1,125 matches
-
problematic. Această strategie din urmă a fost angajată de Rusia post-sovietică, a cărei elită politică a eludat sistematic confruntarea cu trecutul. În ambele cazuri, statul posttotalitar pus în fața situației de a administra o moștenire istorică dificilă recurge la "politici ale amneziei", prin care confruntarea cu trecutul este fie amânată în speranța că tensiunile se vor dezamorsa de la sine, fie uitarea este instituită prin decret. Sub acest aspect, în prima perioadă a postcomunismului, de la Revoluția din 1989 până la acceptarea României în Uniunea Europeană
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
spre confruntare în turbulentul deceniu șase al secolului XX. Una dintre revendicările contestatarilor din '68 a fost reconsiderarea critică a trecutului nazist. Tinerii rebeli care au generat mișcările contestatare din 1968 s-au revoltat împotriva politicilor oficiale de promovare a amneziei, condamnând reprimarea colectivă a trecutului nazist care a caracterizat generația părinților lor. În ciuda reticenței inițiale și a tentației de eschivare morală care a marcat Germania postbelică, Holocaustul a fost recunoscut în cele din urmă ca reprezentând perigeul moral al umanității
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în cultura română nici nu poate fi pusă încă problema "normalizării" fostului regim (în sensul unei înțelegeri istorice detașată emoțional). După o perioadă prelungită în care statul român, prin agenții săi politici, a promovat o strategie evitaționistă și politici ale amneziei (1989-2006), din momentul comisionării Raportului de condamnare a regimului comunist putem data schimbarea de strategie în sensul adoptării unei atitudini confruntaționiste. În sfârșit, trecutul comunist a ajuns să fie "luat în stăpânire", persecutat juridic, criminalizat moral, iar în cele din
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
p. 145); * silabe paronime: bra bre bri bro bru; dra dre dri dro dru, tra tre tri tro tru, fra fre fri fro fru etc. (Héril & Mégrier, 2009, p. 27); * cuvinte care conțin aglomerări de consoane: altminteri, abstract, altfel, altcumva, amnezie, acvatic, bâjbâială, brambureală, congruent, constant, dimprejur, dezmint, ecvestru, figurant, gurmand, ingredient, înzdrăvenesc, monstruos, membru, mlaștină etc. (Grigore, 2008, pp. 52-54); * sintagme care conțin aglomerări de sunete sau repetări de sunete/grupuri de sunete, pronunțate într-un ritm din ce în ce mai alert: "hribi
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
fiind eu însumi în următoarele condiții care modifică natura propriei mele persoane, în raport cu corpul: a) în cazul unor alterări ale corpului; b) în cazul unor modificări ale stării de conștiință; c) în cazurile de tulburare ale stării de orientare sau amnezii; d) când devine imposibilă capacitatea mea de a comunica cu ceilalți; e) în cursul stărilor delirante și halucinatorii; f) în stările de intoxicație acută cu droguri halucinogene psihodisleptice; g) în stările de hipnoză, cataleptice etc. Raportul „trup/suflet” este un
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu tonalitate exaltat-pasională, euforică (delir de expansiune), idei delirante, simple sau unice, asociate cu halucinații etc. e) Tulburările de memorie ale bolnavilor pot lua următoarele aspecte psihopatologice: - tulburări de evocare mnezică imediată sau a unor evenimente anterioare, depărtate în timp; - amnezii lacunare, anterosau retrograde; - dismnezii, paramnezii, confabulații etc. f) Aprecierea stării de dispoziție și a vieții afective pune în evidență următoarele aspecte: - indiferentism afectiv, dispoziție tristă, depresivitate, plâns, asociate cu un monoideism trist, bradpsihic; - expansivitate, dispoziție euforică, polipragmazie, râs, tendință la
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
