9,447 matches
-
iar pe citit: Astfel, lu’ Hâca i se mai spune Turnesol, Geanta Popii, Musiu și în cât de multe alte feluri! îngrozit de moarte, piticul înfulecă-n grabă bureții, spre a nu-i lăsa pe mâna 138 Miros de roșcată amară iezmei, și-o rupse la sănătoasa. Niște plăieși, care se hârjoneau cu domnițe, îi găsiră trupul înțepenit, prăvălit în lăstăriș, ars la ficați de mânătărci. — Da’ de ce trebuie eu să mor? am întrebat, nemulțumit. — Ca să învii mai falnic, mi-a
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Odată una a plâns, i-a zis: „De ce, mă, mă umilești tu așa?“ Nici el nu știa de ce. A bătut-o. Acuma îi pare rău. Când o să dea lovitura asta mare, când o să aibă mălaiul în 158 Miros de roșcată amară buzunar, o să tragă iar toate româncele pe care le vrea. Dar atunci cu fruntea sus. Nur Iulian trăiește într-o cămăruță de pe dealul Montmartre. Stă acolo ca un sihastru. Aidoma sihastru lui Daniil, chincit ca un derviș în vizuina lui
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
supă. Mi-a zis să nu întind coarda. Și am plecat toți la co locviu, ticăloase întrupări ale Logosului, flecărind pe drum despre moartea scriiturii, toate astea în cuvinte, desigur, pentru că, așa cum o spune misterios Heidegger, 200 Miros de roșcată amară limba este casa omului, în care el locuiește dichterlich, poeticește. Dar când casa se năruie peste el, ce se întâmplă cu omul prins sub dărâmături? Leila cu fluturi în burtă Ieșisem din hotel cu Leila imediat după bubui toarea rugăciune
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Moldova , ca s-o cotropească și s-o pârjolească turcii.Și turcii veneau puzderie și fără număr și făceau numai rele: ardeau satele, omorau bătrânii, furau vitele și grânele, răpeau copiii și fetele și Îi duceau În neagra pribegie și amara străinătate. Ștefan cel Mare postea post aspru, mergea În munți la Daniil Sihastrul, se spovedea și se Împărtășea, apoi suna din corn, Își aduna vitejii, Încăleca pe calul lui cel alb, Catalan și pornea război cu turcii. Flăcăii scoteau buzduganele
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
fata de păgân, revenindu-și, o luă pe fata de creștin de mâini, o privi În ochi și-i zise: -Adevărat a Înviat! OUĂLE ROȘII (altă variantă) Domnul nostru Iisus Hristos a spus tuturor că după ce va bea cupa cea amară a patimilor, după răstignirea cea cumplită, va Învia din morți În cea de a treia zi.De aceea, oamenii cei răi, care nu-l iubeau, au pus o pază la sfântul mormânt, câțiva soldați romani, ca nu cumva să-L
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Maica Domnului Iisus. Fecioara Maria se apropie Încet de jilțul În care sta Pilat, Îngenunchie, Își Împreună mâinile și-l ruga și-l implora pe Pilat să nu-L răstignească pe Iisus, că n-are nici o vină.Lacrimi mari și amare Îi brăzdau fața, trupul I se scutura de plâns, iar buzele uscate Îl rugau pe judecător să schimbe sentința.Îi adusese și un coș cu ouă, doar-doar Îl va Îndupleca. Pilat fu tare mișcat și impresionat, dar I-a spus
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
că slujitorul domnitorului moldovean Îi observase sabia. Sultanul se ridică pe furiș, se strecură afară, vrând să scape de arma ascunsă. Dar unde o putea el ascunde astfel Încât să n-o găsească nici un moldovean? Căci ar fi fost vai și amar de pielea lui. Atunci Îi veni o idee: merse Într-un loc mai ferit, Își scoase sabia Încovoiata de sub haină și o aruncă sus-sus, cât de tare putu, punându-și nădejdea În Allah. Dar Dumnezeul moldovenilor a vrut ca Ștefan
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
lămpii, am văzut o mână subțire cu degete lungi și am tresărit. Când am ridicat privirea era ea, era Clody, sufletul meu! Am stat în scaun un timp și nu-mi venea să cred că este în fața mea. Trecuse atâta amar de vreme! Era tot cu cascada aceea aurie de păr în jurul capului, depășind umerii, la fel de fragili. Mi-am amintit, deodată, că-i spuneam Frăgezel! M-am ridicat, i-am luat mâinile și i-am spus Frăgezel, tu aici? A zâmbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
prăbușești, ca să-ți spun cine ești"! El nu se prea gândise la prăbușire, deși îl atrăgeau podurile și Sena, dar dacă o fi, își dorea o prăbușire ca a lui Icarus, în drum către soare. Și, în final, o cugetare amară, care i se potrivea și lui: "Oriunde am fugi, ducem iadul cu noi"! Al naibii adevăr! După-masă merse la Centrul Pompidou. Nu pentru Muzeu și expoziții, ci pentru atelierul lui Brâncuși. Mai trecuse pe acolo și în alte dăți, vizită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
