2,924 matches
-
cu acelea ale calculatoarelor, concurează cartea prin imagine și sunet, imprimînd un alt timp, diferit de cel al lecturii, caracterizat prin imediatitate, tele-prezență, interactivitate datorate noilor tehnologii folosite. Acest ultim stadiu pune problemele sale, creînd o serie de întrebări și angoase specifice legate de apariția unor noi forme de imaginar, de a fi împreună și de cunoaștere în general. Meditînd asupra proiectului mediologic întreprins de către Régis Debray, Daniel Bougnoux remarcă în Introduction aux sciences de la communication că "timpul culturii s-ar
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
un arhitect utilizează materiale refolosibile, fiindcă el a reconstruit deșertul în mediul urban, în felul propriu, cel al Antiohiei, Alexandriei, Efesului, Cezareei, Corintului, Constantinopolului toate metropole ale culturii elenistice. El a combinat de asemenea ariditatea originilor cu "prospețimea fetișismului" și angoasa singurătății cu grația poetică a subiecților tranziționali care-l însoțesc pe bunul Dumnezeu ca niște binefăcătoare cortegii de mediatori. De aici și vine acest frumos paradox: farmecul martirului, prin care cultul unui dumnezeu suferind s-a revelat atît de primitor
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
grup), această tehnică are la bază același principiu al acțiunii terapeutice prin jocul de roluri, enunțat de J. Moreno. Adică, arta punerii În scenă este utilizată cu scopul de a da posibilitate subiecților (individ sau grup) să se elibereze de angoasele lor (sau alte tulburări de ordin psihic) și de a reintra În posesia propriei personalități. Astfel, după necesități, echipa de profesori/educatori stabilește acea temă conflictuală care oglindește la un moment dat problemele și frământările vieții curente ale unor copii
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
recrutați pentru elită sunt pregătiți pentru un strat omogen în care funcționează un consens cu privire la reguli. Cele două sisteme de mobilitate pot avea efecte diferite chiar și asupra personalității. Persoanele socializate într-un sistem de mobilitate competitivă pot manifesta o angoasă continuă și mai serioasă a mobilității; o preocupare permanentă și mai explicită pentru problema schimbării prietenilor; și o învățare mai contradictorie în ceea ce privește inhibarea însușirii unor sisteme de valori care nu sunt potrivite cu clasa către care aspiră. Eseul lui Turner
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
despre opțiunile alternative ale elevilor, putem să tragem anumite concluzii pe baza răspunsurilor la întrebarea: „Ați fi de acord ca elevul să participe la pregătiri suplimentare la anumite discipline?”. Datele atestă o cerere mare pentru pregătire suplimentară. Aceasta, generată de angoasa eșecului la examene, alimentează piața meditațiilor. Evident că, așa cum arată alte studii, ipoteza meditațiilor corupte nu poate fi eliminată complet. Cu siguranță, anumiți profesori își constrângeau elevii să plătească meditații prin practici „neortodoxe” la clasă, la fel cum unii profesori
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
echilibrat, vesel, glumeț și, mai cu seamă, „cu tot dinadinsul întreg la minte”. Adevărat că Alcibiade vede zei sub masca lui Socrate, sub masca silenului vede statui divine și „belșug de cumpătare” înlăuntrul lui, prin urmare - sophrosyne. Nici vorbă de angoasă în erosul de tip socratic. Foarte „socratic” argumentul lui Vlastos: Socrate, când spune că „nu știe nimic”, nu vorbește serios (căci el este, totuși, cel mai înțelept!), deși vorbește serios (căci nu știe nimic dintre acelea care nu l-au
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
moderne, generate În mare parte de schimbările instituționale meționate mai sus29. Eugeniștii Înșiși nu foloseau acest termen, pe care Îl utilizau În schimb pentru a se referi critic la literatura de avangardă care avea În centrul preocupărilor sale sinele și angoasa existențială. Aceasta nu Înseamnă că eugeniștii refuzau să se confrunte cu problemele industrializării și ale dezvoltării sistemului modern de partide. Trăsătura distinctivă a abordării eugeniste era Însă respingerea fermă a liberalismului ca posibilă soluție la provocările modernizării instituționale, În mare
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
răspuns fie la un impuls personal, fie la vocile fluctuante ale contemporanilor săi”. Individul extro-determinat „învață să reacționeze la semnalele” unui mediu social mult mai larg decât acela al părinților și al apropiaților săi. Principala sa pârghie psihologică este „o angoasă difuză” față de solicitările de tot felul a căror țintă este (ibidem, pp. 49-50). În acest context nou, instituțiile altădată centrale și-au pierdut ascendentul asupra individului. Grupul său de apartenență devine instanța cea mai influentă, fapt care duce direct către
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
