1,626 matches
-
nivelul arcadei, despicătura bilaterală cu izolarea tuberculului median. Așa zisa „gură de lup” reprezintă fisura bilaterală a procesului alveolar asociată cu fisura de la nivelul palatului dur și moale (204). Muriel E. Morley face o clasificare în funcție de poziția despicăturii față de procesul alveolar sau acea parte a procesului maxilar care formează arcada dentară. Astfel grupa I - despicături ale procesului prealveolar - despicătura buzei parțială sau totală, unilaterală sau bilaterală, fără să atingă procesul alveolar; grupa II - despicătură postalveolară - despicătura palatului cu proces alveolar complet
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
E. Morley face o clasificare în funcție de poziția despicăturii față de procesul alveolar sau acea parte a procesului maxilar care formează arcada dentară. Astfel grupa I - despicături ale procesului prealveolar - despicătura buzei parțială sau totală, unilaterală sau bilaterală, fără să atingă procesul alveolar; grupa II - despicătură postalveolară - despicătura palatului cu proces alveolar complet sau incomplet; grupa III - despicătură alveolară - completă sau incompletă și unilaterală sau bilaterală care se asociază de obicei cu despicătura buzei și a palatului (118; p.10). Stabilirea formei clinice
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
procesul alveolar sau acea parte a procesului maxilar care formează arcada dentară. Astfel grupa I - despicături ale procesului prealveolar - despicătura buzei parțială sau totală, unilaterală sau bilaterală, fără să atingă procesul alveolar; grupa II - despicătură postalveolară - despicătura palatului cu proces alveolar complet sau incomplet; grupa III - despicătură alveolară - completă sau incompletă și unilaterală sau bilaterală care se asociază de obicei cu despicătura buzei și a palatului (118; p.10). Stabilirea formei clinice precum și clasificarea rămâne însă o chestiune de controversă în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
maxilar care formează arcada dentară. Astfel grupa I - despicături ale procesului prealveolar - despicătura buzei parțială sau totală, unilaterală sau bilaterală, fără să atingă procesul alveolar; grupa II - despicătură postalveolară - despicătura palatului cu proces alveolar complet sau incomplet; grupa III - despicătură alveolară - completă sau incompletă și unilaterală sau bilaterală care se asociază de obicei cu despicătura buzei și a palatului (118; p.10). Stabilirea formei clinice precum și clasificarea rămâne însă o chestiune de controversă în literatura de specialitate. Astfel se întâlnesc clasificări
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
sau bilaterale (fig.15 a,b,c,d). (Anexa 1a). Despicăturile posterioare sunt incomplete când interesează numai vălul moale sau numai lueta și pot fi complete când interesează lueta și bolta osoasă, întinzându-se la acest nivel până înapoia crestei alveolare (fig. 16 a, b, c). (Anexa 1b) B. Despicăturile asociate sunt o coexistență a despicăturii parțiale cu cea anterioară, creasta alveolară rămânând intactă (fig.17). ( Anexa 1c) C. Despicăturile totale interesează buza, pragul marinar, creasta alveolară, bolta și vălul palatin
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
lueta și pot fi complete când interesează lueta și bolta osoasă, întinzându-se la acest nivel până înapoia crestei alveolare (fig. 16 a, b, c). (Anexa 1b) B. Despicăturile asociate sunt o coexistență a despicăturii parțiale cu cea anterioară, creasta alveolară rămânând intactă (fig.17). ( Anexa 1c) C. Despicăturile totale interesează buza, pragul marinar, creasta alveolară, bolta și vălul palatin. Ele pot fi unilaterale și bilaterale. În aceste forme vomerul este unit cu marginea despicăturii palatine de partea sănătoasă (fig.18
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
