6,583 matches
-
intrarea soluției, dar suficient de îngustă pentru a menține mediul format în interiorul crevasei. 2.6. Dezalierea Dezalierea reprezintă îndepărtarea selectivă prin dizolvare electrochimică, în anumite condiții de mediu, a metalului celui mai activ dintr-un aliaj: a Zn din alame (aliaje Cu-Zn), a Ni din aliajele Cu-Ni, a Al din bronzurile cu aluminiu, a Sn din aliajele Cu-Sn, a Cu din aliajele Cu-Au, etc. Fenomenul poate apărea, în principiu, în orice sistem în care există o diferență
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
pentru a menține mediul format în interiorul crevasei. 2.6. Dezalierea Dezalierea reprezintă îndepărtarea selectivă prin dizolvare electrochimică, în anumite condiții de mediu, a metalului celui mai activ dintr-un aliaj: a Zn din alame (aliaje Cu-Zn), a Ni din aliajele Cu-Ni, a Al din bronzurile cu aluminiu, a Sn din aliajele Cu-Sn, a Cu din aliajele Cu-Au, etc. Fenomenul poate apărea, în principiu, în orice sistem în care există o diferență mare între potențialele de electrod ale
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
îndepărtarea selectivă prin dizolvare electrochimică, în anumite condiții de mediu, a metalului celui mai activ dintr-un aliaj: a Zn din alame (aliaje Cu-Zn), a Ni din aliajele Cu-Ni, a Al din bronzurile cu aluminiu, a Sn din aliajele Cu-Sn, a Cu din aliajele Cu-Au, etc. Fenomenul poate apărea, în principiu, în orice sistem în care există o diferență mare între potențialele de electrod ale elementelor componente ale aliajului. Morfologia suprafeței materialului corodat se caracterizează printr-o
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
anumite condiții de mediu, a metalului celui mai activ dintr-un aliaj: a Zn din alame (aliaje Cu-Zn), a Ni din aliajele Cu-Ni, a Al din bronzurile cu aluminiu, a Sn din aliajele Cu-Sn, a Cu din aliajele Cu-Au, etc. Fenomenul poate apărea, în principiu, în orice sistem în care există o diferență mare între potențialele de electrod ale elementelor componente ale aliajului. Morfologia suprafeței materialului corodat se caracterizează printr-o structură poroasa (gen burete), îmbogățită în
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
Al din bronzurile cu aluminiu, a Sn din aliajele Cu-Sn, a Cu din aliajele Cu-Au, etc. Fenomenul poate apărea, în principiu, în orice sistem în care există o diferență mare între potențialele de electrod ale elementelor componente ale aliajului. Morfologia suprafeței materialului corodat se caracterizează printr-o structură poroasa (gen burete), îmbogățită în elementul component mai nobil. Structura stratului va consta deci, în principiu, dintr-o fază sărăcită în metal și pori cu dimensiuni de ordinul nanometrilor. Au fost
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
component mai nobil. Structura stratului va consta deci, în principiu, dintr-o fază sărăcită în metal și pori cu dimensiuni de ordinul nanometrilor. Au fost propuse două mecanisme pentru explicarea dezalierii. Primul, mecanismul dizolvare-redepunere, consideră că ambele elemente componente ale aliajului se dizolvă, cel mai nobil element redepunându-se pe suprafață. Al doilea mecanism postulează că doar elementul mai activ este cel dizolvat. 2.7. Coroziunea intergranulară Coroziunea intergranulară (figura 6)este o formă de coroziune localizată caracterizată de coroziunea preferențială la
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
figura 6)este o formă de coroziune localizată caracterizată de coroziunea preferențială la limitele de grăunți cristalini sau în zonele adiacente acestora, grăunții fiind puțin sau neglijabil corodați. Identic altor forme de coroziune localizată, aceasta se produce în principal pe aliaje pasivizate expuse unor condiții specifice ce favorizează coroziunea. Coroziunea intergranulară este, în general, cauzată de îmbogățire sau sărăcirea în elemente de aliere din zona adiacentă limitelor de grăunți, determinată de precipitarea intergranulară a particulelor constituite din faze secundare sau de
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
Coroziunea intergranulară este, în general, cauzată de îmbogățire sau sărăcirea în elemente de aliere din zona adiacentă limitelor de grăunți, determinată de precipitarea intergranulară a particulelor constituite din faze secundare sau de prezența impurităților segregate la limitele de grăunți. Majoritatea aliajelor, după ce a fost supus la diferite tratamente termice specifice sau ca rezultat al proceselor de fabricație, sunt expuse la coroziunea intergranulară dacă mediul este adecvat. De exemplu, în cazul aliajelor austenitice Fe-Ni-Cr coroziunea de acest tip este determinată de precipitarea
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
