3,154 matches
-
configurațional: semantic (conținutele p și q), enunțiativ (asumare sau nu din partea locutorului), argumentativ (valoare de argument sau de concluzie introducînd o orientare argumentativă). B. Coeziunea semantică a reprezentării 1. Dicționar și descriere Am văzut, în exemplele precedente, că ceea ce realizează ancorarea descrierii este, înainte de toate, alegerea unei teme-obiect a discursului: Zurich și Geneva, nume de orașe aflate la începutul lui (16) și al lui (17), sau introducerea progresivă a toponimului Pasul Ursului, în (15). Aceasta corespunde foarte bine cu ceea ce nota
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Ordinea apariției elementelor definiției (nomenclatură și predicate) se supune, bineînțeles, unei progresii de fiecare dată specifice. Fiecare discurs reglează ordonarea detaliilor considerate pertinente de către descriptor pentru descriptar (pertinente în interiorul fiecărui "gen" și fiecărei situații de interacțiune). C. Schematizarea descriptivă 1. Ancorarea și atribuirea unei teme-titlu Pentru a aprofunda analiza reprezentării descriptive, poate că ar fi util să lăsăm la o parte, pentru moment, aria pur lingvistică, acordînd atenție cîtorva lucrări semiologice 5. Din această perspectivă, D. Apothéloz (1983) a încercat să
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
noțiuni și devin, la rîndul lor, centru de interes" (id.). Este ceea ce precizează și D. Apothéloz (1985, p. 5): Din perspectivă globală, o descriere rezultă dintr-o echivalare a unităților prelevate din obiect și care sînt tot atîtea puncte de ancorare pentru predicatele descriptive, acestea din urmă putînd la rîndul lor să conțină unități susceptibile de a deveni locul de ancorare al altor predicate descriptive, și așa mai departe. Cu alte cuvinte, obiectele unei schematizări descriptive sînt considerate drept clase-obiect; va
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
perspectivă globală, o descriere rezultă dintr-o echivalare a unităților prelevate din obiect și care sînt tot atîtea puncte de ancorare pentru predicatele descriptive, acestea din urmă putînd la rîndul lor să conțină unități susceptibile de a deveni locul de ancorare al altor predicate descriptive, și așa mai departe. Cu alte cuvinte, obiectele unei schematizări descriptive sînt considerate drept clase-obiect; va trebuie să trecem de la ideea de puncte de ancorare la cea de operație de ancorare, definită în acești termeni de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
rîndul lor să conțină unități susceptibile de a deveni locul de ancorare al altor predicate descriptive, și așa mai departe. Cu alte cuvinte, obiectele unei schematizări descriptive sînt considerate drept clase-obiect; va trebuie să trecem de la ideea de puncte de ancorare la cea de operație de ancorare, definită în acești termeni de M.-J. Borel: "prin această operație, discursul indică la ce se va referi prin intermediul unui semn indicator care face trimitere la un ansamblu de semnificații preconstruite [...] și pe care
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de a deveni locul de ancorare al altor predicate descriptive, și așa mai departe. Cu alte cuvinte, obiectele unei schematizări descriptive sînt considerate drept clase-obiect; va trebuie să trecem de la ideea de puncte de ancorare la cea de operație de ancorare, definită în acești termeni de M.-J. Borel: "prin această operație, discursul indică la ce se va referi prin intermediul unui semn indicator care face trimitere la un ansamblu de semnificații preconstruite [...] și pe care sensul semnului le filtrează" (pp. 177-178
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
