1,180 matches
-
semnifică o supraveghere continuă morală și materială, ca și stăpânirea unei activități, a unei situații. În literatura de specialitate avem și alte accepții, astfel: în accepția francofonă „controlul este o verificare, o inspecție atentă a corectitudinii unui act” . în accepția anglo-saxonă „controlul este acțiunea de supraveghere a cuiva, a ceva, o examinare minuțioasă sau puterea de a conduce ca un instrument de reglementare a unui mecanism” . Dacă în accepția francofonă controlul are conotații de cunoaștere a fenomenelor, de corectitudine a realizării
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
o examinare minuțioasă sau puterea de a conduce ca un instrument de reglementare a unui mecanism” . Dacă în accepția francofonă controlul are conotații de cunoaștere a fenomenelor, de corectitudine a realizării activităților care se realizează prin verificare sistematică, în accepția anglo-saxonă, controlul are conotații de cunoaștere pentru a stăpâni fenomenele și pentru luarea deciziilor de către conducere. Analizând conceptul de control, constatăm că acesta este un atribut al managementului, o funcție a conducerii, un mijloc de cunoaștere a realității și de corectare
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
vedere al exercitării acestuia avem: control intern, care cuprinde ansamblul controalelor din interiorul entității; control extern, care cuprinde totalitatea controalelor care se adresează entităților, din afara acesteia. După 1989, s-a impus cu necesitate implementarea în cadrul entităților din România a principiilor anglo-saxone ale controlului intern, acceptate de Comisia Europeană. Desigur, procesul de implementare a acestor principii este dificil, este un proces de durată, care trenează, dar viitorul ne împinge în această direcție, în sensul că entitățile nu vor rezista concurenței în care
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
1. 62 OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management/control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, Monitorul Oficial nr. 675/2005. 63 www.mfinante.ro Guvernanța corporativă 158 158 anglo-saxonă, unde controlul se efectuează cu scopul de a conduce, de a stăpâni situația. În consecință, controlul capătă o conotație mult mai largă și devine un instrument important la dispoziția managementului. În același timp, îndrumarul prezintă pentru comparație și alte definiții
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
și anume conter fleurette*. Totuși, în versiunea sa modernă, termenul este considerat a fi englezesc, asemenea practicii pe care o desemnează, de altminteri. Astfel, potrivit contesei de Tramar, flirtul, această "distracție deplorabilă", nu este decât o "sămânță rea" aruncată de anglo-saxoni în "curata grădină" franțuzească 19. O sămânță rea care amenință să prindă rădăcini și să vestejească acest crin neprihănit, curat și nobil care este tânăra franțuzoaică. O sămânță rea sau un boboc de trandafir, plin de prospețime și gata să
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
trandafir, plin de prospețime și gata să se deschidă? Așa cum vom vedea, este o chestiune de perspectivă. În orice caz, se știe cu certitudine că la mijlocul secolului al XIX-lea, pe când în Franța triumfă modelul gâsculiței neprihănite, multe dintre tinerele anglo-saxone evoluaseră deja și deveniseră experte în arta flirtului. Ceea ce nu poate să nu-i uluiască pe călătorii francezi, începând cu Alexis de Tocqueville. În cartea sa Despre democrație în America (1835-1839), renumitul istoric subliniază prăpastia care o separă pe tânăra
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
tânără fată din America acea nevinovăție feciorelnică în ciuda dorințelor născânde, și nici acea drăgălășenie naivă și plină de candoare care însoțește la europence trecerea de la copilărie la vârsta tinereții 20". Și mai surprinzător pentru călătorul francez, este faptul că tinerele anglo-saxone au adesea câte un sweet heart. În Anglia, notează Hippolyte Taine, "tinerii se văd și se vizitează în deplină libertate, fără a fi supravegheați de cineva"21. În America, această libertate de mișcare este și mai accentuată. Domnișoarele ies fără
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
întorc însutit"24. Aceste obiceiuri îl umpleau de uimire pe călătorul francez al perioadei respective. Chiar și noi putem fi surprinși astăzi, având în vedere că ele sunt contrare unora dintre concepțiile noastre apriorice: noi, latinii, îi percepem adesea pe anglo-saxoni ca fiind pudici, dacă nu chiar pudibonzi. Nu trebuie totuși să ne lăsăm înșelați: dacă anglo-saxonii admiteau flirtul, era tocmai pentru că erau puritani. În Franța și în țările anglo-saxone, scopul ultim al educației era identic în secolul al XIX-lea
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
