1,286 matches
-
lumea care jupuiau de vii niște tipi amărâți. (Glasul se făcu sarcastic, apoi turbat.) Și le plăcea. Ei și asta s-a lovit de Discipol, ea știe de ce, și uite-așa, pentru prima oară de secole, unul dintre noi ăștia, amărâții, are norocul să se răzbune o țâră pe această cremă de asasini. Dacă o să profit? Păi, ce crezi?!... Femeia se întinse. Se răsuci, se așeză pe pat și se uită la Gosseyn. - Jurig a uitat să menționeze un lucru, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
gravității rănilor și traumatismelor suferite, continuau să trăiască și astfel erau transportate la spitale, În sunetul sirenelor sfâșietoare ale ambulanțelor. Nici unul dintre aceștia nu avea să moară pe drum, ba chiat toți aveau să dezmintă cele mai pesimiste prognosticuri medicale, Amărâtul ăsta nu are nici o șansă, nici nu merită să-mi pierd timpul și să-l operez, Îi spunea chirurgul infirmierei În timp ce aceasta Îi potrivea masca pe față. Realmente, poate cu o zi Înainte n-ar fi existat salvare pentru amărât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
Amărâtul ăsta nu are nici o șansă, nici nu merită să-mi pierd timpul și să-l operez, Îi spunea chirurgul infirmierei În timp ce aceasta Îi potrivea masca pe față. Realmente, poate cu o zi Înainte n-ar fi existat salvare pentru amărât, dar era limpede că victima refuza să moară În acea zi. Și ceea ce se Întâmpla aici, se Întâmpla În toată țara. Până noaptea la ora douăsprezece fix, În ultima zi a anului, Încă mai erau oameni care acceptaseră să moară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
lovitură de cea mai joasă retorică, iar apărarea, bineînțeles, nu avu prezența de spirit să găsească un răspuns la Înălțimea momentului, nici ea nu avea habar unde s-ar ajunge. Să sperăm că cel puțin nu-i vor Împușca pe amărâți. Atunci s-ar putea spune că se duseseră după lână și se Întorseseră de acolo buni de tuns. Să schimbăm subiectul. Apropo de bănuielile sergenților și ale aliaților lor sublocotenenți și căpitani În legătură cu o posibilă responsabilitate directă a maphiei În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
-i scot pe nas. Cine-i șeful? DRACII (în cor): Tu ești șeful! CODÂRLIC: Apoi așa! A spus Întunecimea Sa Săcăluș că, dacă vă șmotresc cum se cuvine, îmi mai dă vreo doi în samă și-mi sporește simbria. Măi amărâților, țineți minte: dacă o duc eu bine, vi-i bine și vouă. Dacă nu, rămâneți cu coarnele boante și cu cozile cât un ciot. Ați înțeles? DRACII (puternic): Am înțeles! CODÂRLIC: Tare bine! Acu', la rând, cum v-am dăscălit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
în cuib, și când colo tu-mi vii acasă, după două zile, fluturând o pungă goală. Vasilică, mamă, nu mai bate cele prunduri și mergi la ceilalți mai mititei, de vezi să nu se ia de păr prea tare. VASILICĂ (amărât): Iaca mă duc. Da' să nu zăbovești nici dumneata. (pleacă) DĂNILĂ: Acu' ce să fac, Smarandă? Eu le-am stricat, eu le-oi drege. Mă cuget c-am dat cu capu' de pragu' de sus, și-mi ajunge. Nu purta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
are știință de isprăvile dumnitale... Vezi să nu-ți prinzi urechile pe-aici, că nu le-i mai putea scoate decât ciopârțite și flendurite, de-i zice "aman, puiule!" DĂNILĂ: Ei, apoi să nu crăpi de ciudă când vezi un amărât de drac, așa cum îi acesta, că se obrăznicește? Da' ce crezi tu, pârlitule, dacă am făcut ce-am făcut când mi-am uitat capul în traistă, în loc să-l port pe umeri, tot așa se va întâmpla și când m-oi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Sprijinindu-mă de bara țarcului am observat acest comportament bizar repetându-se din nou ori de câte ori veneau alți vizitatori, până când bărbatul se află din nou lângă mine. Enervat de presupunerea lui că aș fi câtuși de puțin interesat de desenul lui amărât, mi-am lungit gâtul peste umărul lui, fluturându-mi aparatul de fotografiat aproape de chipul său. — Poate că ar trebui să te apuci de fotografiat, i-am zis vesel. A mormăit ceva și s-a tras deoparte. Uite unul pentru Doctorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
ce se întâmplă în locul ăsta. Pretențios în legătură cu cei care lucrezi?! Porc nenorocit. În clădirea asta, există oameni care sunt bătuți până mor. Probabil, chiar în timp ce vorbim. Crezi că-i pasă cu adevărat cuiva despre ce se întâmplă cu un pervers amărât? Morga e plină de ei. M-am auzit replicându-i pe un ton care chiar și mie mi s-a părut că sună a naivitate lipsită de speranță: — Cuiva trebuie să-i pese, altfel nici noi înșine nu suntem cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
