1,519 matches
-
care plin de generozitate ne dorește mântuirea: „Veniți la mine toți cei osteniți și împovărați și eu vă voi da odihnă. Luați asupra voastră jugul meu și învățați de la mine că sunt blând și smerit cu inima și veți găsi alinare pentru sufletele voastre. Căci jugul meu este lesne de purtat, iar povara mea este ușoară!” (Mt 11,28-30). Deseori, această poruncă nu este înțeleasă. De fapt, ea ne spune: norocul și bunurile aproapelui tău nu te privesc. Poți doar să
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
a acestor zile strivitoare. Știa că asta îi va înlesni sarcina. De aceea se bucura. Când mama lui, întâmpinându-l la ora două noaptea, se îndurera de privirea goală pe care fiul o ațintea asupra ei, ea deplângea exact singura alinare pe care Rieux putea atunci s-o primească. Pentru a lupta împotriva abstracției trebuie să-i semeni puțin. Dar cum putea Rambert să înțeleagă asta ? Abstracția, pentru Rambert, era tot ceea ce se opunea fericirii lui. Și într-adevăr, Rieux știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
folosirea celulelor reproducătoare și a embrionilor. Mulți dintre cei cu o tradiție iudeo-creștină se opun, fără echivoc, folosirii embrionilor. Dar astfel de puncte de vedere vor ajunge, în cele din urmă, în conflict cu obiectivul vindecării celor bolnavi și al alinării suferințelor. Nu acest an, nici la anul, dar va veni și acest moment. Este nevoie de o gândire atentă și de multe rugăciuni, ca să ajungem la un răspuns. Domnul nostru Iisus Hristos i-a făcut pe unii să meargă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Mântuitorul care nu e pictat de mâini omenești. Lângă Hristoși se aflau Mariile (deși, desigur, ambele figuri erau prezente în înfățișări ale Nașterii): Fecioara Compasiunii, Maica Noastră de la Vladimir, Măicuța Noastră de la Kykkos, Maica Noastră Dătătoare de Refugiu și de Alinare. și apoi Sfinții: Sf. Nicolaie, Sf. Ioan, Sf. George, St. Pavel, Sf. Dumitru. Luminile pieței străluceau ușor în vopseaua de aur și bijuterii. Pe lângă acestea, negustorul mai avea mulțime de icoane în cutii. Zoia se aplecă peste una, închise ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
nu s-ar putea apropia de o femeie care are o pisică pe care o cheamă la fel ca pe ultima femeie cu care s-a culcat. Nu possible, cum spun francezii, deși bănuiește că Susan chiar are nevoie de alinare după toate prin cîte a trecut În ultimele douăzeci și patru de ore. Dar o privește cum deschide o sticlă de vin roșu și nu simte nici un fel de atracție sexuală. Îl face să se simtă stînjenit și neliniștea lui crește cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
să stea pe margine răbdători pînă vine momentul lor, este nevoie de disciplină, de capacitatea de a rămîne În rol, de a te rezista... chestii de-astea. E nevoie de lecturi, de repetiții, de nervi de oțel, de cuvinte de alinare, masaje, confesiuni, Încredere... Eu numesc toate astea restaurarea sinelui muncitor. E o trudă fără sfîrșit. Litania Zeldei Îl sperie, de fapt. Oare or fi mulți care cred În chestia asta cu personalitățile multiple? Să fie un cult? În anii ‘60
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
oameni, inclusiv față de Wakefield, este doar un moft, fără prea mari ecouri. Dacă oamenii Își pot alege perechea și prietenii, de ce n-ar putea și el, un burlac și un singuratic, a cărui infinită solitudine ar merita un dram de alinare? În plus, Diavolul nu vede nici un motiv pentru care risipa, corupția și confuzia ar trebui eliminate de dragul eficienței! Omenirea a făcut, de cînd se știe, ceea ce i-a cerut Universul: a Înmulțit, a Înregistrat, a scăzut, a luat În sclavie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
-o cu niște ochi plini de speranță. — Bine, se trezi Fran rostind cuvintele bine cunoscute proprietarului oricărui asemenea lăcaș, doar un pic. De fapt, nu era prea rea la gust. Dulceața și aroma ei subtilă de portocală erau o neașteptată alinare pentru gâtul ei. Vino și stai cu noi, Fran, îi făcu Stevie loc pe banchetă. Acești doi reporteri dedicați - arătă spre Mike Wooley și Keith Wilson cu paiul fistichiu pentru cocteil ce fusese adus împreună cu carafa de sangria - încercă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
