3,481 matches
-
strategică rezidă În concentrarea asupra capacității de a genera ba-uri cu consumatorii În locurile unde aceștia Își fac cumpărăturile, pentru a crea și a Împărtăși cunoștințe cu ei. O atare orientare se sprijină pe aptitudinea de a suscita contexte, ambianțe potrivite, utilizând capitalul intelectual al mărcilor (brands) ce polarizează atenția consumatorilor și provoacă mișcări dinamice În jurul valorilor acestora. Acest mod de reprezentare a ba-ului deschide calea spre conceperea de noi experiențe, fondate pe potențialul imaginilor mărcilor. Există aici numeroase
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Nu se pronunță decât câteva cuvinte, iar interlocutorii interpretează ceea ce trebuie să vină de la sine. În Japonia, empatia este determinantă. Teoriile lui Nonaka sunt fondate pe această realitate tradițională a societății japoneze: toată viața se Învață informația este accesibilă În ambianța Însăși (atmosphere). Dar, cum situația se schimbă rapid, țara trebuie să se inspire din utilizarea inteligenței artificiale și a bazelor de date. Comunicarea umană este foarte costisitoare, acesta fiind unul dintre motivele necesității de a evolua În raport cu practica ba-ului
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
contopesc, până la urmă, Într-un mod comun și unitar de acțiune, care sedesfășoară În condițiile unei interdependențe de mare subtilitate și de inducție reciprocă. Fiecare subiect se raportează la celălalt; comportamentul profesorului determină comportamentul elevilor săi, și invers. Numai În ambianța acestei dialectici a relațiilor interpersonale, activitatea instructivă (educativă) se traduce Într-un fapt de modelare fină și necontenită, de transformare cumulativă a diferitelor laturi ale personalității celui care Învață. Acesta este un climat propice unei adevărate umanizări, adică a cultivării
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și tinerii În școală și În afara școlii. În acest univers al diversității pedagogice, nici o situație de Învățare nu este identică una cu alta, cea care trece cu cea care vine. Fiecare diferă de celelalte prin sarcini și natura conținuturilor, prin ambianța psihopedagogică și modalitățile deosebite la reacția individuală și colectivă. Fiecare copil, adolescent sau tânăr trăiește În felul lui unic - actul Învățării În care se găsește angajat la un moment dat. Toți pun În joc forme variate de reprezentare a realității
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
anacronice, incompatibile cu cerințele științei și tehnicii moderne. 1. Avantaje și limite ale metodelor expozitivetc "1. Avantaje și limite ale metodelor expozitive" La intrarea În școală, fiecare nouă generație Își Începe și Își desfășoară progresiv și metodic activitatea Într-o ambianță specifică, În care operează cu maximum de intensitate valorile culturii (științifice, tehnologice, literar-artistice, filozofice, etice etc.) selecționate și structurate după criterii bine determinate. Aceste valori, care sintetizează doar o parte din bogăția experienței socio-istorice a omenirii, sunt fixate, În mare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
vor dispărea În favoarea altor metode, mai sofisticate, care necesită o programare mai riguroasă și nu pot fi aplicate decât În anumite condiții de timp, de componență a grupurilor școlare ori de dotare tehnico-materială. În fine, adresându-se unui auditoriu colectiv, ambianța socială din sala de clasă sau din amfiteatru favorizează acel fenomen de „contagiune” sau de sugestie colectivă care face ca În timpul audierii unei prelegeri sau conferințe, mai mulți participanți să adere simultan la aceleași idei, opinii și atitudini și fiecare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
efort intelectual, precum și - cunoaștere de sine, cunoașterea propriei psihologii. Cu sublinierea că munca independentă devine ea Însăși un bun prilej de autocunoaștere. Practicarea studiului individual Începe cu organizarea locului de muncă intelectuală și a timpului. Fiecare trebuie să-și creeze ambianța convenabilă, să-și aleagă timpul optim. Dacă unele persoane preferă să studieze dimineața, altele fac acest efort seara, Înainte de culcare, În ideea că peste noapte apare o sedimentare mai bună a cunoștințelor. Firește, bugetul de timp al fiecăruia urmează să
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
elevii sunt ajutați să-și Însușească anumite strategii și metode științifice: să formuleze ipoteze, să elaboreze definiții operaționale, să controleze și să opereze cu variabile, să desfășoare experiențe, să proiecteze modele, să interpreteze date, deprinzându-se astfel cu tehnica experimentală. Ambianța activității experimentale din laborator, de pe terenul agricol etc. declanșează tensiuni intelectuale și afective specifice actului de descoperire a adevărului și pune În valoare o gamă de calități morale care definesc spiritul științific: răbdare și perseverență, obiectivitate și seriozitate intelectuală, spirit
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