spus că Naoji este sănătos și se întoarce în scurt timp, însă a pomenit și de un lucru neplăcut. După spusele lui, Naoji a început iar să se drogheze. — Iar?! Gura mi s-a strâmbat, ca și când aș fi mâncat ceva amar. Când era în liceu, ca să-l imite pe nu știu care mare romancier, Naoji s-a apucat să ia droguri și a reușit să facă atâtea datorii la o farmacie, încât mama a tot plătit la ele timp de doi ani. — Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
ce l-o reține pe Naoji la Tokyo. Fără îndoială că-și pierde timpul cu scriitorul acela, Uehara. În clipele astea o fi prins de vârtejul frenetic al orașului. Cu cât mă las mai mult pradă gândurilor, cu atât mai amară mi se pare viața. Dovadă că nu mă mai controlez e că încep să vorbesc aiurea despre trandafiri și despre copiii pe care nu-i am - scăpări de care nu mă credeam în stare. M-am ridicat, furioasă și, tremurând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
stins lumina din camera mamei fără să mai comentez. Am aprins o lumină în camera de alături și m-am dus la bucătărie, îngrozitor de deprimată. Pe când stăteam acolo și mâncam somon din conservă și orez rece, m-au podidit lacrimi amare. La căderea nopții vântul a început să sufle mai puternic și pe la ora nouă s-a transformat în adevărată furtună cu grindină. Jaluzelele pe care le-am ridicat cu câteva zile în urmă zăngăneau din pricina vântului. Am stat în camera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
mai iubești? Vrei un copil de la mine? Vocea îi era aspră. N-am răspuns. S-a apropiat de mine cu viteza unei avalanșe și m-a sărutat nebunește. Săruturile lui țipau de dorință. Plângeam și le acceptam. Lacrimile mele erau amare, erau lacrimi de rușine și umilire. Îmi curgeau pe obraji, șiroaie. Am pornit iar la pas. Am încurcat-o, zise el. Mi-ai căzut cu tronc. Pufni în râs. Mi-era imposibil să râd. Am încruntat din sprâncene și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
de avocado cu ouă de prepeliță, pătrunjel, ceapă verde și piper. De asemenea, friptură de curcan. Când mergeam la restaurant să cânt, mâncam din oră în oră tot friptură de curcan. Am mâncat frunze de pălămidă. Planta asta este foarte amară, dar face foarte mult bine. O mâncam fie așa simplă, fie salată cu lămâie sau cu caș. Am avut în meniu și ton roșu, broccoli, urzici și nuci... Uneori, când veneam la 3-4 dimineața de la restaurant, simțeam că mor de
Cum a slăbit Cornelia Catanga 20 de kilograme. Află rețeta by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72069_a_73394]
-
în versiunile Ilincăi Smărăndița Șchiopu și, respectiv, Ioanei Văcărescu (dar traducătoarele sunt necunoscătoare ale lumii arabe, ceea ce se vede în folosirea unor expresii nepotrivite și în nepriceperea vădită de unele note: de pildă, colocvintul, care e un fel de dovleac amar din deșert, crescând în nisip, și nicidecum "un măr amar", face parte dintr-o expresie arabă străveche, extrem de uzitată: "amar precum colocvintul" și are o încărcătură simbolică a cărei punere în valoare ar fi fost utilă. În plus, astfel de
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
traducătoarele sunt necunoscătoare ale lumii arabe, ceea ce se vede în folosirea unor expresii nepotrivite și în nepriceperea vădită de unele note: de pildă, colocvintul, care e un fel de dovleac amar din deșert, crescând în nisip, și nicidecum "un măr amar", face parte dintr-o expresie arabă străveche, extrem de uzitată: "amar precum colocvintul" și are o încărcătură simbolică a cărei punere în valoare ar fi fost utilă. În plus, astfel de texte cer un simț lingvistic adecvat. Nu poți spune, de
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
folosirea unor expresii nepotrivite și în nepriceperea vădită de unele note: de pildă, colocvintul, care e un fel de dovleac amar din deșert, crescând în nisip, și nicidecum "un măr amar", face parte dintr-o expresie arabă străveche, extrem de uzitată: "amar precum colocvintul" și are o încărcătură simbolică a cărei punere în valoare ar fi fost utilă. În plus, astfel de texte cer un simț lingvistic adecvat. Nu poți spune, de exemplu, "beladonă" în loc de "mătrăgună" în traducerea unei scrieri arabe despre
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
cum o găină/ etc. etc.// am obosit am îmbătrânit/ îmi umplu zilele cu extraordinara migală a melancoliei/ îmi restaurez amintirile cum o vastă pictură veche."(p. 36) Firește, viziunea biografistă nu ar fi fost completă fără o nouă evocare a Amarului Târg, reperul obsedant al liricii lui Gheorghe Grigurcu. În Ilustrată din Amarul Târg, poetul se plimbă pe străzile pustiite ale urbei, cufundat în gândurile sale - deloc optimiste -, precum un alt Leopold Bloom. Dubla perspectivă interioritate/exterioritate, specifică poeziei lui Gheorghe