unora dintre concepțiile noastre apriorice: noi, latinii, îi percepem adesea pe anglo-saxoni ca fiind pudici, dacă nu chiar pudibonzi. Nu trebuie totuși să ne lăsăm înșelați: dacă anglo-saxonii admiteau flirtul, era tocmai pentru că erau puritani. În Franța și în țările anglo-saxone, scopul ultim al educației era identic în secolul al XIX-lea: ferirea tinerei fete de "viciile și primejdiile societății actuale"25. Singura diferență era mijlocul utilizat pentru a atinge acest scop. Francezii, catolici, convinși de slăbiciunile trupului, nu se încred
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
influență a modelului anglo-saxon asupra moravurilor francezilor? Fără nicio îndoială, însă această influență nu trebuie supraestimată. Jocul în cadrul mecanismelor sociale Dacă în perioada Belle Époque tinerele franțuzoaice încep să flirteze, aceasta nu se întâmplă pentru că ele împrumută exemplul suratelor lor anglo-saxone, ci pentru că încep să aibă tot mai multă libertate de mișcare, deci de a-și exprima dorințele. Și asta deoarece climatul social s-a schimbat, aducând o ușoară relaxare a moravurilor. Emanciparea tinerelor fete Educația pe care o primește orice
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
impresia că nu se întâmplă nimic. Ofensiva engleză s-a oprit, iar germanii, în așteptare, sunt tot aici". Însă pe 10 iulie, "orașul Caen este recucerit, iar în noi s-a reaprins speranța", scrie liceana. În scurt timp, înaintarea trupelor anglo-saxone capătă un ritm mai alert, iar surescitarea Michelinei se amplifică și ea. Se petrec evenimente nemaipomenite, povestește tânăra în jurnal, pe 5 august. În două zile, englezii au traversat toată provincia Bretagne... Peste tot vezi o bucurie nebună, o speranță
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în care nu este vorba de influența culturii protestante. Ea este totuși de confesiune catolică, și le oferise fiicelor ei o solidă educație religioasă și morală. Bab merge cu regularitate la slujbă, la catehism și la spovedanie. Totuși, asemenea educatorilor anglo-saxoni din secolul al XIX-lea, sau filozofilor existențialiști, mama lui Bab consideră bărbații și femeile niște ființe înzestrate cu rațiune, libertate și responsabilitate. Ea este de părere, își amintește tânăra Bab, că fiicele sale nu au nevoie să fie supravegheate
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
celor două prietene ale lui Bab, Jacqueline și Colette, atunci când, în vacanța petrecută în Anglia, se dedau unor "kiss-parties dezlănțuite" cu "doi parizieni" destul de "mitocani" pe bancheta unei mașini. Cele două tinere nu se desolidarizează. Ele practică ceea ce în țările anglo-saxone se numește double-date, întâlnirea dublă, care limitează teoretic riscul ca lucrurile să degenereze. Din nefericire, cele două fete au de-a face cu niște parteneri redutabili și sunt, așa cum relatează Bab într-o scrisoare adresată lui Astrid, pe 18 august
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
AMERICANĂ: NOILE PERVERSITĂȚI ALE FLIRTULUI William Styron? Sadismul manipulator al americancelor care practică flirtul? Hotărât lucru, clișeele duc o viață grea. Asemenea moraliștilor din perioada Belle Époque, ajunsă la vârsta adultă, Bab asociază noțiunea de cruzime a flirtului cu moravurile anglo-saxone. Analizează astăzi propriile contradicții, inconsecvențele ei de fată tânără prin prisma romanului Alegerea Sofiei, evocând nebunia, excesul, toate formele perversității umane. Cu toate acestea, pe când avea 15-16 ani, lui Bab nici nu-i trecea prin cap să considere flirtul ca
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
tânără prin prisma romanului Alegerea Sofiei, evocând nebunia, excesul, toate formele perversității umane. Cu toate acestea, pe când avea 15-16 ani, lui Bab nici nu-i trecea prin cap să considere flirtul ca fiind ceva importat. Știe că originea cuvântului este anglo-saxonă, dar asta nu înseamnă că asociază jocul acesta amoros cu moravurile țărilor protestante. Prin aceasta, tânăra dovedește o atitudine caracteristică epocii sale. Într-adevăr, în Franța flirtul nu mai era de ani buni comparat cu o sămânță rea sau cu
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
monografia unui oră? industrial mijlociu din Indiană pe care �l vor boteza Middletown ?i care era considerat un microcosmos semnificativ pentru societatea american? �n �ntregul ei (Lynd ?i Lynd, 1929). Urm�nd un demers calchiat pe acela al antropologiei culturale anglo-saxone, cu metodele luate de la Chicago [32], ancheta abordeaz? cu meticulozitate dimensiunile sociale, economice ?i culturale ale comunit??