agitație extremă și dezordonată. Ele apar în cursul toxiinfecțiilor grave, azotemie etc. 7) Stările crepusculare sau secunde au un caracter paroxistic și debutează brusc. În cursul acestora, bolnavul execută acțiuni coordonate, complexe, urmate, la revenirea stării de conștiință, de o amnezie completă. Ele se termină la fel de brusc cum au apărut, reprezentând tulburări psihice din seria echivalențelor epileptice. Sunt frecvente și aproape specifice, în cursul epilepsiei temporale și intoxicațiilor. 8) Mutismul akinetic, descris de H. Cairns apare în leziunile rostrale ale trunchiului
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de regulă printr-un strigăt de panică al bolnavului; e) somnambulismul constă din episoade repetate ale unei secvențe de comportamente de la sculatul din pat și mersul împrejur fără ca persoana să fie conștientă de aceasta, urmată apoi de adormire și ulterioară amnezie completă. Tulburările de vis Visul este un fenomen psihologic care se petrece în timpul somnului unei persoane și el este constituit dintr-o suită de imagini, disparate sau succesive, care constituie, de obicei un scenariu dramatic, pentru individul respectiv. Din punct
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
c) memoria socială, caracterizată prin „conduita recitării” (P. Janet) implicând o ordine rațională și o concepție socială asupra timpului, inseparabilă de categoriile logice. Aspectele psihopatologice Tulburările de memorie așa cum sunt ele întâlnite în psihopatologie sunt cuprinse cu denumirea generală de „amnezie”. Acestea pot fi de mai multe forme și anume: a) amnezii anterograde, privind amintirea evenimentelor în curs de desfășurare; b) amnezii retrograde, privind amintirea evenimentelor trecute, anterioare instalării bolii; c) amnezii de fixare în care evenimentele vieții prezente par a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ordine rațională și o concepție socială asupra timpului, inseparabilă de categoriile logice. Aspectele psihopatologice Tulburările de memorie așa cum sunt ele întâlnite în psihopatologie sunt cuprinse cu denumirea generală de „amnezie”. Acestea pot fi de mai multe forme și anume: a) amnezii anterograde, privind amintirea evenimentelor în curs de desfășurare; b) amnezii retrograde, privind amintirea evenimentelor trecute, anterioare instalării bolii; c) amnezii de fixare în care evenimentele vieții prezente par a nu putea fi înregistrate; d) amnezii de evocare constând în imposibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
categoriile logice. Aspectele psihopatologice Tulburările de memorie așa cum sunt ele întâlnite în psihopatologie sunt cuprinse cu denumirea generală de „amnezie”. Acestea pot fi de mai multe forme și anume: a) amnezii anterograde, privind amintirea evenimentelor în curs de desfășurare; b) amnezii retrograde, privind amintirea evenimentelor trecute, anterioare instalării bolii; c) amnezii de fixare în care evenimentele vieții prezente par a nu putea fi înregistrate; d) amnezii de evocare constând în imposibilitatea bolnavului de a putea aduce în câmpul conștiinței prezente a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
întâlnite în psihopatologie sunt cuprinse cu denumirea generală de „amnezie”. Acestea pot fi de mai multe forme și anume: a) amnezii anterograde, privind amintirea evenimentelor în curs de desfășurare; b) amnezii retrograde, privind amintirea evenimentelor trecute, anterioare instalării bolii; c) amnezii de fixare în care evenimentele vieții prezente par a nu putea fi înregistrate; d) amnezii de evocare constând în imposibilitatea bolnavului de a putea aduce în câmpul conștiinței prezente a unor date mnezice; e) amnezii de conservare constând în pierderea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
multe forme și anume: a) amnezii anterograde, privind amintirea evenimentelor în curs de desfășurare; b) amnezii retrograde, privind amintirea evenimentelor trecute, anterioare instalării bolii; c) amnezii de fixare în care evenimentele vieții prezente par a nu putea fi înregistrate; d) amnezii de evocare constând în imposibilitatea bolnavului de a putea aduce în câmpul conștiinței prezente a unor date mnezice; e) amnezii de conservare constând în pierderea iremediabilă a tuturor amintirilor; f) amnezii secundare unor leziuni cortico-cerebrale și asociate tulburării unor funcții