triumfătoare. — Asta, scumpa mea prietenă, este problema ta. — Nu e nicio problemă, interveni Leigh fără să deschidă ochii. Așa e ea. Nu toată lumea poate avea escapade. Adriana scoase un oftat lung de frustrare. — Fetelor, în primul rând, “escapadele” sunt pentru amărâții care se întâlnesc în cazinourile din Atlantic City sau hotelurile din Midwest. “Agățatul” este ceea ce fac fetele din suroritate când se îmbată după ceremonia din primăvară. Noi avem aventuri. Aventuri grozave, sexy, spontane. Înțelegeți? În al doilea rând, cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Direct că e cu anchete redeschise și cu surprize, Labiș trimis sub tramvai, atâția și atâția duși către coana moarte de o soartă pribeagă. Sau la bac, Sandule... Ce-ți veni cu bacul, nedumeritule? Reduci discuția despre Bacovia la un amărât de bac? Bă, Bacovia a zis că a primit versurile de la Dumnezeu, să rețineți asta. Gicu se lasă pe spate, duce halba la gură, Înghite câteva guri, apoi trage cu urechea la melodia Dă mamă cu biciu-n mine, interpretată de
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Îndrepta privirea Judecătorului, nu spre hîrjoneli de-un ceas sau două; de-o noapte. Dintr-odată, Helga și Maricrisa au devenit agitate, era aproape ora zece, la zece și jumătate aveau repetiție generală, artistul nu aștepta weekend ul, doar un amărît de relache, lunea; Încă mai aveau vreme să ajungă, c-un taxi. Erau nemachiate, asta dura; zbîrnîiau. Rimelate, unse, pudrate, erau În stare de funcționare În mai puțin de zece minute. De Thomas aproape că uitaseră. Oricum, nu aveau cum
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
un clenci undeva, de vreme ce toți designerii posedă cel puțin patru reședințe decorate luxos (St. Barths, Aspen, Biarritz, Paris). Și asta în timp ce toți oamenii deștepți, care lucrează la program și care vând ceva pe bani, nu au decât, ia, acolo, un amărât de apartament. Acest lucru mă face să-mi mențin părerea că trebuie să fii un geniu ca să faci bani dăruind în stânga și în dreapta. Una peste alta, pot spune că mi-am păstrat intacte principiile, în ciuda tentațiilor din New York, care, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
că ai învins? - i-am spus. — Da, dar e o prostie generală. Mai degrabă victoria constă adeseori în a te crede învins. Doar prostul se crede invincibil. Amintește-ți ce se întâmpla aici, în țara ta, în timpul războaielor civile cu amărâții aceia care au început prin a se declara invincibili, deoarece împotriva credinței, ziceau ei, nimic nu are putere, iar apoi, văzându-se învinși, exclamau: trădare! sau susțineau că au rămas învingători moralmente. „Dacă n-ar fi fost cu...“, ziceau. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
de ce ar trebui să mor când voi isprăvi de citit cartea și personajul autobiografic va muri? De ce să nu-mi supraviețuiesc mie însumi? Să-mi supraviețuiesc și să-mi examinez cadavrul. Voi continua să mai citesc câte un pic până când amărâtului de el nu-i va mai rămâne decât un strop de viață, și atunci, când voi întrevedea sfârșitul, voi trăi crezând că-l fac să trăiască pe el. Când don Juan Valera, bătrân deja, a rămas orb, a refuzat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
să mergi acum undeva, rămâi și dormi la noi.” Am rămas. Dimineața m-am dus în campus, la Université Libre. Nu-mi puteau oferi nimic, nu primiseră la timp faxul meu, toată lumea era în concediu... M-am întors la Jan, amărât. Când m-a văzut, a râs. „Ți-am aranjat o cameră la parter, my friend. E mică, dar e confortabilă. Și poți să folosești frigiderul când dorești.” Jan fusese multă vreme atașat comercial pe lângă ambasada Belgiei din Congo. Era îndrăgostit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
forța pentru fiesta. Nu e munca scopul nostru, nu avem compulsie de winneri și de performeri, dar nici cultul fiestei, al bucuriei, nu-l avem. Această dublă castrare, de autoafirmare și de joie de vivre, dau împreună o hoardă de amărâți, adică de nevoiași triști și atât. Mihaela: Traume ascunse Zece ani e o criză de intrare în pubertatea democrației, maestre, cum zicea tovarășul Lenin, e boala copilăriei capitalismului, iar ce spui tu îmi amintește de mine ast-vară la țară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