lui logică doar pentru a realiza o situație comică, menită să ne destindă (ex: teatrul absurdului al lui Eugen Ionesco). În rest, absurdul ca idee sau situație lipsită de sens, de coerență logică este generator de neliniște și chiar de angoasă (filosofii existențialiști au urmărit implicațiile absurdului În condițiile societății concurențiale contemporane - Camus, Sartre etc.). * „Concluzia logică a oricărui sfîrșit este un nou Început.” (Petre Botezatu) Desigur, aici termenul de „logic” implică Înțelesul de „sfîrșit bun”, adică de sfîrșit care cuprinde
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Ioan stau mărturie a confruntărilor dintre creștinii primitivi - în speță, Petru și Pavel - și gnostici, îndeosebi Simon. Cele două curente se adaptă din aceleași izvoare, răspund acelorași nevoi dintr-o aceeași epocă. Climatul apasă asupra lor într-un mod asemănător: angoasă, teamă, frică, sentimentul unei lumi care se prăbușește și așteptarea înfrigurată a altceva; de unde numărul incalculabil de profeți, de milenariști, de figuri mesianice, de anunțări ale sfârșitului iminent al lumii. Gnoza croiește și însăilează folosindu-se de timpurile mai vechi
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în iad, spre deosebire de inițiat care, emancipat prin cunoașterea învățăturii va cunoaște și raiul. Așadar, nicio spaimă. Nu există osândă veșnică; și nici mântuire pentru totdeauna. Cerul e o ficțiune. Singura realitate care contează este pământul, aici și acum. Mâhnirea, frica, angoasa, căința, disperarea și celelalte pasiuni triste nu au prin urmare nicio rațiune de a fi. De ce le-am admite? Să-ți fie frică de ce? Să te temi de cine? Pentru care motive să te întristezi? Care anume catastrofă justifică disperarea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
simplu, a divinității - dar el încetează a mai fi personal, antropomorf, răzbunător, separat de lume și de oameni: el coincide cu realitatea și cu oamenii. Niciun bine, niciun rău, asta înseamnă că nu este loc pentru căință, pentru frică, pentru angoasă. Viața există pe timpul trecerii noastre pe pământ, moartea ne dă înspre o altă lume în care vom avea de dat socoteală. Inventarea purgatoriului, în secolul al XII-lea corespunde nevoii resimțite de Biserica oficială de a mai adăuga niște negativitate
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
vorbi despre „grosolana impostură a religiilor” - o frază rămasă neobservată de cenzorii Vaticanului! - ele nu-s decât niște false ocazii dat fiind că sunt înscrise în Istorie, de a exploata slăbiciunea oamenilor de a te juca cu frica lor, cu angoasele lor, cu mizeria lor, atâta vreme cât sunt lipsite de repere și de certitudini. Nominalismul duce la război contra idealismelor, el acționează asemeni calului troian în istoria filosofiei oficiale... Definind adevărul ca pe un moment într-o mișcare, atrăgând atenția asupra fluxului
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
cultură a trupului. Trupul în care credem că trăim în nevinovăție este creștin: carnea este fabricată de discursurile isterice ale lui Pavel din Tarsus, formatată de Biserica catolică, apostolică și romană, îmbibată cu agheasmă, chinuită de mari spaime și de angoase distilate printr-un catehism sprijinit pe greșeală, pe culpabilitate, pe păcatul originar. Inconștient, noi suportăm rigorile Legii iudeo-creștine. în raportul nostru cu celălalt sex, cu dorința și cu plăcerea noastră, acționăm ca niște creștini - chiar și atunci când credem că suntem
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
libertatea în locul companiei sau afecțiunii mai-marilor zilei și autonomia în locul proximității complice a celor care beneficiau de putere și de autoritate. Trăsătura de caracter întreține, poate, o legătură foarte îndepărtată cu dorința abderitană de a se elibera de temeri și angoase: să presupunem așadar dorința unei terapii materialiste de a crea o suveranitate inoxidabilă, chiar și cu prețul insolenței cinice. Astfel, în prezența lui Nicocreon din Salamina, un tiran din Cipru care amenință să-l pedepesească pentru șotiile sale punând să
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
te teme de zei sau de ceea ce li se aseamănă, pentru a tremura de frica pedepselor de după moarte, trebuie să crezi în aberațiile religioase. Platon confecționează o mitologie utilă pentru a-i menține pe oameni într-o stare de frică, angoasă și teroare. Aceste temeri și cutremurări furnizează o umanitate maleabilă, sperioasă, ușor de condus. Alienată, desigur, dar docilă, disponibilă pentru ascultare, supunere și renunțare la sine. Epicur nu vrea astfel de oameni: el îi vrea autonomi, vindecați de superstiții, dezrobiți
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