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
trecute, anterioare instalării bolii; c) amnezii de fixare în care evenimentele vieții prezente par a nu putea fi înregistrate; d) amnezii de evocare constând în imposibilitatea bolnavului de a putea aduce în câmpul conștiinței prezente a unor date mnezice; e) amnezii de conservare constând în pierderea iremediabilă a tuturor amintirilor; f) amnezii secundare unor leziuni cortico-cerebrale și asociate tulburării unor funcții instrumental-simbolice cerebrale, așa cum sunt ele întâlnite în afazii (uitarea limbajului), apraxii (uitarea executării unor acte motorii) sau agnozii (tulburări de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vieții prezente par a nu putea fi înregistrate; d) amnezii de evocare constând în imposibilitatea bolnavului de a putea aduce în câmpul conștiinței prezente a unor date mnezice; e) amnezii de conservare constând în pierderea iremediabilă a tuturor amintirilor; f) amnezii secundare unor leziuni cortico-cerebrale și asociate tulburării unor funcții instrumental-simbolice cerebrale, așa cum sunt ele întâlnite în afazii (uitarea limbajului), apraxii (uitarea executării unor acte motorii) sau agnozii (tulburări de evocare și recunoaștere). Tulburările psihice în care sunt semnalate cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
întâlnite în afazii (uitarea limbajului), apraxii (uitarea executării unor acte motorii) sau agnozii (tulburări de evocare și recunoaștere). Tulburările psihice în care sunt semnalate cel mai frecvent tulburările de memorie de natură amnezică sunt următoarele: - confuzia mintală în care întâlnim amnezia lacunară; - sindromul Korsakow, amnestic confabulator; - demențele presenile și senile care prezintă o amnezie de evocare de un tip particular. În aceste cazuri amintirile cele mai vechi sunt cel mai bine conservate, pe când cele recente se pierd. Este un proces psihopatologic
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tulburări de evocare și recunoaștere). Tulburările psihice în care sunt semnalate cel mai frecvent tulburările de memorie de natură amnezică sunt următoarele: - confuzia mintală în care întâlnim amnezia lacunară; - sindromul Korsakow, amnestic confabulator; - demențele presenile și senile care prezintă o amnezie de evocare de un tip particular. În aceste cazuri amintirile cele mai vechi sunt cel mai bine conservate, pe când cele recente se pierd. Este un proces psihopatologic specific de „deteriorare mintală”. Psihopatologia proceselor de inteligență Aspecte generale Procesele de inteligență
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a lecturii sunt conservate, ca și limbajul interior, surditatea nominală sau afazia senzorială transcorticală a lui Wernicke, corespunde, în parte, cu afazia nominală a lui Head; tulburările predomină în domeniul înțelegerii sensului cuvintelor; - afazia amnestică a lui Pitres este o amnezie nominală. Cuvântul este corect înțeles dar nu poate fi evocat, fiind înlocuit cu perifraze; - afaziile pure sunt reprezentate prin următoarele forme clinice: surditatea verbală a lui J. Dèjerine sau afazia senzorială subcorticală a lui Wernicke; ea este o tulburare de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a celor foarte apropiate. 3) Incoerența gândirii de diferite grade, cu slăbirea sau cu pierderea simțului critic. 4) Alterarea memoriei, constând în dificultatea bolnavului de evocare a propriilor acte comise de acesta în cursul perioadelor sale de confuzie, precum și o amnezie completă a acestora. Cauzele care produc sindroamele confuzionale sunt multiple, iar dintre acestea notăm următoarele: - leziuni cerebrale inflamatorii, vasculare, traumatice, toxice sau tumorale; - paroxisme epileptice (grand mal, petit mal, echivalențele epileptice); - psihogene, de factură emoțională, așa cum sunt ele întâlnite în
