2,784 matches
-
protodiastolic, suflu holosistolic apical (mezo sau telesistolic) datorat unei disfuncții de mușchi papilar. Formele clinice ale anginei pectorale sunt [20]: 1. angina pectorală cronică stabilă caracterizată prin episoade tranzitorii dureroase, cu anamneză veche, relativ stereotipe; 2. angina de novo este angină de efort sau de repaus cu debut sub o lună; 3. angina agravată: angina pectorală care și-a modificat caracterele în ultimele zile sau săptămâni; 4. angina nocturnă: apare predominant sau exclusiv noaptea; 5. angina de repaus: apare în repaus
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
papilar. Formele clinice ale anginei pectorale sunt [20]: 1. angina pectorală cronică stabilă caracterizată prin episoade tranzitorii dureroase, cu anamneză veche, relativ stereotipe; 2. angina de novo este angină de efort sau de repaus cu debut sub o lună; 3. angina agravată: angina pectorală care și-a modificat caracterele în ultimele zile sau săptămâni; 4. angina nocturnă: apare predominant sau exclusiv noaptea; 5. angina de repaus: apare în repaus, cu accese dureroase mai prelungite, mai intense și răspuns la nitroglicerină mai
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
clinice ale anginei pectorale sunt [20]: 1. angina pectorală cronică stabilă caracterizată prin episoade tranzitorii dureroase, cu anamneză veche, relativ stereotipe; 2. angina de novo este angină de efort sau de repaus cu debut sub o lună; 3. angina agravată: angina pectorală care și-a modificat caracterele în ultimele zile sau săptămâni; 4. angina nocturnă: apare predominant sau exclusiv noaptea; 5. angina de repaus: apare în repaus, cu accese dureroase mai prelungite, mai intense și răspuns la nitroglicerină mai diminuat; 6
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
episoade tranzitorii dureroase, cu anamneză veche, relativ stereotipe; 2. angina de novo este angină de efort sau de repaus cu debut sub o lună; 3. angina agravată: angina pectorală care și-a modificat caracterele în ultimele zile sau săptămâni; 4. angina nocturnă: apare predominant sau exclusiv noaptea; 5. angina de repaus: apare în repaus, cu accese dureroase mai prelungite, mai intense și răspuns la nitroglicerină mai diminuat; 6. angina precoce postinfarct apare în primele două săptămâni de la debutul IMA, are semnificație
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
2. angina de novo este angină de efort sau de repaus cu debut sub o lună; 3. angina agravată: angina pectorală care și-a modificat caracterele în ultimele zile sau săptămâni; 4. angina nocturnă: apare predominant sau exclusiv noaptea; 5. angina de repaus: apare în repaus, cu accese dureroase mai prelungite, mai intense și răspuns la nitroglicerină mai diminuat; 6. angina precoce postinfarct apare în primele două săptămâni de la debutul IMA, are semnificație severă, putând fi expresia unei ischemii la distanță
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
pectorală care și-a modificat caracterele în ultimele zile sau săptămâni; 4. angina nocturnă: apare predominant sau exclusiv noaptea; 5. angina de repaus: apare în repaus, cu accese dureroase mai prelungite, mai intense și răspuns la nitroglicerină mai diminuat; 6. angina precoce postinfarct apare în primele două săptămâni de la debutul IMA, are semnificație severă, putând fi expresia unei ischemii la distanță sau a unei vasomotricități excesive în zona plăcii de aterom; ea trebuie diferențiată de angina reziduală postinfarct, angina tardivă) care
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
la nitroglicerină mai diminuat; 6. angina precoce postinfarct apare în primele două săptămâni de la debutul IMA, are semnificație severă, putând fi expresia unei ischemii la distanță sau a unei vasomotricități excesive în zona plăcii de aterom; ea trebuie diferențiată de angina reziduală postinfarct, angina tardivă) care apare la săptămâni sau luni de la un infarct miocardic; 7. angina Prinzmetal; 8. angina intratabilă; 9. angina atipică; 10. angina instabilă. CLASIFICAREA ANGINEI PECTORALE Se face din punct de vedere funcțional astfel (clasificarea canadiană) [10
