1,108 matches
-
și foioase. La periferiea rezervației perdeaua forestieră este formată din pădure de brad argintiu ("Abies alba"), pin ("Pinus sylvestris") și molid ("Picea abies L."), în asociere cu fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus") sau mesteacăn ("Betula pendula"), alun ("Corylus avellana"), carpenul ("Carpinus betulus"), paltinul de munte ("Acer pseudoplatanus"), plopul tremurător ("Populus tremula"), ulmul de munte ("Ulmus glabra"). Flora zonei stâncoase este formată din specii de plante caracteristice habitatelor uscate și stâncăriilor precum vulturica lui Teleki ("Hieracium telekianum"), care
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
Specii arboricole: alcătuite din conifere (molidișuri) în asociere cu fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Qercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), tei ("Tilia"), frasin ("Fraxinus"),carpen ("Carpinus betulus") sau arin ("Alunus glutinosa"); Arbusti: corn ("Cornus mas"), zmeur ("Rubus idaeus"), afin ("Vaccinum mytrillus L."), alun ("Corylus avellana"); Vegetație ierboasă (de pajiște și de stâncărie) constituită dintr-o mare varietate floristică de specii rare, dintre care: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass."), sângele voinicului ("Nigritella rubra"), coșaci ("Astragalus romeri"), vulturică ("Hieracium pojoritense
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]
-
și fauna specifică grupării montane a Carpaților de Curbura și zonei depresionare din bazinul mijlociu al Oltului. Floră rezervației este alcătuită din arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercur robur"), mesteacăn ("Betula"), frasin ("Fraxinus"), tei ("Tilia"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), șoc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), migdal pitic ("Amygdalus nana"), prunus ("Prunus tenella") sau bârcoace ("Cotoneaster integerrimus"). La nivelul ierburilor, pe
Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului () [Corola-website/Science/325490_a_326819]
-
sălbatice aflate în sud-vestul țării, în grupa muntoasă Retezat-Godeanu. Flora rezervației este alcătuită din specii de conifere: brad ("Abies"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus"); foioase: fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin ("Fraxinus"); specii de arbusti: vișin turcesc ("Prunus mahaleb"), alun turcesc ("Corylus colurna"); La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice, dintre care: garofiță pitică ("Dianthus nardiformis"), tămâioară ("Viola jooi Janka"), lăcrămioară ("Convallaria majalis"), brândușă galbenă ("Crocus moesiacus"), garofiță bănățeană ("Dianthus banaticus"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), iris de munte ("Iris
Rezervația Domogled () [Corola-website/Science/325893_a_327222]
-
mierla de apă ("Cinclus cinclus"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), scatiu ("Carduelis spinus"), sfrâncioc-roșiatic ("Lanius collurio"), presura galbenă ("Emberiza citrinella"), codobatura ("Motacilla albă"), fluierar-de-zăvoi ("Tringa ochropus"), huhurez-mare ("Strix uralensis"), pitulice ("Sylvia nisoria"), . Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), vipră ("Vipera berus"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"). Floră rezervației este constituită din mai
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
și protejate la nivel național său european. Specii de arbori și arbuști: brad ("Abies"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"), zâmbru, frasin ("Fraxinus"), jneapăn ("Pinus mugo"), salcie pitica ("Salix retușa"), afinul sau merișorul de munte ("Vaccinum myrtillus L."), ienupăr ("Juniperus communis"), alun ("Corylus avellana"), smârdar ("Rhododendron kotschyi"); La nivelul ierburilor și pe stâncării sunt întâlnite rarități floristice; dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992: floarea de colț ("Leontopodium alpinum Cass"), papucul
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
de ponoare ("Austropotamobius torrentium"). Alte specii faunistice (mamifere, reptile și amfibieni) semnalate în arealul sitului: capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), pârșul comun ("Myoxus glis"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șopârla de zid ("Podarcis muralis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), broască-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
specii faunistice (mamifere, reptile și amfibieni) semnalate în arealul sitului: capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), pârșul comun ("Myoxus glis"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șopârla de zid ("Podarcis muralis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), broască-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
doar 20% din suprafața aparținând comunei. Aceste două specii se află în amestec cu specii de brad (Abies albă), carpen (Carpinus betulus), gorun (Quercus petraea), paltinul (Acer pseudoplatanus), arțarul (Acer platanoides), frasinul (Fraxinus excelsior). Stratul de arbuști este reprezentat de alun (Corylus avellana) și voniceriul (Euonymus europaea). În substratul de ierburi partrund elemente acidofiele că rogozul de pădure (Carex pilosa), vinarița (Asperula odorata), măcrișul iepurelui (Oxalis acetosera). Printre pădurile de stejar și fag se întâlnesc pășuni, livezi, fânețe și locuri cultivate
