7,716 matches
-
situată în bazinul superior al pârâului Mișina cel mai important obiectiv turistic fiind chiar Cascada Mișina, cunoscută și sub denumirea Cascada Boului, o cădere de apă de circa 12 metri. Situl este localizat la o altitudine de cca 1000 m altitudine fiind format, în cea mai mare parte de albia pârâului Mișina și habitatele forestiere. În cea mai mare parte, habitatele forestiere din acest sit au un grad ridicat de naturalitate, intervențiile în acest areal fiind reduse datorită inaccesibilității impuse de
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
sistemului de protecție a carnivorelor mari din județul Vrancea" reiese că ”Habitatul este reprezentat de fânețe mezofile, formate pe locul suprafețelor folosite în trecut ca ogoare pentru hrana vânatului. Aceste habitate sunt bogate în specii caracteristice zonelor montane, majoritatea la altitudine mai mare de 600 m. In general, asociațiile vegetale sunt dominate de Trisetum flavescens, alte plante caracteristice habitatului fiind: Heracleum sphondylium, Viola cornuta, Astrantia major, Carum carvi, Crepis mollis, C. pyrenaica, Bistorta major, Polygonum bistorta - răculeț, Silene dioica, S. vulgaris
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
aeriene informații care se referă la: a) statul de înmatriculare, indicativul și tipul aeronavei de stat; ... b) ora și locul/zona în care se găsește sau se estimează că se găsește aeronava de stat în momentul deținerii informației; ... c) direcția și altitudinea de zbor; ... d) felul încărcăturii, numărul persoanelor de la bordul aeronavei de stat; ... e) măsurile propuse pentru începerea căutării și salvării și de către cine; ... f) condițiile meteorologice din zona în care se găsește aeronava de stat; ... g) alte date
INSTRUCȚIUNI din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299577]
-
70,9 ha (46,63% din suprafața ariei naturale protejate); ... – Ecosistemul pădurilor de luncă și galerii de arini (cod EEA 45, cod Ordin 304 - 2512), cu o suprafață de 52,57 ha (34,57% din suprafața ariei naturale protejate); ... – Ecosistemul pajiștilor aluviale și de altitudine joasă și comunități ierboase higrofile (cod EEA 23, cod Ordin 304 - 231), cu o suprafață de 11,51 ha (7,57% din suprafața ariei naturale protejate); ... – Ecosistemul terenurilor arabile - cod EEA 52, cod Ordin 304 - 271, cu o suprafață de 11 ha
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
Molideto-făget nordic cu Qxalis acetosella (s)” 1313 „Amestec de rășinoase și fag pe soluri gleizate (s)” 2111 „Brădet normal cu floră de mull (s)” 2112 „Brădet cu floră de mull pe depozite de fliș sau coluviuni (s)” 2113 „Brădet de altitudine mare cu floră de mull (s)” 2116 „Brădet cu floră de mull pe sol schelet cu substrat calcaros (i)” 2211 „Brădeto-făget normal cu floră de mull (s)” 2212 „Brădeto-făget cu floră de mull de productivitate mijlocie (m)” 2213 „Brădeto-făget cu
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
cu floră de mull de productivitate mijlocie (m)” 2213 „Brădeto-făget cu floră de mull pe soluri schelete (m)” 2221 „ Brădeto-făgete cu Rubus hirtus (m)” 2311 „Brădet amestecat (m)” 4111 „Făget normal cu flora de mull (s)” 4112 „Făget sudic de altitudine mare cu floră de mull (m)” 4113 „Făget nordic de altitudine mare cu floră de mull (m)” 4114 „Făget montan pe soluri schelete cu flora de mull(m)” 4115 „Făget de limită cu floră de mull(i)” 4121 „Făget montan nud pe
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
floră de mull pe soluri schelete (m)” 2221 „ Brădeto-făgete cu Rubus hirtus (m)” 2311 „Brădet amestecat (m)” 4111 „Făget normal cu flora de mull (s)” 4112 „Făget sudic de altitudine mare cu floră de mull (m)” 4113 „Făget nordic de altitudine mare cu floră de mull (m)” 4114 „Făget montan pe soluri schelete cu flora de mull(m)” 4115 „Făget de limită cu floră de mull(i)” 4121 „Făget montan nud pe soluri brune și brune-gălbui moderat acide (m)” 4131 „Făget montan cu