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
diminuat; 6. angina precoce postinfarct apare în primele două săptămâni de la debutul IMA, are semnificație severă, putând fi expresia unei ischemii la distanță sau a unei vasomotricități excesive în zona plăcii de aterom; ea trebuie diferențiată de angina reziduală postinfarct, angina tardivă) care apare la săptămâni sau luni de la un infarct miocardic; 7. angina Prinzmetal; 8. angina intratabilă; 9. angina atipică; 10. angina instabilă. CLASIFICAREA ANGINEI PECTORALE Se face din punct de vedere funcțional astfel (clasificarea canadiană) [10, 20, 41, 46
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
are semnificație severă, putând fi expresia unei ischemii la distanță sau a unei vasomotricități excesive în zona plăcii de aterom; ea trebuie diferențiată de angina reziduală postinfarct, angina tardivă) care apare la săptămâni sau luni de la un infarct miocardic; 7. angina Prinzmetal; 8. angina intratabilă; 9. angina atipică; 10. angina instabilă. CLASIFICAREA ANGINEI PECTORALE Se face din punct de vedere funcțional astfel (clasificarea canadiană) [10, 20, 41, 46]: Clasificarea canadiană EXAMINĂRI PARACLINICE ȘI DE LABORATOR [10,20] Obiectivele investigațiilor în angina
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
putând fi expresia unei ischemii la distanță sau a unei vasomotricități excesive în zona plăcii de aterom; ea trebuie diferențiată de angina reziduală postinfarct, angina tardivă) care apare la săptămâni sau luni de la un infarct miocardic; 7. angina Prinzmetal; 8. angina intratabilă; 9. angina atipică; 10. angina instabilă. CLASIFICAREA ANGINEI PECTORALE Se face din punct de vedere funcțional astfel (clasificarea canadiană) [10, 20, 41, 46]: Clasificarea canadiană EXAMINĂRI PARACLINICE ȘI DE LABORATOR [10,20] Obiectivele investigațiilor în angina pectorală sunt: confirmarea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
unei ischemii la distanță sau a unei vasomotricități excesive în zona plăcii de aterom; ea trebuie diferențiată de angina reziduală postinfarct, angina tardivă) care apare la săptămâni sau luni de la un infarct miocardic; 7. angina Prinzmetal; 8. angina intratabilă; 9. angina atipică; 10. angina instabilă. CLASIFICAREA ANGINEI PECTORALE Se face din punct de vedere funcțional astfel (clasificarea canadiană) [10, 20, 41, 46]: Clasificarea canadiană EXAMINĂRI PARACLINICE ȘI DE LABORATOR [10,20] Obiectivele investigațiilor în angina pectorală sunt: confirmarea sau infirmarea ischemiei
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
distanță sau a unei vasomotricități excesive în zona plăcii de aterom; ea trebuie diferențiată de angina reziduală postinfarct, angina tardivă) care apare la săptămâni sau luni de la un infarct miocardic; 7. angina Prinzmetal; 8. angina intratabilă; 9. angina atipică; 10. angina instabilă. CLASIFICAREA ANGINEI PECTORALE Se face din punct de vedere funcțional astfel (clasificarea canadiană) [10, 20, 41, 46]: Clasificarea canadiană EXAMINĂRI PARACLINICE ȘI DE LABORATOR [10,20] Obiectivele investigațiilor în angina pectorală sunt: confirmarea sau infirmarea ischemiei miocardice, stabilirea mecanismelor
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
unei vasomotricități excesive în zona plăcii de aterom; ea trebuie diferențiată de angina reziduală postinfarct, angina tardivă) care apare la săptămâni sau luni de la un infarct miocardic; 7. angina Prinzmetal; 8. angina intratabilă; 9. angina atipică; 10. angina instabilă. CLASIFICAREA ANGINEI PECTORALE Se face din punct de vedere funcțional astfel (clasificarea canadiană) [10, 20, 41, 46]: Clasificarea canadiană EXAMINĂRI PARACLINICE ȘI DE LABORATOR [10,20] Obiectivele investigațiilor în angina pectorală sunt: confirmarea sau infirmarea ischemiei miocardice, stabilirea mecanismelor ischemice, aprecierea severității
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