discursul indică la ce se va referi prin intermediul unui semn indicator care face trimitere la un ansamblu de semnificații preconstruite [...] și pe care sensul semnului le filtrează" (pp. 177-178). Acest semn este pentru noi tema-titlu, declanșatorul clasei-obiect, după următorul proces: ANCORARE Temă-titlu clasă-obiect Elemente sau aspecte ale obiectului organizate în fascicule de aspecte Această operație stă la baza funcționării descriptive în manifestările sale lingvistice, mai mult sau mai puțin dezvoltate. Să luăm un singur exemplu: următorul fascicul de aspecte: pipă, rînjet
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
întregul ca parte și invers". Este ceea ce subliniază și D. Apothéloz cînd definește ceea ce noi vom numi macro-operațiile ce structurează activitatea de schematizare descriptivă. Ipoteza noastră este că macro-operațiile stau probabil la baza producției, ca și a înțelegerii textelor-secvențe descriptive. • ANCORAREA Această primă operație ne determină să așezăm tema-titlu (obiectul discursului) în partea de sus a structurii arborescente deja remarcată de către D. Apothéloz. Reper și generator al clasei-obiect, ea joacă, din punct de vedere cognitiv, un rol esențial de activare (se
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în partea de sus a structurii arborescente deja remarcată de către D. Apothéloz. Reper și generator al clasei-obiect, ea joacă, din punct de vedere cognitiv, un rol esențial de activare (se face apel la cunoștințele memorate de către subiect). Prin operația de ancorare, tema-titlu, ca nume, este pusă în relație cu o noțiune primitivă 7, activîndu-se astfel (atît de partea descriptorului, cît și a descriptarului) un preconstruct cultural. Prima frază din această descriere balzaciană îndeplinește acest rol: (23) În partea de jos a
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
textul încheiat, clasa se confundă cu unicul său obiect reprezentant. • ATRIBUIREA Inversul precedentei, această operație produce efecte de sens de tipul incertitudine sau stranietate. Atribuirea corespunde într-un fel oferirii unei soluții la o enigmă: absența temei-titlu (deci a unei ancorări a obiectului discursului) la începutul unei secvențe descriptive dă impresia de ceva ce lipsește. Astfel, în deschiderea romanului Germinal: (24) Însă, la nivelul pămîntului, o altă priveliște îi atrăsese tocmai luarea-aminte. Era o masă enormă, un morman de construcții prăbușite
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
că a rezuma o secvență descriptivă înseamnă a da o denumire (tema-titlu) ce condensează expansiunea textuală. Macrostructura semantică rămîne să fie situată în relația imediat următoare care permite să se stabilească coeziunea referențială a secvenței pe baza temei-titlu desprinse prin ancorare și atribuire: Tema-titlu Ancorare Expansiune (Definiție) (Repertoriu-nomenclatură Atribuire al obiectului discursului) Denumire (Obiectul discursului) COEZIUNE SEMANTICĂ Din punct de vedere al producției și al înțelegerii unei secvențe descriptive și pe un plan strict lingvistic, trebuie să facem distincția dintre referința
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
secvență descriptivă înseamnă a da o denumire (tema-titlu) ce condensează expansiunea textuală. Macrostructura semantică rămîne să fie situată în relația imediat următoare care permite să se stabilească coeziunea referențială a secvenței pe baza temei-titlu desprinse prin ancorare și atribuire: Tema-titlu Ancorare Expansiune (Definiție) (Repertoriu-nomenclatură Atribuire al obiectului discursului) Denumire (Obiectul discursului) COEZIUNE SEMANTICĂ Din punct de vedere al producției și al înțelegerii unei secvențe descriptive și pe un plan strict lingvistic, trebuie să facem distincția dintre referința virtuală declanșată de ancorare
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Ancorare Expansiune (Definiție) (Repertoriu-nomenclatură Atribuire al obiectului discursului) Denumire (Obiectul discursului) COEZIUNE SEMANTICĂ Din punct de vedere al producției și al înțelegerii unei secvențe descriptive și pe un plan strict lingvistic, trebuie să facem distincția dintre referința virtuală declanșată de ancorare (așteptarea apariției unei clase abstracte, a unui fascicul de aspecte) și referința reală (clasă construită) produsă prin chiar desfășurarea secvenței descriptive. Reprezentarea descriptivă apare fie ca o confirmare (cunoscut, familiar etc.), fie ca o modificare (nou) a cunoștințelor mobilizate și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