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
4131 „Făget montan cu Rubus hirtus (m)” 4231 „Făget de dealuri cu Rubus hirtus (m)” s.a. 1315, 1413, 2214, 4118, 4132, 4232 9 Descrierea generală a tipului de habitat Este un habitat forestier endemic, larg răspândit la nivelul Carpaților, la altitudini de 800-1200 m, pe substrate constituite din roci bazice (bazalte, calcare, gresii calcaroase), intermediare, rar acide (silicioase). Solurile sunt fertile, aerisite, de tipul: cambisoluri eutrice, luvisoluri etc. Stratul arborilor este constituit exclusiv din fag (Fagus sylvatica ssp. sylvatica) sau fag
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
generală a tipului de habitat Sunt păduri intrazonale (azonale) situate de obicei în lungul apelor curgătoare, în luncile acestora. în zona de munte aninul alb (Alnus incana) domină habitatul, în timp ce la deal și la câmpie, la 200-700 m altitudine, se întâlnește aninul negru (Alnus glutinosa). Regimul hidrologic este caracterizat de revarsări periodice ale apelor, provocate de topirea zăpezilor sau de ploi torențiale. Durata și intensitatea revărsărilor crește din zona de munte către cea de câmpie. Substratul pedologic este format
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
reproducția animalelor, unde produse agricole înseamnă produsele enumerate în anexa I la TFUE, cu excepția produselor pescărești, precum și producția de bumbac și de specii forestiere cu ciclu scurt de producție; ... – în cazul suprafețelor ocupate cu pajiști permanente situate la altitudini de peste 1.800 m, menținute în mod natural într-o stare adecvată pentru pășunat, activitatea minimă constă în pășunat, cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha, în perioada de pășunat, cu animalele pe care fermierul le deține. ... Activitate neagricolă
GHID INFORMATIV din 21 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295994]
-
Câmpiei Române. Unitățile de relief cuprinse în spațiul hidrografic Prut - Bârlad sunt următoarele: – Câmpia Moldovei, situată în totalitate în bazinul râului Prut, având înălțimea medie de cca. 150 m. ... – Podișul Sucevei, limita vestică a bazinului Prut, unde se regăsește și altitudinea maximă de 587 m (Dealul Mare - Tudora); ... – Podișul Central Moldovenesc, alcătuit din suprafețe structurale cu o înălțime medie de cca. 400 m, fragmentate de văi adânci (150 - 200 m); ... – Dealurile pliocene (Colinele Tutovei, Dealurile Fălciului, Dealurile Covurluiului) cu altitudini de
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
și altitudinea maximă de 587 m (Dealul Mare - Tudora); ... – Podișul Central Moldovenesc, alcătuit din suprafețe structurale cu o înălțime medie de cca. 400 m, fragmentate de văi adânci (150 - 200 m); ... – Dealurile pliocene (Colinele Tutovei, Dealurile Fălciului, Dealurile Covurluiului) cu altitudini de peste 400 m în nord și cca. 250 m în sud, separate de văi consecvente, adânci de 100 - 150 m, cu versanți afectați puternic de fenomene de eroziune a solului; ... – Câmpia Tecuciului și Câmpia Covurluiului sunt câmpii de tip
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
pe dealuri; stepa și silvostepa în zona văilor; vegetație hidrofilă în zonele umede și în cele de luncă din văile râurilor și a iazurilor piscicole. – Prima clasă poate fi considerată ca fiind împărțită în două subzone: ... – păduri cu Fagus la altitudini mari în zona de dealuri (cca. 400 m); ... – păduri la altitudini mici (sub 400 m). ... – Clasa silvostepei se poate împărți în: ... – zona silvostepică cu vegetație specifică: Festuca vallesiaca (păius), F. pratense (păiusul de livadă), Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactilon
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
zonele umede și în cele de luncă din văile râurilor și a iazurilor piscicole. – Prima clasă poate fi considerată ca fiind împărțită în două subzone: ... – păduri cu Fagus la altitudini mari în zona de dealuri (cca. 400 m); ... – păduri la altitudini mici (sub 400 m). ... – Clasa silvostepei se poate împărți în: ... – zona silvostepică cu vegetație specifică: Festuca vallesiaca (păius), F. pratense (păiusul de livadă), Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactilon (pirul gros), Agrpyron cristatu (pir), Stipa capillata, S. joannis. ... – zona de
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
analizării în viitoarele întâlniri și chiar implementării: În cadrul desfășurării acțiunilor de împădurire dar și de amenajare antierozională, să se țină cont împreună cu UAT urile implicate de anumiți factori și anume condiții fizico- geografice particulare fiecărei zone: - factori geomorfologici (altitudine, pantă, expoziția versanți lor, lungimea versanșilor, gradul de fragmentare a reliefului etc.); - factor geologic (substratul geologic și direcția de înclinare a stratelor - eroziunea fiind accentuată în zonele cu structură monoclinală, având în vedere că direcția de scurgere a apei este
PLANUL DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292179]
-
instrucțiuni, respectându-se modul lor de utilizare: a) pentru scufundări cu aer la nivelul mării: LH 82, LH 89, COMEX, GERS, US NAVY; ... b) pentru scufundări cu HELIOX la nivelul mării: tabele de decompresie pentru HELIOX; ... c) pentru scufundări la altitudine: BUHLMANN; ... d) pentru scufundări în saturație: Instrucțiuni COMEX și US NAVY. ... (2) Pe teritoriul României se pot utiliza instrucțiunile de tratament COMEX, US NAVY și cele prevăzute în Ghidul scafandrului autonom. Articolul 395 Centrul de Scafandri va emite un buletin
METODOLOGIE din 25 martie 2021 (*republicată*) () [Corola-llms4eu/Law/293815]
-
simptome ale unor accidente de decompresie sau de embolie gazoasă arterială vor fi tratați într-o barocameră compartimentată multi-loc. Articolul 399 Elicopterul care transportă un scafandru afectat și care nu este introdus într-o barocameră trebuie să zboare la o altitudine care să nu depășească 300 metri, ideal ar fi 100 metri. Articolul 400 (1) Atunci când victima unui accident de scufundare este evacuată fără recompresie, aceasta trebuie să primească pe tot timpul transportului oxigen pur printr-o mască oronazală. (2
METODOLOGIE din 25 martie 2021 (*republicată*) () [Corola-llms4eu/Law/293815]
-
sau în simulatoare, prin crearea presiunii corespunzătoare adâncimii de lucru prin presurizarea părții uscate a simulatorului. Scufundare de noapte - operațiune prin care scafandrul intră sau iese în/din apă în intervalul de timp cuprins între apusul și răsăritul soarelui. Scufundarea la altitudine - scufundare care se execută în ape situate la altitudini mai mari de 700 metri față de nivelul mării. Scuter subacvatic - vehicul autopropulsat care servește la deplasare prin remorcarea sub apă a scafandrului autonom. Screening - examinarea de masă care constă în
METODOLOGIE din 25 martie 2021 (*republicată*) () [Corola-llms4eu/Law/293815]
-
lucru prin presurizarea părții uscate a simulatorului. Scufundare de noapte - operațiune prin care scafandrul intră sau iese în/din apă în intervalul de timp cuprins între apusul și răsăritul soarelui. Scufundarea la altitudine - scufundare care se execută în ape situate la altitudini mai mari de 700 metri față de nivelul mării. Scuter subacvatic - vehicul autopropulsat care servește la deplasare prin remorcarea sub apă a scafandrului autonom. Screening - examinarea de masă care constă în aplicarea unui ansamblu de procedee și tehnici de investigație