De veghe în Amarul Târg by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8728_a_10053]
-
cu extraordinara migală a melancoliei/ îmi restaurez amintirile cum o vastă pictură veche."(p. 36) Firește, viziunea biografistă nu ar fi fost completă fără o nouă evocare a Amarului Târg, reperul obsedant al liricii lui Gheorghe Grigurcu. În Ilustrată din Amarul Târg, poetul se plimbă pe străzile pustiite ale urbei, cufundat în gândurile sale - deloc optimiste -, precum un alt Leopold Bloom. Dubla perspectivă interioritate/exterioritate, specifică poeziei lui Gheorghe Grigurcu, devine explicită, reliefurile palpabile alternând cu meditațiile poetului stors de iluzii
De veghe în Amarul Târg by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8728_a_10053]
-
Leopold Bloom. Dubla perspectivă interioritate/exterioritate, specifică poeziei lui Gheorghe Grigurcu, devine explicită, reliefurile palpabile alternând cu meditațiile poetului stors de iluzii. Dacă în poemele minimaliste viziunea poetică este întemeiată fie pe reflecție filosofică, fie pe contemplație, în Ilustrată din Amarul Târg cele două elemente coabitează într-o strânsă îngemănare: "Fragilă-i viața cum un nor cum tunetul său/ limba umflată de teamă o bolborosește abia/ e duminica morților ce-și înregistrează vocile/ nespus de grijulii pe banda magnetică/ un munte
De veghe în Amarul Târg by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8728_a_10053]
-
pete prea vechi pentru-a mai putea fi luate-n seamă/ în localul din colț perorează mici demagogi cu creier de lână/ șovăitor se scoală poetul de la masă/ sătul de poezie ca de-o mâncare grasă" (p. 31). Singur în Amarul Târg poetul trăiește aproape exclusiv în lumea literaturii. Versurile tinerilor poeți de azi îl întorc în timp la anii propriilor sale efervescențe lirice, când viața era în față, imaginarul nu avea stavile, iar simțurile erau deschise spre tot ceea ce ar
De veghe în Amarul Târg by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8728_a_10053]
-
Ca și ipocrizia lui cinică. Un rol gîndit și jucat pînă în profunzimea acestei meserii. Sau durerea stranie a Generălesei. Strivită de personalitatea soțului, a prejudecățiilor, a celor ce se fac și a celor ce nu se cuvin. Ce zîmbet amar, ce revoltă demult înăbușită printre cutele rochiei! Doar focul din păr strigă clișeul acestei vieți secate de sevă. Un rol interpretat desăvîrșit de Peter Hilda. Scriitorul lui Dimeny este o alcătuire de durere și triumf al neconvenționalului, de vitalitate labilitate
Pavilionul de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8791_a_10116]
-
a costumelor, a felului în care privesc, în care își conduc personajele, dinamic, sau le scufundă în tăceri. Scriitorul și dublul său, Generăleasa și dublul ei, Prințul și Prințesa - ieșiți din lada cu jucării - cei doi miniștrii, apariții becketiene, clovni amari și ridicoli, Bucătăreasa și Tăietorul de lemne. Chestiunea asta amplifică drama, rostită sau intuibilă, a fiecărui personaj. Popasul pe care spectatorul poate să-l facă mai tare, astfel, pe lîngă un personaj sau altul, prelungit de dublul său este consistent
Pavilionul de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8791_a_10116]
-
înoată de cele mai multe ori în largul unei filosofări ieftine. Confesiunile și reflecțiile sale seamănă cu cele care pot fi auzite în câte un compartiment de tren, când călătorii, plictisiți de drumul prea lung, se angajează în discuții despre... viață: " Câtă amară tristețe/ cuprinde și-ascunde/ Ťjoculť acesta/ de-a viața, de-a moartea!" (Duelul inegal cu moartea)"; " Unii sunt frumoși, alții bogați./ Există și destui norocoși,/ ba mulți chiar puternici./ Ici-colo câte unul/ strălucește prin spirit" (Cer prea mult?); "Urăsc timpul
Tichia de margaritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8809_a_10134]
-
formă de a participa la viață, singura mea pasiune" (p. 35). De ce a simțit fostul torționar nevoia să-i trimită uneia dintre victimele sale de acum aproape două decenii (care, între timp, reușise să-și clădească o nouă existență) aceste amare reflecții de viață? Și de ce ar fi fost aceste rânduri în măsură să o determine pe înstărita canadiancă să lase totul baltă pentru a porni în căutarea disperată a enigmaticului autor? Mă tem că nu este foarte ușor de răspuns
Manual de supraviețuire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8813_a_10138]