentru un partid al femeilor, a atacat substanțial monopolul masculinxe "„masculin" în politică, a cerut drepturi civilexe "„drepturicivile" și politice integrale, fără etapizări și compromisuri. Ideea ei esențială
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
feminismului românesc, ea creând practic Mica Înțelegere Feminină din Centrul și Estul Europei (1923) și devenind vicepreședintă a Consiliului Internațional al Femeilor, ocazie cu care influențează inclusiv politica Societății Națiunilor în privința drepturilor femeilor (1927). În plan doctrinar, Alexandrina Cantacuzinoxe "„Cantacuzino,Alexandrina" a fost o liberală cu accente radicale. A pledat pentru un partid al femeilor, a atacat substanțial monopolul masculinxe "„masculin" în politică, a cerut drepturi civilexe "„drepturicivile" și politice integrale, fără etapizări și compromisuri. Ideea ei esențială este aceea că
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
politicianismului până și în ocrotirea nevoilor și durerilor îl găsim odios ș...ț asistența prin milă să înceteze, singură asistența prin muncă să domnească, asigurând celor ce pot munci câștigarea pâinii cele de toate zilele pe căi cinstite.” (Cantacuzinoxe "„Cantacuzino,Alexandrina", 1929). Ea pledează pentru egalitatea în drepturixe "„egalitateîndrepturi" între soți și pentru tratarea muncii femeilor în gospodărie ca o profesie și prețuită ca un venit. La multele obiecții potrivit cărora feminismul politic va destabiliza din temelie societatea, zdruncinând familiaxe "„familie
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
1929). Ea pledează pentru egalitatea în drepturixe "„egalitateîndrepturi" între soți și pentru tratarea muncii femeilor în gospodărie ca o profesie și prețuită ca un venit. La multele obiecții potrivit cărora feminismul politic va destabiliza din temelie societatea, zdruncinând familiaxe "„familie", Alexandrina Cantacuzinoxe "„Cantacuzino,Alexandrina" răspunde, întrebându-se retoric dacă toate valorile se răstoarnă din pricina aceasta, dacă din această cauză clasa conducătoare este materialistă, esențialmente mercantilă și fără voință, dacă de aceea este societatea prinsă de lâncezeală colectivă. Lipsite de drepturi, femeile
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
pentru egalitatea în drepturixe "„egalitateîndrepturi" între soți și pentru tratarea muncii femeilor în gospodărie ca o profesie și prețuită ca un venit. La multele obiecții potrivit cărora feminismul politic va destabiliza din temelie societatea, zdruncinând familiaxe "„familie", Alexandrina Cantacuzinoxe "„Cantacuzino,Alexandrina" răspunde, întrebându-se retoric dacă toate valorile se răstoarnă din pricina aceasta, dacă din această cauză clasa conducătoare este materialistă, esențialmente mercantilă și fără voință, dacă de aceea este societatea prinsă de lâncezeală colectivă. Lipsite de drepturi, femeile sunt transformate în
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
de legitimare a îndepărtării femeilor de prim-planul politicii românești. S-a dezvoltat un veritabil complex de culpabilitate „Elena Ceaușescu”xe "„Ceaușescu,Elena", căruia i s-au adăugat ca argument rolul altor figuri politice: Ana Pauker, Suzana Gâdea, Aneta Spornic, Alexandrina Găinușe. Simetrica unui astfel de complex nu a fost niciodată dezvoltat în legătură cu bărbații în politică (vezi și Miroiu, 1998). Femeile au avut acces la puterexe "„putere" în etapa în care putereaxe "„putere" era goală de sens, respectiv în comunismul totalitar
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
emanciparea civilă și politică a femeilor române. Buletin trimestrial, nr. I, ian. 1919, în Mihăilescu, Șt., Din istoria feminismului românesc. Antologie de texte (1838-1929), Editura Polirom, Iași. Buzatu, Stana, 1977: Condiția femeii, dimensiune a progresului contemporan, Editura Politică, București. Cantacuzino, Alexandrina, 2002: „Rostul femeii în viața socială și politică”, 1924, în Mihăilescu, Șt., Din istoria feminismului românesc. Antologie de texte (1838-1929), Editura Polirom, Iași. Cantacuzino, Alexandrina, 2002: Cincisprezece ani de muncă socială și culturală, discursuri, conferințe, articole, scrisori, Tipografia Românească, București
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Polirom, Iași. Buzatu, Stana, 1977: Condiția femeii, dimensiune a progresului contemporan, Editura Politică, București. Cantacuzino, Alexandrina, 2002: „Rostul femeii în viața socială și politică”, 1924, în Mihăilescu, Șt., Din istoria feminismului românesc. Antologie de texte (1838-1929), Editura Polirom, Iași. Cantacuzino, Alexandrina, 2002: Cincisprezece ani de muncă socială și culturală, discursuri, conferințe, articole, scrisori, Tipografia Românească, București, 1928, în Mihăilescu, Șt., Din istoria feminismului românesc. Antologie de texte (1838-1929), Editura Polirom, Iași, Card, Claudia, 2003: „Questions Regarding War on Terrorism”, Hypatia. A