nivel până înapoia crestei alveolare (fig. 16 a, b, c). (Anexa 1b) B. Despicăturile asociate sunt o coexistență a despicăturii parțiale cu cea anterioară, creasta alveolară rămânând intactă (fig.17). ( Anexa 1c) C. Despicăturile totale interesează buza, pragul marinar, creasta alveolară, bolta și vălul palatin. Ele pot fi unilaterale și bilaterale. În aceste forme vomerul este unit cu marginea despicăturii palatine de partea sănătoasă (fig.18 a, b, c). (Anexa 1d) În ceea ce privește incidența despicăturii de buză și de palat, Fogh - Andersen
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în cavitatea orală sau ridicându-se numai în partea ei posterioară formând vibrații prin atingerea cu vălul. În unele cazuri chiar consoana „l” este pronunțată ca un „n” sau difuz fără ridicarea energică linguo-palatală. Retrognatismul superior specific despicăturii de creastă alveolară determină articularea bilabială a consoanelor f, v; omisiunea consoanelor s, t, z, j, ș, precum și închiderea unor vocale va accentua nasonarea. De asemenea laringele este învinovățit de monotonie funcțională, asurzirea vocalelor și a consoanelor sonore, absența vibrațiilor laringiene, spasmul glotic
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
despicături pentru fiecare sunet afectat, conform tabelului 15. În cazul subiecților noștri dislalia este generală sau complexă, polimorfă, toate sunetele fiind pronunțate defectuos în afară de m și n. Graficul 14 arată sugestiv creșterea dificultăților de pronunție prin adăugarea anomaliilor de creastă alveolară, de maxilar, de poziție ale dinților pe arcadă, care măresc dificultățile de pronunție ale elementelor consonantice siflante, linguo-dentale, dento-labiale și bilabiale, în despicăturile care interesează în totalitate aparatul fono-articulator. Cel mai sensibil este sunetul prelinguo-supradental „s” ale cărei formații eronate
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Fu sigură că înțelesul adorabil al legendei închise acolo, în ziduri trainice, o dată cu trupul gingaș al femeii, un simbol fericit." Metafora continuă a "aderențelor" între ființă și casa fetiș, între sufletul exaltat și "sufletul" Cetății adaugă noi accente modului existențial "alveolar" pe care personajele romanelor îl configurează inconștient și îl reiterează. Ca și raportul dintre "casa de zid și casa de simțire", variantele tematice apar într-o dublă expresie. Cochilia sau scoica elemente ale izotopiei studiate numesc metaforic fie "domiciliul sufletesc
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
polimorfonuclearele neutrofile, macrofagele și celulele “Natural Killer” (NK). Polimorfonucleare neutrofile sunt activate de complement, factori chemotactici sau de metaboliți ai acidului arahidonic. Macrofagele pot fi circulante, denumite monocite sanguine și macrofage fixe, cu denumiri specifice țesutului (celule Kupffer hepatice, macrofage alveolare, astrocite, osteoclaste, celule mesangiale renale, celule dendritice slenice și ganglionare). Deși macrofagele și polimorfonuclearele pot distruge direct microbii, procesul de fagocitoză devine mai eficient dacă ținta microbiană este în prealabil opsonizată prin intervenția sistemului ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 16
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
se găsesc tubulii dentinari. Tubulii dentinari sunt căi de pătrundere a florei microbiene spre pulpa dentară ducând în prima faza la inflamarea acesteia (pulpita), ulterior la necroză și gangrenă. Infecția poate depăși nivelul odonto parodontal extinzându-se la nivelul osului alveolar (parodontite apicale, osteite, osteomielite, abcese periapicale, fistule) și a structurilor învecinate ( sinuzite maxilare, abcese ale lojelor superficiale și profunde, flegmon al planșeului bucal, flegmon hemifacial, limfadenite cervicofaciale). Dacă etiologia microbiană inițială a cariilor dentare este reprezentată de Streptococcus mutans (cricetus
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