în față decât varianta consumului. Aici, în Oxford, locuiesc într-o casă „Jos capitalismul”. Are șase camere, două șemineuri, o grădină romantică in the backyard. Partea și mai spectaculoasă este aceea că actualmente doar Bill lucrează (e lector universitar). Din amărâtul de salariu academic întreține o soție și doi copii. Familia mea din țara lui „jos persoane” are un ministru secretar de stat, o profesoară universitară, un student cu bursă și locuiește într-un bloc proletar din Berceni. In the backyard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
-și facă nodul la cravată „pentru că e o expresie a ageismului”, și dacă știu cumva pe unde se află Abisinia. Într-o după-masă ca aceea se răzbuna pe toate umilințele pe care le îndura într-o lună în orașul ăla amărât, unde partidul îi oferea toate condițiile unui înec lent. În rest, râdea, râdea de tot ce putea să-l facă pentru o clipă să uite că e umilit și că se ratează iremediabil. Una dintre sursele lui constante de amuzament
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
al diverselor popoare. România a ieșit de departe pe ultimul loc, dar alături de grupa est-europeană. Nigerienii sunt cei mai fericiți. De ce m-am abătut? Fiindcă mereu încerc să îmi explic, în fel și chip, de ce naiba suntem noi așa de amărâți, și unul din răspunsuri este: fiindcă așa ne place: face parte din cultura noastră de bază, o cultură în care îți e rușine și e lipsit de nobilitate să te simți bine, să declari că te simți bine. Te întâlnești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
două minute. Trebuie să ai un nasture de rezervă în cutia de cusut. În ce ? — N-am nici o cutie de cusut, îi explic cât pot de politicoasă. Pentru că nu prea cos. — Nu-mi spune că nu știi să coși un amărât de nasture ! exclamă ea. — Nu, spun, ușor vexată de expresia ei. Dar nu-i nici o problemă. O trimit înapoi la curățătorie. Doamna Farley a rămas tablou. — Chiar nu știi să coși un nasture ? Nu te-a învățat mama ta ? Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
pe dos, important e ca eschimosul chiar să aibă față de eschimos, de aia a venit pe lume. În ce-l privește pe măscărici, problemele vor fi mult mai serioase, și asta numai pentru că e un măscărici sărac. Dacă, în locul zdrențărosului amărât care este, ar fi un măscărici bogat, o culoare vie, oricare, strălucitoare, stropită cu paiete împrăștiate la nimereală pe pălăria conică, pe cămașă și pe pantaloni, ar rezolva problema. Dar măscăriciul e sărac, sărman între sărmani, poartă niște bulendre fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
adevărat. Nu? Un fior rece de dezamăgire mi se strecoară în suflet. OK, poate am exagerat și eu o dată, pretinzând că mă urmărește cineva. Ceea ce n‑ar fi trebuit să fac. Dar zău, doar pentru că inventezi și tu o dată un amărât de urmăritor, nu înseamnă că ești complet țicnit, nu? — Și problema e că nici unul din noi... nu te‑a văzut niciodată efectiv cu el, așa‑i? continuă mama, băgând perna în sacul transparent. În carne și oase. Pe urmă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
mențină motoarele principale în funcție timp de măcar două minute, se angajă să le obțină primele pe care le tot cereau. Pe tabloul lui, nivelul de gravitație tindea repede spre zero. Încă un minut! implora mângâind inconștient pupitrul. Încă un amărât de minut! Ieșind din coroana de nori, Nostromos străpunse vidul negru. Un minut cincizeci de secunde mai târziu, indicatorul de suprafață-gravitație pe consola lui Dallas căzu la zero. Strigătele de bucurie și de ușurare, explodară pe pasarelă. ― Am reușit! (Epuizată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
se vorbea în târg. L-au arestat și l-au expulzat. De-atunci, nu l-a mai văzut nimeni. Are interdicție de intrare în Franța. — Și ăla pe care l-a storcit chinezul care s-a aruncat de la etaj? — Un amărât care n-avea nici un act asupra lui. În schimb, i-au găsit treizeci de mii de euro în buzunarul interior al sacoului. — De unde știi? devine interesat Lionel. — Mi-a spus Clovis. A pus și-un diagnostic: imigranții între ei. I-
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]