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Crucii. Fr. Heiler, un cunoscător al fenomenului mistic, spune că Simeon Noul Teolog este unul dintre cei mai mari mistici ai Creștinătății și omenirii. Karl Hohll, protestant, critic obiectiv, spune că este cel mai mare mistic al orientului. De la Clement Alexandrinul și Origen până la isihaști, el este punctul culminant. Nichita Stethatos este ucenicul său care-i scrie viața, tradusă în franceză de un anume Irineu<footnote Nicolae Mladin, Prelegeri de mistică ortodoxă, notate de studentul în Teologie Nicolae Streza în anul
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
pui nădejdea decât în El și aceasta cu prețul oricăror încercări: ascuțișul sabiei, para focului sau orice fel de silnicie”<footnote Despre viața în Hristos, traducere de T. Bodogae, Editura Arhidiecezană, Sibiu, 1946, p. 7-8. footnote>. În concepția lui Clement Alexandrinul, mucenicia „este curățire de păcate însoțită de slavă”<footnote Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. IX, 74.3., traducere, cuvânt înainte, note și indici de Pr. D. Fecioru, în Părinți și Scriitori bisericești (PSB), vol. 5, Editura Institutului
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
ascuțișul sabiei, para focului sau orice fel de silnicie”<footnote Despre viața în Hristos, traducere de T. Bodogae, Editura Arhidiecezană, Sibiu, 1946, p. 7-8. footnote>. În concepția lui Clement Alexandrinul, mucenicia „este curățire de păcate însoțită de slavă”<footnote Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. IX, 74.3., traducere, cuvânt înainte, note și indici de Pr. D. Fecioru, în Părinți și Scriitori bisericești (PSB), vol. 5, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române (IBMBOR), București, 1982
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
al Antiohiei celei Mari; a fost dus la Roma și a suferit acolo mucenicia și de acolo a fost adus iarăși în Antiohia, IV, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 381. footnote>. Clement Alexandrinul, în stromata a IV-a, amintește de „unii oameni ticăloși sunt de părere că mărturia dată prin sânge pentru Domnul este cea mai silnică moarte, neștiind că o poartă ca aceasta a morții este începutul vieții celei adevărate; nu vor
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
pentru Domnul este cea mai silnică moarte, neștiind că o poartă ca aceasta a morții este începutul vieții celei adevărate; nu vor să se gândească nici la cinstea ce se dă după moarte celor ce au trăit sfânt”<footnote Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. VII, 44.1., în PSB, vol. 5, p. 256. footnote>. Ocolirea persecuțiilor și ferirea de prigonitori. Prigoana împotriva creștinilor a vădit cete întregi de mucenici Marele Origen dorea să fie un mărturisitor, mai curând
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
face-o”<footnote Origen, Din comentariul la Evanghelia după Matei, din cartea a X-a, C, XXIII, traducere de Pr. Prof. T. Bodogae, în PSB, vol. 7, Editura IBMBOR, București, 1981, p. 55. footnote>. În același gând este și Clement Alexandrinul care scrie. Când Domnul spune: Iar când vă vor prigoni în cetatea aceasta, fugiți în cealaltă» (Mt. 10, 23), nu dă sfatul să fugim de prigoană, pentru că ar fi rea, nici nu dă această poruncă pentru a evita prigoana, că
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
ajutat răutatea prigonitorului; iar dacă a și ațâțat-o, atunci este în chip desăvârșit cauza prigoanei; că el a provocat fiara. El a dat naștere pricinii prigoanei, pentru că el este cauza luptei, a pagubei, a dușmăniei, a judecății”<footnote Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. X, 76.1.-76.2., 77.1.-77.2., în PSB, vol. 5, p. 269. footnote>. Deși e un lucru dulce pentru sfinți a pătimi pentru Hristos, „primejdia nu e voită, însă trebuie suportată
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
ispravă în umanistică știau o carte teribilă. Nu poți veni în cultură doar cu natura spiritului, cu înzestrarea lui animală." Andrei îi invocă pe grecii secolelor V-IV. "Era oare gândul lor îngreunat, precum este al nostru, de întreg balastul alexandrin al culturii? Ce trebuia să știe Platon în fond? Matematica lui se afla la nivelul cunoștințelor unui elev de clasa a opta. Pentru el, filozofia nu avea decât două secole de istorie, nu douăzeci, câte numără pentru noi. Cum se
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