unei infecției. Hemoculturile sunt utile la pacienții cu stare toxică pentru adaptarea terapiei etiologice în formele severe. Nu sunt indicații uzuale pentru prelevatele bacteriene locale. INFECȚII ODONTOGENE 118 Radiografiile periapicale dentare și panoramice sunt necesare pentru localizarea leziunilor dentare și alveolare. Radiografia țesuturilor moi la nivelul gâtului poate evidenția prezența gazelor din cursul infecțiilor anaerobe. Computer tomografia (CT) este relevantă pentru diagnosticul abceselor, trombozei venoase și adenopatiilor, dar în infecțiile severe nu poate diferenția țesutul inflamator de cel adipos și muscular
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
kg; 5. ajustarea frecvenței respiratorii pentru menținerea unei PaCO2 = 40mmHg. Dacă hipoxemia persistă se recurge la: 1. aplicarea unei presiuni pozitive la sfârșitul expirului (PEEPĂ de 5-15 cm H2O în plămânul dependent, pentru prevenirea atelectaziilor și ameliorarea C.R.F. prin recrutare alveolară; 2. insuflarea de O2 100% cu un debit de 2-5 litri pe minut în plămânul colabat; 3. verificarea condițiilor operatorii compresiunea pe sistemul cav inferior sau pe atriul drept pot determina scăderea bruscă a debitului cardiac cu efecte negative asupra
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
întrun serviciu de terapie intensivă, deoarece pot apare complicații, unele cu potențial letal. Principalele probleme din această perioadă sunt legate de complicațiile pulmonare, hemodinamice, precum și de tratamentul durerii. Hipoxemia postoperatorie are o incidență crescută și un determinism multifactorial: 1. hipoventilația alveolară - prin depresia centrului respirator determinată de acțiunea reziduala a drogurilor anestezice, prin tulburări de funcționalitate a musculaturii respiratorii prin incizia chirurgicală sau efectul rezidual al blocantelor neuro - musculare, prin durerea postoperatorie; 2. alterarea raportului ventilație / perfuzie și șunt intrapulmonar; atelectazii
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
dorință: să mă scrutez cât mai amănunțit, chiar dacă nu știu încă de ce. Ea zice că pe-aici, când cineva nu vrea să-și dezvăluie celorlalți chinul lăuntric, se duce în pădure, sapă o groapă adâncă și acolo, în singurătatea aceea alveolară, dă glas tuturor obsesiilor lui. Îl ascultă doar fiarele sălbatice și gângăniile neștiutoare ce se nimeresc pe-aproape. E ca și cum și-ar vărsa răul în trupul unui zeu. Dacă nu poți să sapi această groapă, mai spune ea, e bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
exemplu, expirul forțat presând pe rând cîte o nară, sau mai bine, suflând cât mai mult într-o minge până la limita în care presiunea din minge este egală cu cea din plămâni. De această manieră se realizează o adevărată “pneumatizare alveolară”. 5.7. PROGRAME DE GIMNASTICĂ MEDICALĂ Metodica organizării lecției de educație fizică în relație cu gimnastica medicală Practica exercițiilor fizice nu poate fi făcută la întâmplare, neglijând o serie de principii de bază, ce interesează dozarea efortului și continuitatea sa
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
radioopaci, CT ¾ Protecție - Organ critic: denumire, doză - CHT - Efecte adverse: - grad RTOG - SOMA-LENT - Răspuns: obiectiv, beneficiu clinic 5. Indicații la externare: - Control în clinică sau în alte clinici - Dispensarizare oncologică Exemplu ORL: a) C32 - laringe cu subdiviziuni b) Orofaringe ¾ Margine alveolară ¾ Planșeu bucal ¾ Palat dur ¾ 2/3 limbă anterioară ¾ 1/3 limbă posterioară ¾ amigdală ¾ văl palatin c) Hipofaringe d) Rinofaringe PROBA CLINICĂ PRACTICĂ DE CONCURS Dificultățile medicilor rezidenți în fața probei clinice practice de concurs (examen) impun reevaluarea conduitei personale în cazul
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
reprezentat și fonetic la Caragiale. Exploziva ăoclusivaă bilabială B înlocuiește consoana din aceeași categorie P, mai puțin agresivă sau pe fricativa labiodentală sonoră V. În cazul oclusivelor, eliberarea bruscă a curentului de aer blocat este ceea ce produce explozia. Consoana vibrantă alveolară R are și ea o contribuție semnificativă transfor- mând cuvântul „român” prin reduplicarea acestei con- soane, „rromân”, într-un mârâit. Dar să ne întoarcem la B, avem două cazuri în care B-ul își face zgomotos intrarea în scenă pentru