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
oniric (Lasegue, Regis); - oneiroidia, diferită de onirism (Mayer-Gross) constând din confuzie cu trăiri incoerente și fantastice. S-a vorbit în unele cazuri de „oneirofrenie” și de „catatonia oneiroidă”. 5) Amenția constă în incoerența gândirii, stare de confuzie mintală, agitație dezordonată, amnezie posteritică (Meynert, Chaslin, Mayer-Gross, Jaspers). Este o stare clinică de perplexitate la care se notează prezența iluziilor, a halucinațiilor și ideilor delirante cu caracter fragmentar. 6) Delirul acut este o confuzie mintală gravă sau malignă, specifică pentru „encefalita psihotică acută
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ușoare, abolirea reflexelor osteo-tendinoase, fenomene algice senzitive, parapareză limitată, polinevrită generalizată de aspect quadriplegic. b) Tulburările psihice în cazul sindromului Korsakow interesează în principal funcțiile mnezice. Gilbert Ballet distinge forme delirante coufuziv-amnestice. În primul plan se situează tulburările de memorie: amnezie continuă sau anterogradă cu dificultatea de a se achiziționa date noi, recente. Se notează o stare de euforie și jovialitate la acești bolnavi. Fenomenele de ecmnezie și falsele recunoașteri realizează adesea un veritabil tablou de „delir de memorie”. Se mai
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o stare demențială totală. Slăbirea intelectuală trebuie fundamental deosebită de starea de insuficiență mintala primitivă, congenitală și constituțională, specifică debilității mintale și altor forme de oligofrenie (A. Porot). În cazul demențelor, asistăm la următoarele modificări de ordin psihopatologic: - scăderea atenției; - amnezie antero-retrogradă; - incapacitatea de a prelucra și de a asimila cunoștințe noi; - incapacitatea de a putea mobiliza și dispune de cunoștințele vechi, anterioare; - regresiune afectivă cu sărăcire afectivă; - alterare gravă a comportamentului; - tulburări de limbaj de natură receptivă și expresivă; - dezorientare
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
următoarele aspecte: - este imprevizibilă, are caracter de surpriză; - este irațională, fiind lipsită de un motiv aparent; - este limitată în timp ca durata; - este lipsită de violență; - se poate produce într-o stare de conștiință de tip crepuscular, fiind urmată de amnezie. Înrudită cu fuga este o altă tulburare de comportament de tip instabil-impulsiv: dromomania. Dromomania reprezintă o dispoziție permanentă și imperioasă a individului de a călători, de a efectua deplasări legate de o stare de permanentă instabilitate interioară căreia nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
depravat, antipatia, setea excesivă, teroarea, panica, satiriasisul, furia uterină, hidrofobia. Ordinul III, este rezervat delirului, ca tulburare a judecății si în care intră următoarele specii morbide: demența, melancolia, demonomania, mania. Ordinul IV, este cel al nebuniei amorale cu speciile sale: amnezia și insomnia. În același an, K. Linné în lucrarea sa Genera morborum (1763) menționează trei clase de boit psihice și anume: 1) Boli ideale, reprezentate prin: delir, transport, demență, manie, demonomanie și melancolie. 2) Boli imaginative în care include viziunea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Bolilor) și DSM (manualul american de diagnostic statistic al bolilor psihice), așa cum se poate vedea, comparativ, mai jos: CIM DSM 1) Nevroză de angoasă - panică - anxietate generalizată 2) Isterie a) cu conversie - tulburări de conversie - dureri psihogene b) cu disoluție - amnezie psihogenă - fugă psihogenă - personalitate multiplă - somnambulism 3) Nevroza fobică agorafobie cu atacuri de panică - agorafobie fără atacuri de panică - fobie socială - fobie simplă - angoasă de separație 4) Nevroză obsesivă - tulburări obsesiv-compulsive 5) Depresie nevrotică - depresie majoră (episod izolat fără melancolie
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]