a pielii lui de-abia bărbierite, neașteptat de catifelată, inspiră parfumul amețitor de colonie sofisticată, amestecat cu mirosul cămășii proaspăt spălate, și își dădu seama că îi răspundea la sărut, fără să știe dacă o făcea doar din nevoia de alinare sau din propria ei dorință. Apoi o sărută intens, lipindu-i trupul de al lui, lăsându-i iar capul să alunece pe pernă. — Ești sigură că ești pe deplin conștientă acum? o întrebă încet. Fran îl trase din nou lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
convingător, că n-auziseră nimic. După ce se încheie anunțul, Fran și Stevie se întoarseră cu mașina la redacție, fără să mai schimbe vreo vorbă. De obicei, zumzetul activității intense și agitația tensionată din redacției de știri ar fi constituit o alinare pentru Fran, dar acum avea nevoie de cinci minute de liniște. Dintr-odată totul o copleși. Logodna ei subită, boala tatălui ei, furia lui Jack și acum, picătura care umpluse paharul, o lovitură din partea persoanei care îi fusese mai apropiată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
cel mai mult de ce se întâmpla. Pentru prima dată, Phyllis nu se împotrivi gestului de afecțiune. — Oh, Fran, nu merită una ca asta. Pentru o clipă, mamă și fiică își putură oferi reciproc lucrul după care tânjeau cel mai mult: alinare. Apoi vechea Phyllis își reintră în drepturi. — N-o să stau să am grijă de el, să știi. N-aș putea suporta stresul. Am mai văzut oameni care aveau asta. Nici măcar nu știu cine ești. Îți sacrifici toată viața pentru ei și ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
se întoarse spre a-și face curaj. — Alzheimer. Sau cel puțin, probabilitatea să fie Alzheimer. — Alzheimer? Vocea lui Stevie era mai mult o șoaptă. — Oh, sărmanul meu Ralph! Pentru o clipă, se agățară una de cealaltă, sprijinindu-se reciproc, găsind alinare una în suferința celeilalte. Îi mai fac și alte analize, dar nu sunt semne prea bune. Trebuie să găsesc ajutor specializat pentru mama. Îi e foarte greu să facă față situației. — Nu zău. Intensitatea amărăciunii din vocea lui Stevie o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
scorpie după faza asta. Arăta ca picată cu ceară. — Fie. N-ai decât, se arici ea. Dacă aveți nevoie de mine, sunt în grădină. — Liniștește-te, îi spuse Laurence blând, de parcă ar fi fost o pacientă care avea nevoie de alinare după ce suferise un șoc puternic. Nu poate să fie atât de grav. — Ba da. Problema e, Laurence, - Fran căută disperată o cale de a-i spune asta fără să-l rănească, dar nu găsi nici una - că nu mă pot căsători
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
își dăduse seama ale cui erau inițialele. Fran își cufundă capul în apa caldă și înmiresmată din cadă și se întrebă dacă mai fusese vreodată atât de nefericită. Făcuse ceea ce trebuia să facă, dar această certitudine nu-i aducea nici o alinare. În schimb, era conștientă de suferința pe care-o provocase - de faptul că se purtase execrabil cu Laurence, că o dezamăgise pe maică-sa și o umilise pe Camilla. Și cum rămânea cu ea însăși? Fran cea dintotdeauna, contemplând o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
care l-a amestecat cu mușchiul. Ne-a pus să ne dăm jos încălțările și să ne spălăm pe picioare, după care să ne dăm cu aluatul acela pe care îl făcuse. L-am ascultat, și am simțit o oarecare alinare. Bovo ne-a călăuzit cu metoda lui obișnuită, înaintând și oprindu-se ca să asculte. Și tot așa, până ni s-a făcut foame. Deși ne puseserăm pălăria și mantaua dublă, ploaia începuse să ne pătrundă prin haine. Drumul devenea tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
câte un junghi, apoi spasme intermitente și, în cele din urmă, suferință necurmată. Stefano învățase multe, dar s-a arătat neputincios să pună un diagnostic și să trateze cazul respectiv. S-a oferit însă să-mi dea niște preparate pentru alinarea durerii. Drept care, deși ninsese mult, am plătit doi slujbași ca să bată drumul călare până la Aquileia și să-l aducă pe Garibaldo. S-au întors după două zile doar cu promisiunea unui om pe care-l găsiseră în orașul pustiu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Că vor fi harnici în viață Și vor privi doar în față. Pe bunici să-i prețuiești Că doar o viață trăiești. Și să nu uiți niciodată, Sfaturile de-altădată. Mama Mamă dragă, ești o floare, Tu ești a mea alinare, Te iubesc și aș vrea să-ți spun Că tu ești tot ce am mai bun. Printre lună, printre stele Doar tu ești cea dintre ele Care este zâmbitoare Și poartă-n suflet o floare. Până când tu vei muri Lângă
