1,588 matches
-
în spunerea noastră, atunci credința nihilistă în devenirea ființărilor, adică voința obstinată de a locui în timp, așadar în afara necesității, și de a separa ființarea de ființa sa, va apărea aceasta este teza severiniană drept forma cea mai profundă de alienare, drept răul cel mai radical și tenace al oricărui păcat originar, al oricărei erori economice sau psihologice. Iată în ce mod Severino își asumă această propunere într-un fragment semnificativ din Esența nihilismului: Pentru a redeștepta adevărul ființei, care încă
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
trăsăturile comune, pentru a se integra, dar și cele care-l particularizează. Interesant este însă faptul că acestea din urmă sunt elemente care își au semmnificația de bază în cadrul grupului, care definește clasele de indivizi, factorii care determină includerea și alienarea și care dau semnificație diferitelor trăsături care intră în componența identității. În absența grupului, identitatea nu ar mai avea sens, pentru că aceasta presupune o particularizare față de un altul, or în absența acestuia, procesul diferențierii și trăsăturile proprii nu mai au
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
se diversifice și să fie legate de religie, stilul de viață, îmbrăcăminte și valori sociale 363. Înainte de a discuta mai în detaliu problema reprezentărilor străinului este important de analizat conceptul de identitate colectivă, care influențează acceptarea sau respingerea, integrarea sau alienarea unui individ sau a unei anumite categorii față de grup. La fel ca și identitatea și alteritatea, identitatea colectivă este o construcție, fiind rezultatul unei procesări a indivizilor în funcție de o serie de variabile. În cazul specific al identității colective, este vorba
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
v 37). Suferința nu ajunge însă la neant, întrucât e luminată de speranța grațierii și izbăvită de azurul mântuirii prin artă. Ovidiu descoperă, așadar, destinul tragic existențial. Exilul cu fețe multiple, exterior sau interior, devine simbol al condiției umane. Motivele alienării ruperea brutală din viața din Roma și conștiința de exilat într-un mediu străin au provocat drama dezrădăcinării, iar neputința comunicării în limba latină a declanșat durerea pierderii identității latine. După un timp însă, când speranța abolirii relegării scade, se
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
un apartament, de a nu putea călători în străinătate. Neliniștea de a nu avea posibilitatea din cauza izolării de a-și exprima și valoriza talentele. Cooperarea cu Securitatea devenise o cale de acces spre o libertate încadrată. Frontiera era fragilă între alienare și auto-eliberare cinică în jocul prin care trebuia înșelat un sistem deținător al recompenselor. Un sistem de control, care dădea intelectualilor concilianți posibilitatea să călătorească, să facă studii îndelungate în străinătate: un Petre Roman, un fiu al sistemului, a studiat
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
să-i determine să scrie rapoarte sau să-și denunțe colegii. În acest context al fricii controlate, aflate permanent sub lupa puterii, al autocenzurii implicite, al minciunii prin omisiune, ceea ce interesează sunt detaliile concrete, nuanțele jocului subtil dintre libertate și alienare. Securitatea nu era o entitate în sine, un bloc; ea funcționa într-o manieră foarte ierarhizată. De pildă, cum putem stabili ce era mai nociv între atitudinea unui securist oarecare de la Ministerul Învățământului, care ține sub tensiune o studentă franceză
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
că România nu a reușit să facă întru totul lumină în ceea ce privește realitățile secrete și mecanismele trecutului comunist a provocat crize succesive, marginalizări punctuale, identificând doar culpabilități individuale. Nu s-a inițiat o lectură critică profundă a modalităților acestui tip de alienare. Dezvăluirile cu privire la anii instituirii sistemului, perioada stalinistă, s-au făcut foarte devreme: foștii deținuți din închisori și lagăre au vorbit și au scris pentru a depune mărturie. S-a făcut o analiză corectă și precisă a modului în care au
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
majoritatea eroilor lovinescieni, cu încredințarea că în cuvânt se află întotdeauna ceva mai adânc decât cuvântul însuși. Așadar, atitudinea față de cuvânt (id est față de viață în genere) determină un anumit profil psihologic, în funcție de identitatea sexuală a personajului sau de gradul alienării sale în raport cu "specia", ceea ce presupune că distincția biologică bărbat-femeie se radicalizează și capătă altă relevanță doar în cazul în care bărbatul e și intelectual (intelectualitatea jucând rolul unui atribut secundar al masculinității, ce pervertește relațiile așa-zicând "naturale" dintre partenerii
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