sau de prezența impurităților segregate la limitele de grăunți. Majoritatea aliajelor, după ce a fost supus la diferite tratamente termice specifice sau ca rezultat al proceselor de fabricație, sunt expuse la coroziunea intergranulară dacă mediul este adecvat. De exemplu, în cazul aliajelor austenitice Fe-Ni-Cr coroziunea de acest tip este determinată de precipitarea carburilor bogate în Cr la limita grăunților, fenomen însoțit de sărăcirea în Cr a regiunilor adiacente carburilor la un nivel inferior celui necesar pasivizării. Acest fenomen, numit „sensibilizare”, arată că
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
austenitice Fe-Ni-Cr coroziunea de acest tip este determinată de precipitarea carburilor bogate în Cr la limita grăunților, fenomen însoțit de sărăcirea în Cr a regiunilor adiacente carburilor la un nivel inferior celui necesar pasivizării. Acest fenomen, numit „sensibilizare”, arată că aliajul este sensibil la atacul la limitele de grăunți. O altă cauză a coroziunii intergranulare o reprezintă segregarea impurităților, cum ar fi cele de S sau P, la limitele de grăunți. De exemplu, coroziunea intergranulară a oțelului inoxidabil austenitic în acid
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
de S sau P, la limitele de grăunți. De exemplu, coroziunea intergranulară a oțelului inoxidabil austenitic în acid azotic concentrat fierbinte este determinată de segregarea P la limita de grăunți, iar segregarea S în aceste zone conduce la corodarea unor aliaje de Ni în soluții de acid sulfuric. 2.8. Coroziunea influențată microbian Coroziunea influențată microbian reprezintă procesele de coroziune determinate de acțiunea microbilor și produselor lor metabolice. Se cunoaște faptul că multe tipuri de bacterii aerobe și anaerobe și alte
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
soluția de lucru, prin orificiul special prevăzut în capacul celulei. Ca electrod de referință se întrebuințează electrodul saturat de calomel. Electrodul de lucru este confecționat din metalul ce va fi supus analizei. În figura 9 este prezentată o probă din aliaj CuZnAl, încastrată în teflon și pregătită pentru analiza rezistenței la coroziune, suprafața acesteia trebuind măsurată inițial. Legătura cu instrumentul de măsură se face prin intermediul unor cabluri ecranate, special prevăzute pentru acest scop. Se introduc în celulă cei trei electrozi și
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
unde se introduc numele utilizatorului, tipul probei analizate, soluția de lucru folosită. În continuare în meniul SETTINGS -CELL SETUP se introduc aria electrodului de lucru (măsurată în prealabil), aria electrodului auxiliar, masele atomice a elementelor chimice care intră în compoziția aliajului analizat și valența acestora (figura 10). Din meniul SEQUENCE EDITION (figura 11) se stabilește tipul și parametrii măsurătorilor. În cazul nostru alegem OPEN CIRCUIT POTENTIAL, POT. LINIAR VOLTAMETRY și POTENTIAL CICLIC VOLTAMETRY. Se stabilesc parametrii de lucru (figura 12) pentru
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
cât și domeniul electronicii, domeniul aproximațiilor liniare sau cvasiliniare. Pentru a ține pasul cu dezvoltarea tehnologiilor din aceste domenii, noi materiale magnetice și-au făcut apariția ăaliaje amorfe , nanocristaline etc.) fără să înlocuiască însă materialele deja existente și în particular aliajele FeSi. Unul dintre parametrii de calitate ai acestor materiale îl constituie cuantumul pierderilor de energie activă. In termeni practici aceasta este probabil cea mai importantă problemă cu care știința materialelor cu utilizare electrotehnică s-a întîlnit până acum. Puterea electrică
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]
-
2Bm/τ și valoarea maximă a inducției Bm. Pentru verificarea valabilității formulei propuse sunt prezentate în continuare o serie de rezultate experimentale culese din literatura de specialitate [13]. Au fost utilizate în același scop și datele de catalog [30] ale aliajului FeSi cu cristale neorientate cu 2.5%Si, grad AISI M-27 utilizat în construcția maținilor rotative cu măgneți permanenți. Valoarea pierderilor specifice pe ciclu (mJ / kg) la diferite valori ale frecvenței semnalului de magnetizare, pentru acest din urmă material
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]
-
diminuate, consecința directă fiind apariția unei erori de modelare mari. Pentru a ilustra acest din urmă aspect sunt prezentate în Tabelul III.2 pierderile specifice, în W/kg la frecvența de 600 Hz pentru trei materiale magnetice ăun al doilea aliaj FeSi, FeNi și FeCo ) pentru două valori diferite ale inducției maxime în material. Analiza datelor din acest tabel ne permite următoarele observații: 1° Pentru toate materiale studiate valorile pierderilor în fier pentru τ = 600Ăs sunt foarte apropiate de valorile determinate
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]
-
două valori extreme este foarte mic duce la creșterea dramatică a pierderilor de energie în fier. 3° Comportarea materialelor magnetice in regim de magnetizare trapezoidal depinde în mare măsură de compoziția și structura materialelor analizate. Astfel, dacă pentru τ = 80Ăs, aliajul FeSi prezintă o creștere a pierderilor de aproximativ 200% iar aliajul FeNi de 300% în cazul aliajului FeCo creșterea este de numai 50%. Aceste creșteri diferite, dar prezentând același mecanism de apriție (curenți turbionari), determină erori de modelare diferite. Sunt