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
glabra"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), nuc ("Juglans regia L."), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie albă ("Salix alba"), salcie căprească ("Salix caprea"), arin ("Alnus glutinosa"); Arbusti: jneapăn ("Pinus mugo"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Rubus fruticosus L."), zmeur ("Robus idaeus"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), liliac sălbatic ("Syringa vulgaris"); Specii ierboase: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"), moșișoară ("Liparis loeselii"), darie ("Pedicularis comosa"), albăstriță ("Centaurea kotschyana"), garofiță de munte
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
Microtus arvalis"), liliac cârn ("Barbastella barbastellus"), Liliac de apăliliac de apă ("Myotis daubentonii"), liliac de amurg ("Pipistrellus pipistrelus"), liliacul cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliac urecheat ("Plecotus auritus"); Păsări: cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), găinușa de alun ("Tetrastes bonasia"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), corb ("Corvus corax"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), aușel ("Regulus regulus"), mierlă ("Turdus merula"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martinus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
lipan ("Thymallus thymallus"), clean ("Squalius cephalus"), craiete ("Phoxinus phoxinus"), mreană ("Barbus barbus"); Reptile și amfibieni: șopârla de zid ("Podarcis muralis"), șopârla vivipară (din specia "Zootoca vivipara"), vipera berus ("Vipera berus"), năpârcă ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), salamandră ("Salamandra salamandra"). În suprafața administrativă a Parcului Natural Apuseni și în vecinătatea acestuia se află mai multe obiective de interes turistic, printre care: lăcașuri de cult declarate monumente istorice, muzee, rezervații sau monumente naturale, precum și formațiuni geologice
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
arboret de castan comestibil ("Castanea sativa"), în asociere cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), paltin ("Acer pseudoplatanus"), cireș ("Prunus avium"), Floră este reprezentată de mai multe specii de arbuști, printre care: alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monoghyna"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), salba moale ("Euonymus europaeus"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), măceș ("Roșa canina"), sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor vegetează un arbust mic, sub formă de tufa, cunoscut sub
Pădurea „La Castani” () [Corola-website/Science/323687_a_325016]
-
de-a lungul timpului. Floră lemnoasa a rezervației este constituită din arbori și arbuști, cu specii de: carpen ("Carpinus betulus"), fag ("Fagus silvatica"), stejar ("Quercus robur"), cer ("Quercus cerris"), tei pucios ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), plop tremurător ("Populus tremula"), alun ("Corylus avellana"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), păducel ("Crataegus monogyna"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă floristica diversă, constituită în cea mai mare parte din plante cu specii
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
tip "Asperulo-Fagetum" (păduri dacice de fag și carpen cu vegetație de colțișor). Floră este constituită din arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), stejar ("Quercus robur"), mesteacăn ("Betula pendula"), cer (Quercus cerris), frasin (Fraxinus excelsior), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"), afin ("Vaccinium myrtillus"), zmeur ("Rubus idaeus"). La nivelul ierburilor este întâlnită o plantă erbacee din familia cruciferelor ("Brassicaceae"), cunoscută
Rezervația peisagistică Tusa-Barcău () [Corola-website/Science/323780_a_325109]
-
Fraxinus excelsior"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus sylvestris"), jugastru ("Acer campestre"), plop tremurător ("Populus tremula"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), păducel ("Crataegus monogyna"), măr pădureț ("Malus silvestris"), alun ("Corylus avellana"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe elemente floristice, printre care unele endemice pentru această zonă sau protejate prin "Directiva Consiliului Europei 92/43/CEE" din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
ursul brun ("Ursus arctos"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes"), râs ("Lynx lynx"), vidra de rău ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus carolinensis"); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), vipră ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"), brotacul-verde-de-copac ('Hyla
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