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
engleză în pronunția grupului th. Poziția sistemului articulator este ușor de reprodus întrucât buzele sunt îndepărtate, descoperind ambele șiruri de dinți, iar maxilarul inferior este ușor coborât lăsând să se întrevadă vârful limbii ce se sprijină pe incisivii superiori sau alveolar, iar marginile ei ating molarii superiori. Articularea fonemului t se realizează în expir prin acumularea aerului între palat și limbă, care în retragere eliberează expoziv curentul de aer, formând sunetul specific consoanei t. Presiunea aerului este superioară celei realizate la
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
în silabe deschise și închise, și se precizează diferența între pronunția lui t în comparație cu p și a lui d, în comparație cu b în silabe ca pa-ta, ba-da. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei N - NutacismulPararanutacismul Fonemul n este o consoană ocluzivă alveolară, având sonoritate și rezonanță nazală, ceea ce îi conferă un aspect de semivocală. Poziția sistemului articulator este asemănătoare celei necesare pronunțării consoanelor t, d. Ocluzia este realizată cu întreaga margine a limbii pe coroanele alveolare superioare, iar dezocluzia articulatorie se realizează
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Fonemul n este o consoană ocluzivă alveolară, având sonoritate și rezonanță nazală, ceea ce îi conferă un aspect de semivocală. Poziția sistemului articulator este asemănătoare celei necesare pronunțării consoanelor t, d. Ocluzia este realizată cu întreaga margine a limbii pe coroanele alveolare superioare, iar dezocluzia articulatorie se realizează prin linie mediană prin coborârea maxilarului și lăsarea deschisă a fantei labiale. Vălul palatin este coborât pentru a permite curentului de aer expirat să producă rezonanța nazală. Poziția se exersează în fața oglinzii. Articularea fonemului
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Sigmatismului faringian și cel laringian impun corectarea respirației și poziției sistemului articulator în oglindă pentru ca zona constrictivă să fie mutată anterior. Demutizarea consoanei Z - Zitacismul — parazitacismul Fonemul z este o consoană fricativă a cărei articulare impune constricția anterolinguală la nivel alveolar, la fel ca perechea sa surdă s, dar spre deosebire de aceasta din urmă, z este sonoră prin fonația laringeană. Poziția sistemului articulator nu diferă de cea a articulării omorganicei sale s, dar emiterea fonemului antrenează o vibrație puternică care se transmite
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
se simte aerul cald specific emiterii lui ș, respectiv exersând expirul cu vârful limbii interdental când se simte aerul rece specific lui s. - Exerciții „de șuierat' într-un expir unic prelungit, dar schimbând poziția vârfului limbii din interdentală, retrodentală și alveolară într-o succesiune interfonemică s-ș repetitivă. Constricția se realizează la nivel alveolar, pe fața dorsală a limbii, imediat în spatele vârfului limbii ce stă la limita dintre alveole și incisivi. Exercițiile se suflat se pot realiza cu un pai apoi
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
limbii interdental când se simte aerul rece specific lui s. - Exerciții „de șuierat' într-un expir unic prelungit, dar schimbând poziția vârfului limbii din interdentală, retrodentală și alveolară într-o succesiune interfonemică s-ș repetitivă. Constricția se realizează la nivel alveolar, pe fața dorsală a limbii, imediat în spatele vârfului limbii ce stă la limita dintre alveole și incisivi. Exercițiile se suflat se pot realiza cu un pai apoi se repetă fără el. - Exersarea transferului interfonemic st, su, so, isi pentru obținerea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]