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Adriana, clasa a VIII-a Colegiul Național „Avram Iancu”, Școala Gimnazială „Horea, Cloșca și Crișan” Brad județul Hunedoara profesor coordonator Groza Giorgia-Voichița Timp, toamnă, etern De pe norii cenușii Mie-mi cântă îngerii De dragoste tăcută, O iubire pierdută. Versurile de-alinare Amplifică tot mai tare Iubirea dimineții, Sub lumina vieții. Natura-ngândurată Pășește apăsată Către un apogeu Al timpului meu. Și cerul plânge-ntruna În lacul peste care luna Odată-și oglindea privirea Spre țelul vieții - nemurirea. Trecutul etern Se lasă
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
urmez pe Lea și Rahela înapoi la corturile noastre, când tata a început dintr-odată să-mi vorbească. - Dina, a zis el. Cred că îl auzeam spunându-mi pe nume pentru prima dată. - Îți mulțumesc, fetițo. Ai fost mereu o alinare pentru mamele tale. M-am uitat la fața lui și el îmi zâmbea, iar zâmbetul lui era unul adevărat. Dar eu nu știam cum ar trebui să-i zâmbesc tatălui meu sau cum să-i răspund, așa că m-am întors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
o pietricică pe altar. Bărbații au luat apoi fiecare câte o altă pietricică de pe jos ca să le poarte noroc în călătorie. Lea și Rahela au căutat pietricelele care se găseau sub terebintul a cărui umbră le adusese de atâtea ori alinare. Nimeni n-a scos un cuvânt. Pietricelele aveau să vorbească în numele nostru, iar Bilha a și sărutat-o pe a ei înaine de a o pune pe altar, deasupra celorlalte. Doar Zilpa și cu mine ne pregătiserăm special pentru acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
ți-am smuls tot ce ai avut mai de preț, de-aceea am târât-o în noroi, pentru adevăr. Și dintr-o dată, Cressida asta a noastră se trezi că plânge și plânge, plângea cu adevărat și fără nici o speranță de alinare. Dar nu era un plâns oarecare, prieteni. În bâzâiala asta căreia îi spunem viață, toate legăturile și simpatiile își au efectul lor. Plânsul ei a mișcat un hotar în adâncul lucrurilor și din clipa aceea, suferința a început să apară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
de câtă minune îi dăduse Dumnezeu lui Macatist să-mi aducă și să aibă grijă de mine, de parcă ar fi fost primul om de pe pământ și mama mea mă făcuse anume pentru el să-i fiu lui Macatist al meu alinarea și învierea aia de pe urmă, tocmai când mă nășteam din mine că-mi eram atunci și mamă și copila în dulcia chinurilor odrăslită. Și eu l-am crezut și l-am respectat și nu aveam de ce să nu-mi placă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Daphne. Am mai mâncat o galetă. — Ce parcă tu n-ai mai avut și alți iubiți, zise Hawkins, ignorând această scăpare, de dragul armoniei. — Am făcut și eu ce-am putut să-mi treacă de inimă albastră și am găsit o alinare de moment în altă parte, dacă la asta te referi, zisei eu cu grație. Presupun că vrei să zici n-ar trebui să încerc să te seduc când îți faci apariția să țipi la mine pentru că m-am îmbătat în mijlocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Aceasta haină de aur este ca o stea și, odată cu trecerea ei, steaua nu mai luminează, pierzându-se în negura nopții. Cu fiecare minut pierdut din aceasta etapă și cu fiecare bucurie trăită în acea perioadă veselă, adunăm clipe de alinare pentru momentele grele care pot urma. Copiii au o puritate aparte. Ei sunt inocenți și drăguți, orice ar face și orice ar spune. După părerea mea, copilăria înseamnă jocurile cu prietenii, jucăriile primite de la Moș Crăciun, de la părinți sau confecționate
În hainele de aur ale copilăriei. In: ANTOLOGIE:poezie by Mihaela-Raisa Tofănel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_693]
-
Maria degli Alberighi și oratoriul construit de Baccio d'Agnolo. Detaliu de pe harta Florenței de Stefano Buonsignori, Nova pulcherrimae civitatis Florentiae topographia accuratissime delineată (Florența, 1584). Figură 24. Florența, Biserica Madonna de' Ricci, fațadă pe Via del Corso. Archivio Fotografico Alinări. Figură 25. Madonna de' Ricci, detaliu al Figurii 3. Figură 26. Madonna de' Ricci, frescă. Florența, Biserica Madonna de' Ricci, înainte de restaurare. Din C. Torricelli, La Chiesa della Madonna de' Ricci (Florența, [1926]). Figură 27. Madonna de' Ricci, frescă. Florența
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]