model de bază. Programul acestui exemplar experimental (prezentarea situațiilor, evenimentelor, semnalelor etc.) poate fi acționat manual (de către subiect) sau prin mijloace semiautomatizate ori automatizate (calculator electronic). Prin intermediul unei instalații simulatoare se urmărește, astfel, să se realizeze În cadrul activității școlare o ambianță cât mai apropiată de aceea În care se desfășoară acțiunea reală bazată pe utilizarea sistemului tehnic original. O asemenea situație analoagă face posibilă studierea și explicarea acțiunilor complexe, Înlesnește observarea elementelor componente și funcționalitatea lor, execuția operațiilor, obținerea mai rapidă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
începe cu N.Grigorescu, cel care a adus natura și lumina în tablou -dar nu depășește viziunea clarobscurului. Următorul pas este făcut de I.Andreescu care a încercat să lumineze colorat unele zone sau răspândește tonul în afara granițelor sale creând "ambianța". St.Luchian este cel care renunță la calrobscur în favoarea contrastului cald-rece, coloristic strălucitor. N.Tonitza remarcă despre alt reprezentant al picturii românești : "La Pătrașcu, în fiecare lovitură de cuțit, în fiecare urmă de penel este o nesfârșită de variată lume
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
o sugereze prin tușe largi și rapide, care capătă coerență deplină de la oarecare distanță, ca în picturile impresioniste. Următorul pas este făcut de I.Andreescu care a încercat să lumineze colorat unele zone sau răspândește tonul în afara granițelor sale creând "ambianță". Dar cel care a făcut să triumfe culoarea în arta românească, cel care a aprins literalmente, pictura noastră, a fost Ștefan Luchian, pe care alt mare vrăjitor al culorii Gheorghe Petrașcu l-a numit colorist excepțional. Dacă lui Luchian i
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
ale temei pe baza \ cercetării și observării unor exemple. Instructajul făcut de învățător privind tehnica de lucru și ce anume exercițiu aplicativ trebuie executat de elevi, în cazul în care tehnica de lucru nu este cunoscută de aceștia. Crearea unei ambianțe estetice adecvate care să stimuleze activitatea creatoare a elevilor. Se poate folosi elemente de corelare inter disciplinare. 2. Faza incubației Se pot realiza de către elevi diferite exerciții aplicative cu asocieri și combinații libere, ale unor elemente de limbaj plastic. Acestea
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
considerații specifice procesului de învățământ este necesară o amănunțită studiere a învățării în condițiile complexe existente în clasă, în cadrul unei comunități de elevi. Rezultatele obținute într-o situație simplificată, artificială, de laborator nu pot fi extrapolate ca atare într-o ambianță influențată de multipli factori (Ausubel, D., Robinson, F., pp. 5 și 21). De aceea s-au făcut investigații speciale care ne pot duce la un mai înalt grad de certitudine cu privire la influența și valoarea unor metode și procedee folosite de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în școli și sub impulsul lor s-au organizat primele experimente pedagogice. Așadar, putem vorbi despre contribuția psihologiei școlare la introducerea metodei experimentale în pedagogie. Experimentul pedagogic este extrem de complex, fiindcă trebuie avute în vedere numeroase variabile, ținând atât de ambianța școlară, de profesor, cât și de factorii inerenți elevilor, subiecți de o mare diversitate. De aceea experimentul în școală capătă un caracter interdisciplinar; în cadrul său psihologul are un loc important. Am văzut că, permanent, pedagogul care vrea să inoveze învățământul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
A., 1977). Investigația biografică oferă o mare obiectivitate informațiilor, acestea fiind oferite de subiect sau de persoane apropiate acestuia. Examinarea modului concret de reacție a unui subiect în condițiile vieții obișnuite oferă o imagine corectă asupra specificului său, „nedistorsionat de ambianța artificială a examenului psihologic” ( Cosmovici, A.,1996). Există mai multe procedee specifice metodei biografice: analiza unor documente (documente școlare, fișe medicale etc.), analiza produselor activității (caiete de teme, desene, produse realizate în cadrul activităților practice etc.), la care H. Thomae adaugă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
biografic, printre care: categorii formale (referitoare la forma exterioară a comportamentului), categorii cognitive (care se referă la modul de percepere a lumii), tematici ale existenței (care se referă la direcțiile orientării persoanei), tehnici ale existenței (moduri de reacție la solicitările ambianței). În concluzie, subliniem resursele bogate ale metodei biografice, cu ajutorul căreia putem culege date referitoare la motivația subiectului, modul de reacție, temperament. Dificultatea metodei constă în obiectivitatea cotării și a sesizării esențialului, fiind utilă în diagnosticul psihopedagogic numai dacă datele furnizate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
preferințe personale, lăsându-se „în voia sorții”. Prin urmare, putem spune că o persoană este cu atât mai bine adaptată, cu cât are mai frecvente și mai profunde schimburi interpersonale echilibrate cu ceilalți din jur și cu diferiți factori ai ambianței sociale (instituții, organizații, sisteme normative etc.). În alți termeni, comportamentul adaptativ exprimă, din perspectivă psihologică, „eficiența sau gradul în care individul atinge standardele independenței personale și ale responsabilității sociale cerute de grupul social căruia îi aparține” (Grossman, H.J., 1973, p.