asemeni un bun exemplu a ceea ce Kaja Silverman a numit "identificare heteropatică" o identificare bazată pe ieșirea din propriul sine, care se opune identificării idiopatice sau "canibalice", care o absoarbe și o "naturalizează" pe cealaltă. Identificarea heteropatică este asociată riscului alienării, dar permite subiectului să meargă dincolo de modelele normative prescrise de ecranul cultural și este, prin urmare, productivă la nivel social. Această identificare face în mod constant apel la naratorul-protagonist, expunîndu-l în același timp unor riscuri evidente. Naratorul-protagonist își examinează propriul
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
fotografie a unor locuri pe care nu le va mai revedea niciodată. Procesul ce s-a declanșat în mod automat în ochii mei cînd am văzut-o pe bunica a fost acela de fotografiere. Privitorul este permanent în pericol, de vreme ce alienarea îl privează de propriul sine atunci cînd el nu interacționează cu celălalt. Modul în care Proust utilizează modelul fotografic pentru a-și articula teoria despre vizual face din acest pasaj o ilustrare foarte potrivită pentru relația dintre modernism, viziune și
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
date ne pot ajuta să înțelegem multe texte moderne dificile. Dacă, de exemplu, contactul dintre eroi este predominant mental și nereușit, și dacă și celelalte date ne confirmă punctul de vedere, am putea trage concluzia că este vorba de tema alienării, o temă premergătoare celor folosite în literatura secolului XX. Relația dintre contactul fizic și mental poate sugera, pe de altă parte, o cu totul altă temă. În al treilea rînd, evenimentele pot fi plasate în opoziție cu o pauză temporală
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
respirația nemărginirii. De misterul omului ne desparte un ocean de ignoranță. De multe ori, ideile inoperabile trec drept geniale. Singurătatea potențează neantul. Ori îl înnobilează. La vremea ei, și tabla înmulțirii a fost, probabil, contestată. Întrebările fundamentale conțin stropi de alienare. Uneori un nud de femeie poate ridiculiza orice nod gordian. NATURĂ Dacă rămâneam în păduri, ajungeam ori sihaștri, ori tâlhari. Nu pot să dorm. Se smiorcăie toamna la fereastra mea. Primăvara - această perfuzie a iubirii. Gogoașa de mătase - singurul cavou
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
misterioasă alchimie a celor trei : har, muncă și noroc. Virtutea autentică nu poate fi dependentă de răsplată. Nu-mi voi gratula dușmanii cu nici un reproș. Chiar de-ar fi să crape de necaz. Popoarele cu vocație hedonistă sunt imune la alienare. GLORIE Groaza de anonimat ne-a luat în primire încă din buza peșterii. Ca să ajungi celebru fără să scrii un cuvânt, trebuie să te cheme Iisus sau Socrate. Timpul mută zgura de pe o glorie pe alta. Accesul spre glorie este
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
este convins că inteligența l-ar incomoda cumplit. Proștii sunt vremelnici, prostia - nu. Principalul izvor al răutății este tot ignoranța. Omenirea a demascat, ce-i drept, prostia. Dar nu i-a putut descuraja de loc evoluția. Imbecilii sunt imuni la alienare. Prostia se perpetuează fără efort. Precum buruienile. Singura opinie critică a imbecilului este dezgustul. Omul continuă să creadă că bogăția este sora geamănă a fericirii. Chiar dacă ar putea fi considerată o scuză, nimeni nu și-ar recunoaște imbecilitatea. Prostul crede
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
de circulație. Suntem fascinați de mitul accelerației. Alergăm cu ambulanța, dar nu ne mai uităm dacă pacientul e pe targă. O lume plurischizofrenică nu se împiedică de mofturile artei. Dolarul - această stea polară a pragmatismului. Nu tehnica în sine generează alienare, ci omul o violentează spre această direcție. Judecăm epoca noastră după standardele unei lumi ideale. Care nu a fost și nu va exista vreodată. După agitația cumplită a românilor, e clar că nu mai vrem să intrăm în Rai, ci
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
clar că nu mai vrem să intrăm în Rai, ci în UE. Capitalismul este tot un lagăr de muncă, dar de lux, cu sclavi înstăriți și stresați. Ni s-au alterat criteriile, nu valorile. Din relativizarea reperelor își trage sevele alienarea. Până și hamburgerul robotizează omul. Artiștii pun diagnosticul epocii, politicienii îi prescriu tratamentul. Lumea contemporană este amenințată de inaniție ... estetică. Înghițim câte un deceniu gol, într-un secol pustiu. Mult confort nu împuținează stresul. Și nici alienarea. Simțim tot mai
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
își trage sevele alienarea. Până și hamburgerul robotizează omul. Artiștii pun diagnosticul epocii, politicienii îi prescriu tratamentul. Lumea contemporană este amenințată de inaniție ... estetică. Înghițim câte un deceniu gol, într-un secol pustiu. Mult confort nu împuținează stresul. Și nici alienarea. Simțim tot mai acut agresiunea rutinei și a instinctelor. Sloganul solidarității actuale : se salvează cine poate. Identitatea poate fi anulată de închistare. Dar și de globalizare. Dacă nu umanizăm tehnica, ne dezumanizăm noi. Suntem prea îngrămădiți. Ni se ciocnesc universurile