METODOLOGIE din 25 martie 2021 (*republicată*) () [Corola-llms4eu/Law/293815]
-
1/incintă hiperbară 1/incintă hiperbară Scufundare în saturație pentru mai mult de 5 zile 2 din care unul pentru turelă 1 1/incintă hiperbară 1/incintă hiperbară Anexa nr. 16 la Metodologie RESTRICȚII DE ZBOR Tip activitate Durată până la zborul la o altitudine a cabinei de zbor de 600 metri Mai mare de 600 metri Scufundări cu aer, cu durata mai mică de 60 minute 2 ore 4 ore Scufundări cu aer, cu durata mai mică de 4 ore 12 ore 12 ore
METODOLOGIE din 25 martie 2021 (*republicată*) () [Corola-llms4eu/Law/293815]
-
cu înălțimi cuprinse între 900-1840 m și masive puternic fragmentate permițând astfel dezvoltarea a numeroase văi depresionare. La est de lanțul vulcanic, bazinul este dominat de masivul cristalin al Masivului Rodnei cu forme greoaie, larg ondulate și văi adânci atingând altitudinea maximă în piscul Pietrosul (2303 m). ... – Munții Apuseni se caracterizează prin altitudini ce nu depășesc 1800 m, culmi domoale și platouri largi. Printre cele mai importante vârfuri se menționează Dealul Meltișului (1699 m), Coasta Brăiesei (1677 m), Chicera Negrului (1496
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
m, culmi domoale și platouri largi. Printre cele mai importante vârfuri se menționează Dealul Meltișului (1699 m), Coasta Brăiesei (1677 m), Chicera Negrului (1496 m). ... – Munții Maramureșului se încadrează în categoria munților mijlocii cu pante abrupte și văi adânci având altitudini ridicate (vârful Farcău 1956 m). ... – Munții Bârgău străjuiesc bazinul Someșului Mare prezentând un relief vulcanic cu aspect de conuri, cu altitudinea maximă de 1611 m (vârful Heniul Mare). În sudul acestora se găsesc Munții Călimani reprezentați de vârful Pietrosul 2102
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
Chicera Negrului (1496 m). ... – Munții Maramureșului se încadrează în categoria munților mijlocii cu pante abrupte și văi adânci având altitudini ridicate (vârful Farcău 1956 m). ... – Munții Bârgău străjuiesc bazinul Someșului Mare prezentând un relief vulcanic cu aspect de conuri, cu altitudinea maximă de 1611 m (vârful Heniul Mare). În sudul acestora se găsesc Munții Călimani reprezentați de vârful Pietrosul 2102 m. ... – Dealurile și podișurile ocupă suprafețe întinse în bazinul Someșului și mai reduse în cel al Tisei, constituind forma dominantă de
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
în depresiuni submontane și intramontane, lunci și arii de divagare); ... – clasa spodisoluri (SPO) - solul prepodzol și podzo (prezente la scară mare în Munții Rodnei, Munții Maramureșului și Munții Apuseni); ... – clasa umbrisoluri (UMB) - solul nigrosol și humosiosol (apare în Carpați la altitudini de 1.000 - 1.400 m); ... – clasa andisoluri (AND) - soluri formate din cenușă vulcanice, piatră ponce și alte derivate vulcanice de diferite compoziții, morfologic sunt caracterizate printr-un orizont vitric și andic (se dezvoltă înseosebi pe roci vulcanice); ... – clasa hidrisoluri (HID) - soluri
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
1.008 kmp; L = 66 km) se consideră că aparține cursului mijlociu al Tisei, ca dealtfel și Someșul, însă pe teritoriul țării noastre el intră în grupa râurilor nordice, drenând versanții vestici ai grupului vulcanic Oaș - Gutâi. Izvorăște de la o altitudine de cca. 950 m, panta cursului de apă în sectorul montan atinge 20 m/km, scăzând la valorile de 2 - 8 % în fundul depresiunii și sub 1 % în sectorul de câmpie. În prima zonă de convergență aflată la nord de Remetea
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]