să-ți spun că nu faci decât să mă blochezi, că nu mă muți din loc, că mă lași acolo unde eram. Și atunci afirm, chit că Sorel o să se supere pe mine, că Hintikka nu mai e nici măcar un alexandrin: e un mandarin. Și e pecinginea mandarinismului - maniera în locul substanței - cea care se întinde astăzi peste cultură cu spiritul acesta anglo-saxon, cu formalismul logic care în America a devenit aproape o materie teologală și a cărui singură grație este de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
social, filozofia este singura care cere întîlnirea cu originarul. În filozofie nu te poți așeza într-o lume a cunoștințelor, care prin natura lor sânt derivate, ci într-una a înțelesurilor, care nu pot fi decât originare. Într-o cultură alexandrină poți face orice, dar nu filozofie. Se poate face cultură derivată în științe, se poate face în medicină de pildă, cu un Davila, care în două decenii a dat țării o generație de medici capabili să acopere nevoile războiului din
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
că vor fi arătând cărțile noastre peste 50 - 100 de ani. "Ca niște produse stranii, neașteptate in einer so dürftigen Zeit. Vor stârni mirare, pesemne, prin rafinamentul și eleganța lor. Poate că sîntem toți, în calofilismul nostru, efigiile unui timp alexandrin, care continuă să secrete cultură cu disperare, ca o formă de supraviețuire." Mă desprind greu din paradisul de la Bocca-del-Rio. Plecăm spre Cisnădie și Cisnădioara, unde Noica vrea să ne arate "un model de descălecare". În Cisnădie ne oprim la mânăstirea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Să zicem "foaie", deși cuvântul e în cazul de fața foarte impropriu întrebuințat când sub "foaie" înțelegem un lucru cuviincios. ["ASTFEL SE VEDE CUM ERISTICA ORIENTULUI... "] 2201 Astfel se vede cum eristica Orientului, compțiunea logicii și cugetării grece în cea alexandrină, a trecut la români în toată uscăciunea ființei sale. Să nu creadă nimenea că numai noi sîntem de vină la căderea noastră. E un lanț întreg de cauze. Ciocoiul turc a fost eristic, cel grec asemenea, cel român asemenea, însă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
reacreditată 2006 și în 2010) * Șoseaua Păcurari nr. 68, bl. 550, sc. B, et. 4, ap. 16, 700547 - Iași, România ' 0745/ 37.81.50; 0727/840.275 E-mail: ceddemiurg@gmail.com; ceddemiurg@yahoo.fr www.librariademiurg.com Consilier editorial: dr. Alexandrina Ioniță Director Marketing: Irina Croitoru (( 0740/08.20.05). Editura răspunde la comenzi în limita tirajului disponibil. © Casa Editorială Demiurg Toate drepturile rezervate. Nici o parte a acestei publicații nu poate fi reprodusă sau transmisă, în nici o formă, fără acordul scris
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
oracole, fie către astfel de profeți care păreau cu atât mai vrednici de crezare cu cât erau mai Îndepărtați În timp și În spațiu. Pe de altă parte, exista ideea, foarte răspândită, pe care o găsim În Stromatele lui Clement Alexandrinul, cum că barbarii ar deține Învățături despre divinitate cu mult mai vechi și mai profunde decât grecii 1 și că ei ar fi adevărații inițiatori ai filosofiei văzute ca iubire de Înțelepciune și ca apropiere de divin. „Unii afirmă că
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
un local închiriat, funcționând cu un singur învățător. În anul 1929, s-a construit localul actual al școlii de către învățătorul Nicolae Păvăluță, ajutat de familiile Țarălungă și Oprișan. În 1941, școala funcționa cu două posturi de învățători: Nicolae Păvăluță și Alexandrina Dumitrescu, cu un mobilier neadecvat și fără materialul didactic necesar. Mai funcționa și un magazin de stat, ai cărui gestionari au fost Ionel Dimofte și Mitriță Paraschiv. Legenda denumirii satului se desprinde din descrierea de mai jos care mi-a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
exemple de0 cinste și corectitudine și prin toate acestea mândria întregii comunități sătești. Dintre cadrele medicale care au activat la noi în comună, mai amintim pe medicii Belciug, Ștefan Szabo, Ribana - Laura Constantin, Izabela Andreescu și cadrele medii Ecaterina Diaconescu, Alexandrina Baban, Olga Șnaider, Mădălina Iftimie, Liliana Bertea și Mihaela Prosie. Cabinetul stomatologic nu a activat, din lipsă de medic specialist. Punctul farmaceutic care a fost deservit în trecut de către oficiantul sanitar Ion Șnaider este în prezent în grija asist. farm
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
zilnică, între orele 7-20, în perioada de după 1984. Acesta a fost primul medic care n-a venit în comună cu gândul de a pleca cât mai repede, spre lauda sa. În 1976, au mai venit în comună cadrele sanitare medii Alexandrina Baban, Diaconescu, Ion Șnaider și Olga Șnaider. Se asigură, în aceeași perioadă, baza materială necesară rezolvării marii varietăți de cazuri prezentate spre consultare. De altfel, în fiecare săptămână, cadrelor sanitare li se făcea un instructaj în direcția problemelor de urgență
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]