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]
-
pierderilor de energie în fier. 3° Comportarea materialelor magnetice in regim de magnetizare trapezoidal depinde în mare măsură de compoziția și structura materialelor analizate. Astfel, dacă pentru τ = 80Ăs, aliajul FeSi prezintă o creștere a pierderilor de aproximativ 200% iar aliajul FeNi de 300% în cazul aliajului FeCo creșterea este de numai 50%. Aceste creșteri diferite, dar prezentând același mecanism de apriție (curenți turbionari), determină erori de modelare diferite. Sunt prezentate în Figura 3.7 curbele de variație determinate experimental ale
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]
-
Comportarea materialelor magnetice in regim de magnetizare trapezoidal depinde în mare măsură de compoziția și structura materialelor analizate. Astfel, dacă pentru τ = 80Ăs, aliajul FeSi prezintă o creștere a pierderilor de aproximativ 200% iar aliajul FeNi de 300% în cazul aliajului FeCo creșterea este de numai 50%. Aceste creșteri diferite, dar prezentând același mecanism de apriție (curenți turbionari), determină erori de modelare diferite. Sunt prezentate în Figura 3.7 curbele de variație determinate experimental ale pierderilor specifice de energie pe ciclu
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]
-
pentru o mai ușoară verificare a dependenței liniare propusă prin ecuația de modelIII.39) pentru cele trei materiale analizate. Ceea ce se poate remarca din analiza acestor curbe este dependența liniară, în concordanță cu cea determinată analitic a mărimilor analizate, pentru aliajul FeNi și în mare măsură pentru aliajul FeSi, aliaje la care creșterea pierderilor de energie specifice în regim trapezoidal de magnetizare este foarte mare. In ceea ce privește ultimul material menționat se poate observa Totuși că la valori mai mici ale
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]
-
liniare propusă prin ecuația de modelIII.39) pentru cele trei materiale analizate. Ceea ce se poate remarca din analiza acestor curbe este dependența liniară, în concordanță cu cea determinată analitic a mărimilor analizate, pentru aliajul FeNi și în mare măsură pentru aliajul FeSi, aliaje la care creșterea pierderilor de energie specifice în regim trapezoidal de magnetizare este foarte mare. In ceea ce privește ultimul material menționat se poate observa Totuși că la valori mai mici ale inducției magnetice maxime apar unele erori de
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]
-
prin ecuația de modelIII.39) pentru cele trei materiale analizate. Ceea ce se poate remarca din analiza acestor curbe este dependența liniară, în concordanță cu cea determinată analitic a mărimilor analizate, pentru aliajul FeNi și în mare măsură pentru aliajul FeSi, aliaje la care creșterea pierderilor de energie specifice în regim trapezoidal de magnetizare este foarte mare. In ceea ce privește ultimul material menționat se poate observa Totuși că la valori mai mici ale inducției magnetice maxime apar unele erori de neliniaritate datorate
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]
-
ultimul material menționat se poate observa Totuși că la valori mai mici ale inducției magnetice maxime apar unele erori de neliniaritate datorate, în primul rând formei particulare a ciclului dinamic de histerezis care se abate de la forma rectangulară. In cazul aliajului FeCo caracteristica W (2Bm/τ ) se poate aproxima liniar, fără generarea unor erori de modelare exagerate, doar în domeniul timpilor de tranziție mici. Dacă ținem cont de faptul că în cea mai mare parte a cazurilor întâlnite în practică τ
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]
-
aduce prea puține avantaje aplicațiilor inginerești, aplicații în cadrul cărora interesează doar suma acestora, chiar apreciată cu o oarecare eroare. In Figura 3.8 este redată suprafața de interpolare tridimensională a erorii relative de apreciere a pierderilor dinamice de energie în aliajul FeSi cu cristale orientate cu ajutorul expresiei (III.42). Materialul a fost supus unui regim sinusoidal de magnetizare cu valori ale frecvenței cuprinse între 50 și 1000 de Hz, inducția magnetică maximă luând valori între 0.2 și 1.8 T.
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]
-
T. Rezultatele obținute au reliefat o bună concordanță între pierderile măsurate și cele calculate. Erori relative ridicate fost puse în evidență In Figura 3.9 sunt redate curbele experimentale, [26], [27], și teoretice de variație a pierderilor de energie în aliajul FeSiAl (Si 1.8%, Al 1.8%, grosime tolă 0.2mm) funcție de ponderea armonicii a treia din spectrul inducă iei magnetice, pentru diferite faze inițiale ale acesteia (valoarea maximă a inducției magnetice în material Bm=1.5T). Din analiza acestor
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]