îi, f?r? alt? ambi?ie dec�ț cea descriptiv?. Lucrarea, oglind? clar? a unei Americi trezite la realitate, �n c?utarea propriei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Parsons, este diferit?: el propune un program de cercetare opera?ional care permite integrarea teoriei ?i a practicii sociologice, al c?ror divor? �n sociologia american? a epocii l-a denun?at cu ț?rie. Modelul func?ionalist al antropologiei anglo-saxone (Malinowski, Raddiffe-Brown) i-a p?rut capabil � cu importante modific?ri � s? furnizeze o metod? de interpretare a fenomenelor sociale. Acesta constă �n punerea �n eviden?? a contribu?iilor observabile pe care anumite fenomene le aduc la men?inerea ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n Statele Unite (?i, mai larg, �n lumea anglo-saxon?), ca ?i �n Fran?a, ea a cunoscut, �n voia vicisitudinilor diverse, efervescen?ele ?i restructur?rile teoretice cele mai notabile, sub forma unei adev?rate explozii a paradigmelor. 1. Noile paradigme anglo-saxone La �nceputul anilor ?aptezeci, sociologia american? cunoa?te o accelerare brutal? a recrut?rîi ?i a finan??rilor publice (care s-au triplat �ntre 1970 ?i 1973, c�nd a atins 120 de milioane de dolari pe an), urmat? de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n g�ndirea anglo-saxon?, restric?iile financiare impuse cercet?rîi de teren �n cursul ultimelor dou? decenii au favorizat de asemenea aceast? �ntoarcere (Mennel, �n [17]). Descoperirea recent? a operei lui N. Elias (cf. cap. 1.2) de c?tre anglo-saxoni dovede?te aceast? re�ntoarcere, fie c? e vorba de lucr?ri monografice ale �sociologiei trecutului�, fie de �ncerc?ri de teoretizare a proceselor de lung? durat?. �n primul caz s�nt studiate devian?a �n Nouă Anglie colonial? (Erikson
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de performan?? ?i de precizie. �n acela?i timp, dac? demersurile calitative s-au diversificat ?i s-au tehnicizat, cu toat? sofisticarea, capacit??ile acestora contrasteaz? cu modestia ipotezelor pe care le urm?resc � a?a cum o dovedesc studiile anglo-saxone ale anilor ?aizeci ?i ?aptezeci �n domeniul at�ț de u?or cuantificabil al mobilit??îi sociale. �n privin?a c�mpului sociologiei, definirea acestuia depinde de procesul complex al interac?iunii dintre ofert? ?i cerere, ca ?i de nivelul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1), 1991, p. 14 �n sf�r?it, trebuie s? constat?m c�ț de restr�ns? local r?m�ne (poate mai mult ca odinioar?) dezbaterea teoretic? ?i c�ț de inegale schimburile internă?ionale. Astfel, rezultatele cercet?rilor anglo-saxone nu p?trund dec�ț lent �n sociologia francez? c?reia această pare s??i ignore aspectele majore. Dac? sociologia german? r?m�ne, din ra?iuni istorice, deschis? c?tre marxism ?i fenomenologie, nu mai are trecere �n Fran
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
era descrisă cu compasiune de călătorii occidentali prin Balcani la începutul secolului al XIX-lea. În consecință, românii plonjează într-o cercetare istorică pentru a dezbate consecințele dominației otomane sau efectele negative în România ale expansiunii capitalurilor străine germane, apoi anglo-saxone, după 1919! Măsura întîrzierii dezvoltării este comparată cu cea a centrului și vestului Europei și deranjează, astăzi ca și ieri, identitatea românească, cea care se crede europeană în mare parte. Sărăcia de astăzi provoacă două comportamente: unul acuză comunismul care
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
orientării politicii noastre în funcție de realități. Nici măcar o clipă, niciodată nu ne-am gîndit că a nu fi occidental ar fi o rușine." Și adaugă: "Europa nu există. Nu există unitate spirituală. Ceea ce numim astăzi spirit european este o atitudine esențial anglo-saxonă altfel spus, specific anglo-saxonă care nu a reușit decît să încadreze nord-vestul Europei, lăsînd într-o mare măsură în afara acestei structuri spirituale, sudul și întreg sud-estul continentului". Denunțarea hegemoniei anglo-saxone este una din temele polemice recurente la Nae Ionescu, foarte
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
realități. Nici măcar o clipă, niciodată nu ne-am gîndit că a nu fi occidental ar fi o rușine." Și adaugă: "Europa nu există. Nu există unitate spirituală. Ceea ce numim astăzi spirit european este o atitudine esențial anglo-saxonă altfel spus, specific anglo-saxonă care nu a reușit decît să încadreze nord-vestul Europei, lăsînd într-o mare măsură în afara acestei structuri spirituale, sudul și întreg sud-estul continentului". Denunțarea hegemoniei anglo-saxone este una din temele polemice recurente la Nae Ionescu, foarte suspicios față de deschiderile ecumenice
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
spirituală. Ceea ce numim astăzi spirit european este o atitudine esențial anglo-saxonă altfel spus, specific anglo-saxonă care nu a reușit decît să încadreze nord-vestul Europei, lăsînd într-o mare măsură în afara acestei structuri spirituale, sudul și întreg sud-estul continentului". Denunțarea hegemoniei anglo-saxone este una din temele polemice recurente la Nae Ionescu, foarte suspicios față de deschiderile ecumenice efectuate de Biserica anglicană la începutul anilor '20. Ipoteza unei Europe nesigure în privința identității sale, în afara influenței anglo-saxone și a protestantismului care alimentează Reforma și Renașterea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]