munte ("Aquila chrysaetos"), soim călător ("Falco peregrinus"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea verzuie ("Picuș canus"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), viespar ("Pernis apivorus"), alunarul ("Nucifraga caryocatactes"); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriacă"), vipera ("Vipera berus"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rană dalmatina"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus") și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]
-
plante cu specii de arbori (păduri de foioase), arbuști, ierburi și flori. Specii arboricole: fag ("Fagus sylvatica"), stejar, ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin), ("Fraxinus excelsior"), scoruș ("Sorbus dacica"), mojdrean ("Fraxinus ornus") sau măceș ("Roșa canina") sau alun ("Corylus avellana"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice de pajiște și stâncărie; printre care: floarea-de-colț ("Leontopodium alpinum Cass."), firuța ("Poa nemoralis"), șoaldina mare ("Sedum maximum"), iarbă roșioara ("Silene acaulis") sau gușa porumbelului ("Silene viridiflora"). În vecinătatea rezervației
Cheile Gălzii () [Corola-website/Science/325611_a_326940]
-
Dacă inițial avea 173 ha, actual are 190 ha. Are o suprafață de 190 ha. În rezervație găsim specii arboricole de molid (Picea abies), brad (Abies albă) și fag (Fagus sylvatica). Izolat mai apar și exemplare de ulm (Ulmus Montană), alun (Corylus avellana), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), scorușul (Sorbus aucuparia) . Provine de la Vârful Goșmanu aflat în apropiere. Rezervatia Pădurea Goșman este importantă pentru protejarea arboretului secular de amestec de rășinoase cu fag și a diversității biologice. Situl adăpostește specii rare
Pădurea Goșman () [Corola-website/Science/325625_a_326954]
-
mase de grohotiș), înconjurate de vegetație forestiera (fag, gorun, mesteacăn, pin), pășuni și fânețe. Floră ariei protejate are în componență arbori și arbuști cu specii de: pin de pădure ("Pinus sylvestris"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), mesteacăn ("Betula pendula"), alun ("Corylus avellana") sau măceș ("Roșa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii floristice de pajiște și stâncărie, printre care: floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass."), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), bozior ("Orchis sambucina"), cimbrișor (Thymus comosus), sau ghiocel ("Galanthus nivalis"). În
Cheile Văii Cetii () [Corola-website/Science/325629_a_326958]
-
Miniopterus schreibersii"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), pârșul cu coada stufoasă ("Dryomys nitedula"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), chițcanul de apă ("Neomys fodiens"), chițcanul mic de apă ("Neomys anomalus"). Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), vipră ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"), broasca mare de
Bârzavița () [Corola-website/Science/325758_a_327087]
-
munți aparținând lanțului carpatic al Meridionalilor). Floră rezervației este constituită din arbori și arbuști cu specii de: (fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), frasin ("Fraxinus excelsior"), brad ("Abies"), tisa ("Taxus baccata"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus sp."), ienupăr ("Juniperus communis"), alun ("Corylus avellana"), alun turcesc ("Corylus colurna"), vișin turcesc ("Prunus mahaleb"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), cărpinița ("Carpinus orientalis"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), afin ("Vaccinium myrtillus L."), cornișor ("Ruscus hypoglossum"), scumpie ("Cotinus coggygria"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice (de pajiște și
Coronini - Bedina () [Corola-website/Science/325817_a_327146]
-
carpatic al Meridionalilor). Floră rezervației este constituită din arbori și arbuști cu specii de: (fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), frasin ("Fraxinus excelsior"), brad ("Abies"), tisa ("Taxus baccata"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus sp."), ienupăr ("Juniperus communis"), alun ("Corylus avellana"), alun turcesc ("Corylus colurna"), vișin turcesc ("Prunus mahaleb"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), cărpinița ("Carpinus orientalis"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), afin ("Vaccinium myrtillus L."), cornișor ("Ruscus hypoglossum"), scumpie ("Cotinus coggygria"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice (de pajiște și stâncărie); printre care
Coronini - Bedina () [Corola-website/Science/325817_a_327146]
-
medius"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim călător ("Falco peregrinus"), muscar ("Ficedula parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), viespar ("Pernis apivorus"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), pițigoiul sur ("Parus palustris"), pițigoiul de munte ("Parus montanus"). Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), vipră ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"), broasca mare de
Izvoarele Carașului () [Corola-website/Science/325857_a_327186]