angina Prinzmetal; 8. angina intratabilă; 9. angina atipică; 10. angina instabilă. CLASIFICAREA ANGINEI PECTORALE Se face din punct de vedere funcțional astfel (clasificarea canadiană) [10, 20, 41, 46]: Clasificarea canadiană EXAMINĂRI PARACLINICE ȘI DE LABORATOR [10,20] Obiectivele investigațiilor în angina pectorală sunt: confirmarea sau infirmarea ischemiei miocardice, stabilirea mecanismelor ischemice, aprecierea severității bolii. Se folosesc metode neinvazive și metode invazive. 1. Metode neinvazive: a. examinări biologice: punerea în evidență a tulburărilor metabolismului lipidic (hipercolesterolemie și alte dislipidemii), glucidic (diabet zaharat
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Tc-99m-SestaMIBI; -tomografia miocardică prin emisie de pozitroni (PET); -angiografia (ventriculografia) radioizotopică cu hematii marcate cu Tc-99m; -rezonanța magnetică nucleară; -examen radiologic standard (nespecific) oferă date despre silueta cardiacă, aorta toracică, staza venoasă pulmonară sau alte boli cardiace care pot determina angină pectorală. 2. Metodele invazive care se utilizează în diagnosticul sindromului de angină pectorală sunt: cateterismul cardiac, coronarografia și ventriculografia a. coronarografia reprezintă metoda de elecție pentru aprecierea extensiei și severității bolii coronariene. Datele coronarografice, morfologice sunt clasificate în stenoze nesemnificative
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
hematii marcate cu Tc-99m; -rezonanța magnetică nucleară; -examen radiologic standard (nespecific) oferă date despre silueta cardiacă, aorta toracică, staza venoasă pulmonară sau alte boli cardiace care pot determina angină pectorală. 2. Metodele invazive care se utilizează în diagnosticul sindromului de angină pectorală sunt: cateterismul cardiac, coronarografia și ventriculografia a. coronarografia reprezintă metoda de elecție pentru aprecierea extensiei și severității bolii coronariene. Datele coronarografice, morfologice sunt clasificate în stenoze nesemnificative, semnificative, critice și ocluzie totală. Coronarografia este indicată la pacienții cu angină
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
angină pectorală sunt: cateterismul cardiac, coronarografia și ventriculografia a. coronarografia reprezintă metoda de elecție pentru aprecierea extensiei și severității bolii coronariene. Datele coronarografice, morfologice sunt clasificate în stenoze nesemnificative, semnificative, critice și ocluzie totală. Coronarografia este indicată la pacienții cu angină pectorală în condițiile descrise la partea generală, de explorare a aparatului cardiovascular; în plus, coronarografia mai decelează aspectul coronarografic după diferitele proceduri percutane, anevrisme și ectazii ale arterelor coronare, starea circulației colaterale, precum și eventualele punți musculare miocardice; b. cateterismul cardiac
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
SA poate fi congenitală sau dobândită. Stenoza aortică valvulară este cea mai frecventă formă de stenoză aortică, putând fi produsă de trei cauze: congenitală, degenerativă și reumatismală [10, 20]. TABLOU CLINIC Simptomele funcționale sunt reprezentate de: - dispnee progresivă de efort; - angină pectorală; - sincopă la efort/imediat după, prin - tulburări tranzitorii, vasodilatație periferică bruscă, insuficiență ventriculară stângă tranzitorie; - amețeli la efort/anumite mișcări; - moarte subită [10, 20]. EXAMEN OBIECTIV 1. Inspecție - șocul apexian liftant, deplasat la stânga și în jos (HVS). 2. Palpare
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
10, 20]. TABLOU CLINIC.SIMPTOME FUNCȚIONALE Bolnavii cu insuficiență aortică ușoară sau moderată pot rămâne asimptomatici mulți ani și pot fi descoperiți ocazional, pentru ca apoi să se decompenseze rapid. Principalele simptome sunt: - dispnee progresivă de efort până la edem pulmonar acut; - angină pectorală prin ischemie miocardică relativă; - palpitații; - transpirații excesive; - paloare; - dureri pe traiectul vaselor gâtului/aorta abdominală; - senzația de „prea plin” în cap și în gât [10, 20]. EXAMEN OBIECTIV Diagnosticul insuficienței aortice se bazează pe semne periferice (puls arterial periferic
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