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
dintre cultură și tehnică este arbitrată de atitudinea omului față de confort. Ne-am robotizat complet. În jurul nostru nu se mai schimbă decât clima. Aroganța civilizației față de cultură pare iremediabilă. Omul contemporan este derutat de bulversarea reperelor. Capitalismul aduce prosperitate și alienare. Globalizarea poate transforma o țară într-o banală carte de credit. Stresul este boala proastei administrări a timpului și a relațiilor cu semenii. Lumea a devenit un uriaș Salon nr. 6. Economia poate atinge recorduri supersonice. Să nu fie însă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Doar ușor îmblânzită. În globalism, acasă poate fi pretutindeni. Adică - nicăieri. Omul contemporan tinde să devina o anexa a butoanelor. Ne apropiem de etapa în care vom fi doctori în știința și analfabeți în cultură. Marele „câștig” al modernizării este alienarea. Vreau să fiu european pe prispa mea și să mă delectez cu ce scriu alții despre tinda lor. Situațiile limită încep să devină tot mai frecvente borne ale epocii noastre. Globalizarea îl va scuti pe om de decizii. Chiar și
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
cea a agramatismului și a prostului gust. Omul precar își leagă speranța mântuirii de tehnologie. Am intrat în mileniul al treilea încruntați precum taurii la coridă. Mă tem că globalizarea va însemna tot singurătate. Dar călcându-ne pe bombeuri. În privința alienării, societatea de consum s-a dovedit a fi cea mai eficientă ideologie. Singurul progres al condiției umane pare a fi cel tehnic. În mintea omului contemporan, robotizarea creează un vid imens. Evul Mediu l-a născut pe omul creștin, civilizația
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
loc de dezvoltare. Lumea contemporană e ca un vulcan căruia nu i-a venit încă sorocul eliberării. Epoca noastră dispune de confort, nu și de repere valorice. Energia umană s-a concentrat spre tehnică. Iar de acolo se prelinge spre alienare. Epoca modernă a venit cu dezordine afectivă. În ghearele mass-mediei, mapamondul devine thriller ori telenovelă. Alienarea este produsul secundar al progresului. Dezechilibrele planetare pot face ca „ameliorarea” speciei umane să fie împinsă până la dispariție. Arta este tot mai încifrată. Pentru că
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
eliberării. Epoca noastră dispune de confort, nu și de repere valorice. Energia umană s-a concentrat spre tehnică. Iar de acolo se prelinge spre alienare. Epoca modernă a venit cu dezordine afectivă. În ghearele mass-mediei, mapamondul devine thriller ori telenovelă. Alienarea este produsul secundar al progresului. Dezechilibrele planetare pot face ca „ameliorarea” speciei umane să fie împinsă până la dispariție. Arta este tot mai încifrată. Pentru că nici vremurile nu sunt altfel. Purtăm fiecare, ca pe niște cocoașe, dezechilibrele epocii noastre. Progresul este
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
au diminuat. A scăzut însă partea mică destinată celor mulți. Economia unei țări respectă principiul bicicletei. Daca nu înaintezi, te răstorni. Romanii știau că legile trebuie să țină cont de obiceiuri. Globalizarea uită acest amănunt. Vindecăm parțial cancerul, nu și alienarea. Clonarea ar însemna dispariția unicității misterului uman și reîntoarcerea în turmă. Să fie Pământul cazanul de smoală al altor planete. S-ar putea întâmpla ca efectele secundare ale civilizației să le depășească pe cele principale. Trăim indescifrabile amurguri. Tehnica își
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
au legătură cu arta. Arta ar mai putea destrăma fibra egoismului din noi. Am început să ne obișnuim cu arta refuzată de fior. Arta pur comercială atrofiază gândirea consumatorului. În surâsul trist al Giocondei există și semne al viitoarelor noastre alienări. Arta de consum profanează sensibilitatea umană. Avem cărți de tarabă, dar și cititori de același calibru. Și în artă mai obosesc grinzile. Artistul - un biet pălmaș sub steagul ferfenițit al absolutului. Poezia autentică operează pe cord deschis. Marii scriitori știu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
mor în romane, nu și pentru cei din spitale. Mergem spre un analfabetism al sensibilității. Toate doctrinele care și-au propus să schimbe omul au eșuat lamentabil. Omul a ajuns pe Lună, trecând prin Hiroșima și Cernobâl. Se pare că alienarea rămâne principalul produs al progresului. Căutăm disperați răspunsuri la întrebările fundamentale. Deși știm că așa ceva nu există. A rămas extrem de fragilă granița dintre speranță și disperare. Țăranii nu au timp de insomnii. Și nici de angoase. Primitivii sunt imuni la
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]