enunțiatori poate fi astfel rezumată: Cunoștințe enciclopedice Referință virtuală colective (atestate) Structură semantică inițială Potențial Cunoștințele descriptarului anticipat de către PRODUCȚIE descriptor Convocate de descriptar ÎNȚELEGERE Referință actuală Structură Reprezentare descriptivă semantică finală Subliniem, la sfîrșit, că aceste două prime operații (ancorare și atribuire) sînt legate de structura macrosemantică, pe cînd celelalte (asimilarea, aspectua-lizarea și tematizarea despre care vom discuta în capitolul 3) afectează în mod direct suprastructura descriptivă. 2. Operativități interne și externe În Sémiologie du raisonnement 8, D. Apothéloz face
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mai sus raportului descriptivului cu ceea ce este baza "repertoriului": structura Denumire → Expansiune-definiție, specifică dicționarului. În observația făcută de A.-J. Greimas, pentru care expansiunea-definiție a articolului de dicționar presupune condensarea denumirii, noi regăsim o confirmare, de fapt, a operației de ancorare. De asemenea, atunci cînd precizează că, în tipul de scriere a cuvintelor încrucișate, inventarul definițiilor date cititorului, amatorul unui astfel de joc, apare ca un fel de dicționar inversat, deoarece o listă de definiții (expansiune) face trimitere la denumiri ce
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mod global, construcțiile propozițiilor de la punctele (27), (28), (29), (30), precum și (31), (32), (33). Se pare că, într-adevăr, extrema diversitate a descrierilor poate fi redusă la un număr mic de procedee elementare. B. Macro-operațiile descriptive Am vorbit anterior despre ancorare și atribuire, concepte responsabile direct cu formarea bazei structurii descriptive. O dată cu comparația și cu asimilarea, propunem (împreună cu D. Apothéloz) să vorbim despre asimilare. 1. Asimilarea D. Apothéloz are în vedere această operație care constă în "a reuni fasciculele de aspecte
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
temă (o sub-temă), o nouă clasă-obiect. În terminologia noastră, un aspect poate deveni o sub-temă-titlu într-o sub-clasă-obiect. Chiar termenul de "tematizare" pare a se potrivi perfect datorită raporturilor cu noțiunea pragheză de temă din perechea temă-remă și progresia tematică. Ancorarea și atribuirea sînt legate de hipertemă, tematizarea de teme ramificate (părți sau aspecte ale hipertemei) sau de teme apărute în sfera hipertemei (a temei-titlu). O tematizare corespunde nivelului 2 al structurii descriptive. Astfel, putem reveni la schemele 7 și 8
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
tip pd. PROPR și/sau pd. PART și/sau pd. ASM. Studiul mai multor exemple va ilustra toate aceste cazuri. Construcția propozițiilor descriptive (lăsînd la o parte propozițiile și mărcile evaluative de asumare) se explică perfect cu ajutorul acestei scheme generale: ancorarea dă individul-argument pentru predicatele obținute prin aspectualizare (Pd. PROPR și Pd. PART) sau prin intrarea în relație (pd. SIT și pd. ASM); tematizarea fixează individul-argument pentru un predicat obținut prin aspectualizare (pd. PROPR sau pd. PART) sau prin intrare în
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
descriptivului în text decît asupra punctelor micro-structurale (nominalizare, expansiuni nominale, timpuri verbale...). 2. A se vedea M.-C. Vinson, 1987. 3. Preluam acest exercițiu de la I. Delcambre, 1985. 4. A se vedea J. Ricardou, 1978. Index de noțiuni teoretice A ancorare (operație de) 125-127, 129-131, 141, 143, 149 argumentare / argumentație 17, 18, 42, 93, 94, 191, 206 asimilare (operație de) (ASM) 30, 77, 130, 141-143, 146-149, 155-159, 163, 208, 218, 221, 233 aspectualizare (operație de) 45, 46, 130, 142-147, 149, 160