o consecință a unui shunt larg, preexistent, stânga-dreapta, astfel încât presiunea arterială pulmonară atinge valoarea celei sistemice și direcția shunt-ului devine bidirecțională sau dreapta-stânga [10]. SIMPTOMATOLOGIE Variabilă, fiind frecvent prezente episoadele cianotice, palpitații (fibrilație/flutter atrial, tahicardie ventriculară), hemoptizii, tromboembolism pulmonar, angină, sincopă, endocardită bacteriană, insuficiență cardiacă. EXAMENUL FIZIC Cianoză centrală, degete hipocratice, uneori „cianoză diferențială”, PVC crescută (turgescență jugulare), semne de HTP, edeme periferice doar în condițiile decompensării cardiace drepte. EXAMINĂRI PARACLINICE [10] 1. Electrocardiograma: undele P înalte, ascuțite, SAD, HVD
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
fază. Tabloul clinic [10] Simptome funcționale: - Durerea precordială: Durerea în pericarditele acute uscate este localizată precordial sau retrosternal, este continuă, accentuată de inspir, de tuse sau de schimbarea poziției. Uneori durerea este retrosternală constrictivă punând probleme de diagnostic diferențial cu angina pectorală sau infarctul miocardic acut. Cauza durerii este iritarea pericardului care are inervația senzitivă numai în 1/3 inferioară. - Alte simptome: febră, transpirații, mialgii, sunt legate de etiologia pericarditei. Semne obiective: - Frecătura pericardică: este elementul esențial pentru diagnosticul de pericardită
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Puncția pericardică este indispensabilă pentru a preciza diagnosticul. Se constată un lichid serofibrinos, clar sau hemoragic, cu predominența limfocitelor la examenul citologic. Pericardita reumatismală Mai frecventă la tineri, apare în cursul unui puseu de reumatism articular acut, precedat de o angină streptococică. Este prezent întotdeauna un sindrom biologic inflamator: ASLO crescut, VSH accelerat, fibrinogen crescut, PCR prezentă. Evoluția este în general benignă. Pericardita acută idiopatică Ea realizează un tablou clinic și evolutiv destul de particular, dar etiologia rămâne adesea necunoscută. Debutul este
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
La aproximativ 50% din cazuri CMH pare a fi o boală genetică cu transmitere autozomal dominantă. TABLOU CLINIC Există o corelație între gradul hipertrofiei miocardice și al obstrucției și acuzele subiective. Simptome subiective: - dispneea-mai frecventă la bolnavii cu obstrucție intraventriculară; - angina pectorală; - sincopa; - palpitații; - fatigabilitate, amețeli; - insuficiență cardiacă congestivă. Examen obiectiv: -inspecție - palpare-șoc apexian deplasat lateral, pe arie largă și deosebit de puternic; - șoc apexian dublu prin impuls apical presis-tolic (sistolă atrială puternică-undă „a” proeminentă); - impuls apical triplu - datorită obstrucției intraventriculare - al
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
care apare dispneea se reduce progresiv; totuși nu există o corelație strânsă între capacitatea subiectivă de efort și parametrii obiectivi ai performanței ventriculare stângi în repaus. Dispneea de efort poate lipsi la pacienții sedentari din variate motive, cum ar fi angina severă, claudicația intermitentă, artroza etc. 2. Ortopneea: - dispnee ce apare în clinostatism și care se ameliorează în poziție șezândă sau la ridicarea capului cu ajutorul mai multor perne (modificarea numărului de perne necesare este la fel de importantă ca și gradul efortului în
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
necesar pentru a o provoca. Clasa I: fără limitări: activitatea fizică obișnuită nu produce fatigabilitate, dispnee sau palpitații. Clasa II: limitarea ușoară a activității fizice: acești pacienți se simt confortabil în repaus; activitatea zilnică obișnuită determină fatigabilitate, palpitații, dispnee sau angină. Clasa III: limitarea marcată a activității fizice: cu toate că acești pacienți se simt confortabil în repaus, o activitate fizică mai mică decât cea obișnuită va determina apariția simptomelor Clasa IV: incapacitatea de a efectua orice fel de activitate fizică fără disconfort
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]