fi recuperat natura armonioasă. Nimeni nu se sustrage acestei evoluții firești, ea întruchipează legea. Epicur nu precupețește niciun efort pentru a evita neplăcerea și, cu aceeași ocazie, creează plăcere, tocmai în și prin această evitare. Zeii? Moartea? Frica? Boala? Suferința? Angoasa? Sunt tot atâtea variațiuni pe tema unei negativități care trebuie nimicită. Locul acestor afecțiuni nefaste? Trupul. Prilejul de mântuire? Trupul. Măsura suferinței? Trupul. Cea a plăcerii? Trupul. Călăul și victima, mântuitorul și vinovatul? Trupul. El și nimic altceva - un trup
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în imaginație, în rațiune și în intuiție. A deduce atomii din observație, a conchide existența particulelor invizibile plecând de la o manifestare vizibilă, a goli cerul de ocupanții săi nelegitimi numai prin forța demonstrației și a rațiunii, a risipi temerile și angoasele numai prin puterea argumentației, toate acestea presupun calitățile unui filosof de format mare: sublimul poetic al unui Renă Char, gândirea extrem de bogată și barocă a unui Gilles Deleuze și cunoștințele științifice ale unui Einstein reunite în aceeași lucrare! Să ne
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de metri altitudine, în această cetate de provincie din Lycia antică, Diogene din Oenanda investește o avere cu unicul scop de a-l învăța ceva pe omul obișnuit, de a-l trata, de a-l vindeca de spaime, temeri și angoase. întreaga epocă pare chinuită de incertitudine, de necunoașterea a ceea ce va aduce ziua de mâine: ea trosnește, crapă, stă să explodeze. Nimeni nu știe acest lucru, doar inconștientul unor firi deosebit de sensibile poate înregistra zguduirile seismice ale civilizației antice, ale
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Limbii Române) A răspunde într-un anumit fel la o excitare, la o acțiune din afară: ripostă. (Dicționarul Explicativ al Limbii Române) Împotrivire politică, economică a claselor în declin față de orice manifestare a progresului social. Reacții de tip individual: stres, angoasă (pierderea locurilor de muncă), disperare, revoltă. În cibernetică: stabilirea în sistemele de transmisie, în sistemele tehnice automate, în organismele vii și în societate, a unor semnale prin care faza inițială a unui proces este influențată de informația referitoare la starea
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
noastră de a reconstrui trecutul pentru a-l face cât mai conform dorințelor noastre. Această minciună generală În care ne complacem de Îndată ce Începem să vorbim despre cărți este cealaltă față a tabuului care apasă asupra nonlecturii și a rețelei de angoase, fără Îndoială provenite din copilăria noastră, care Îl subîntind. E imposibil așadar să sperăm că vom ieși cu bine din acest gen de situație fără a analiza culpabilitatea inconștientă pe care o suscită mărturisirea de a nu fi citit anumite
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
-și procura idei insolite, În așa fel Încât „să fie avizat asupra forțelor adversarului” și să dea, În maniera cea mai organizată cu putință, de urma ideii originale pe care o caută. * Vizita la bibliotecă Îl aruncă Într-o mare angoasă pe acest om puțin familiarizat cu cărțile, confruntându-l cu un corpus de cunoștințe care nu Îi oferă nici un reper și pe care nu poate să-l stăpânească deplin, deși, În calitate de militar, e obișnuit să domine: Am trecut În revistă
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
care lumea gândește și meditează din ce În ce mai puțin, În care civilizația pare, pe zi ce trece, să se reducă la amintirea și la vestigiile pe care le păstrăm din bogăția multiformă și din producția ei intelectuală liberă și supraabundentă, În vreme ce mizeria, angoasele, constrângerile de tot felul Înfrâng sau descurajează inițiativele spiritului, Bergson pare deja să aparțină unei vârste revolute, iar numele său să reprezinte ultimul mare nume din istoria inteligenței europene. După cum se vede, Valéry nu se poate abține să nu Încheie
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
obiect imaginar În urma unui parcurs interior ce nu admite comparație. Neputința de a avea acces la text nu face astfel decât să accentueze caracterul proiectiv al lucrării, care devine receptaculul fantasmelor celor doi. Jorge face din cartea lui Aristotel pretextul angoaselor sale În fața problemelor Bisericii, iar Baskerville vede În aceasta un element suplimentar În gândirea lui relativistă asupra credinței. Fantasme care au cu atât mai puține șanse să coincidă, dacă exceptăm cazul unei iluzii Împărtășite, cu cât nici unul dintre cei doi
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
ar mai rămâne, odată sarcina ei Încheiată, decât să dispară după ce și-a transmis mesajul. Însă faptul că uitarea nu are numai părți negative nu rezolvă toate problemele, mai ales pe cele psihologice, care Îi sunt asociate și nu Înlătură angoasa, sporită de necesitatea cotidiană de a le vorbi celorlalți, de a nu reuși să-ți fixezi nimic În memorie. E adevărat că fiecare Încearcă neplăceri de acest fel și pentru orice lectură e valabilă afirmația că nu produce decât o
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]