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
al adaptării/dezadaptării, menționat mai sus, se referă la capacitatea elevului de a relaționa cu profesorii și cu ceilalți elevi, de a interioriza normele școlare și valorile sociale acceptate. Cu alte cuvinte, el exprimă orientarea și stabilitatea atitudinilor elevului față de ambianța școlară. Cele două perspective de abordare a fenomenului de adaptare/dezadaptare se completează reciproc: perspectiva juridică atrage atenția asupra normativității sociale care trebuie respectată, în timp ce perspectiva psihologică evidențiază caracterul întotdeauna individualizat al comportamentului dezadaptat. Într-adevăr, actul deviant poartă, de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
principii și deprinderi de educație total diferite, fapt ce poate favoriza o atmosferă de nesiguranță și neliniște sau apariția unor conflicte și tensiuni fie între părinți, fie între părinți și copii. O situație specială o reprezintă acele familii cu o ambianță a căminului apăsătoare, ca rezultat al unor certuri continue dintre părinții. Aceste familii creează un mediu nefavorabil dezvoltării psihice normale a copilului: o atmosferă familială prea tristă sau prea agitată, caracterizată de certuri, injurii, brutalități, se răsfrânge în sens negativ
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
apărut variate moduri de abordare, diferite teorii. 2. Teorii asociaționiste tc "2. Teorii asociaționiste " a. Printre primele cercetări găsim experiențele lui I.P.Pavlov, fiziolog, care, ocupându-se de problemele digestiei, a descoperit reflexele condiționate: „legături temporare între nenumărați stimuli din ambianța animalului, recepționați de receptorii lui, și anumite activități ale organismului”. Aceste legături se formează, spunea el, între un centru senzorial și un centru motor astfel încât, de pildă, un câine poate ajunge să saliveze la apariția unei lumini, dacă ea a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
reglare l-a denumit „acceptorul acțiunii”. Sintetizând și alte cercetări, fiziologul rus a schițat o schemă mult mai complicată privind reflexul condiționat. Se are în vedere că excitanții nu stimulează un singur centru senzorial, întrucât organismul ține cont de întreaga ambianță. E vorba deci de o „sinteză aferentă”. Apoi animalul înlocuiește o reacție cu o alta, deci e vorba nu de un singur centru motor, ci de o „sinteză motorie”. Deci, învățarea, chiar într-o formă simplă, antrenează întreaga viață psihică
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
se manifestă în mod diferit de la o persoană la alta, importante pentru exercitarea anumitor profesiuni, putând fi considerate adevărate aptitudini. a. Capacitatea de concentrare, intensitatea atenției. Se poate măsura prin rezistența la excitanți perturbatorii, în special la zgomot. Zgomotul din ambianță poate stânjeni foarte mult, atunci când trebuie să distingi un aspect mai puțin evident. Totuși, dacă o activitate este monotonă ori dacă suntem obosiți un zgomot slab sau o muzică discretă poate favoriza munca. În această privință un rol semnificativ îl
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
copii progresează lent. Apoi, când e vorba de un aparat mai complicat, demonstrația se dovedește mai utilă. Metoda demonstrației mai are avantajul că poate îmbina analiza cu sinteza: descriind un anume aspect, profesorul poate stabili relații cu alte fenomene, cu ambianța etc. De pildă, descriind tigrul el poate efectua corelații între aspectul labelor, al colților și modul său de a vâna, ceea ce ajută la o mai bună înțelegere a particularităților de ordin anatomic și la o mai clară întipărire în memorie
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
când o deprindere? În funcție de natura activităților, dar și a modului de învățare. Repetarea în condiții identice favorizează formarea unor deprinderi, variabilitatea are drept urmare apariția unei priceperi. Cunoștința este o structură de informații și operații care face posibile atât orientarea în ambianță, cât și soluționarea anumitor probleme. Orice noțiune este o cunoștință, una foarte complexă. Însă avem și cunoștințe simple: știm că după colțul străzii se află o cofetărie. Este o informație elementară și în același timp utilă. Cea ce caracterizează cunoștințele
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
impune crearea unui model, verificări multiple. Pentru aceasta este nevoie să existe o motivație, o dorință, aspirația creatoare. De altfel, însăși apariția unei idei este în funcție de o anume atitudine inovatoare, creatoare, care duce la un mod aparte de a privi ambianța, fenomenele, aparatele, oamenii. Artistul e preocupat de valoarea estetică a unor peisaje, persoane, evenimente. Adevărații creatori devin animați de sentimente trainice, chiar de veritabile pasiuni care le domină preocupările, aspirațiile de fiecare zi. Succesele le cauzează emoții puternice, intensificând obsesiile
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]