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Secvențe de propoziții și dinamica reprezentării / 111 1. Construcția și progresia reprezentării / 111 2. Propoziții descriptive și orientări argumentative / 115 B. Coeziunea semantică a reprezentării / 118 1. Dicționar și descriere / 118 2. Sistemul descriptiv / 121 C. Schematizarea descriptivă / 125 1. Ancorarea și atribuirea unei teme-titlu / 125 2. Operativități interne și externe / 130 D. Pentru a concluziona: Jules Verne sau Fritz Lang? / 132 Capitolul 3 Ordonarea în secvențe a propozițiilor descriptive / 135 A. Enumerarea și descrierea: cîteva portrete / 135 B. Macro-operațiile descriptive
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
origeniste de, în afara principiului infinității divine și al insațiabilității sufletului, și anume, că nu există nimic în text care să sugereze că sufletele, odată ancorate în Bine, nu ar putea să recadă prin sațietate. Ca rezultat, nu poate exista o ancorare permanentă în Bine. Sfântul Maxim respinge replica origenistă prospectivă, conform căreia Binele ar putea fi perceput la maximum numai prin experiența contrariului său, și pătrunde până la rădăcina adevărată a problemei sațietății: implicația unei mutabilități atât ontologice, cât și morale, și
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
alegem cea mai potrivită proteză auditivă. Copiilor le sunt recomandate, în general, protezele de tip extraauricular/ retroauricular deoarece sunt cele mai potrivite pentru urechile în creștere. Acestea pot avea culoarea pielii sau pot fi viu colorate. Oliva Oliva servește la ancorarea protezei în ureche, în cazul protezelor auditive retroauriculare. Are și rolul de a ghida sunetul din proteza auditivă spre conductul auditiv. Urechea fiecăruia dintre noi este configurată diferit iar urechea unui copil se va schimba fiindcă este în creștere. Din
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
desemantizat al muzicii pentru a sugera inefabilul, adică existența "in sich" ("the concept of living beyond one's means"104), prin procedee specifice (structurare tematică, atmosferă, modulații stilistice etc.). În aceeași ordine de idei, Lovinescu găsește și el absolut necesară ancorarea literaturii în niște forme specifice care să traducă estetic cât mai adecvat viața complicată a sentimentelor. Criticul modernist acordă așadar întâietate factorului psihologic ("temperamentului", ar fi spus el) nu doar ca mobil al creativității, ci și ca element de "fond
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
plăcerea recunoașterii este plăcerea derivată din cultura de masă (ibidem, p. 20), care creează și iluzia confortabilă că poți integra elementele ficționale în realitate. În altă ordine de idei, melodrama satisface atât nevoia de senzațional, de evaziune, cât și de ancorare în imediat, prin curiozitatea pentru faptul divers, pentru "știri" din viața cotidiană (vezi Gloria Awad, Du sensationnel, L'Harmattan, Paris, 1995; Frank Évrard, Fait divers et littérrature, Éd. Nathan, Paris, 1997 etc.) 81 "Melodrama represents both the urge towards resacralization
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
modelul comunicării bilaterale simetrice are o prea stridenta nuanță normativa. Undeva între aceste începuturi inacceptabile și sfârșituri apoteotice trebuie să căutăm necesitatea, demnitatea și realismul practicii RP, ale cărei noutate și spectaculozitate nu trebuie să ne distragă atenția de la vitală ancorare deontologica a specialiștilor în RP de solul principiilor ferme. Distincții fundamentale Complexitatea activității de RP îi determină adeseori pe autorii din domeniu să se concentreze pe forme și proceduri de comunicare, ceea ce nu este rău în sine, dar duce, inevitabil
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]