1,203 matches
-
a admite teza sau antiteza unei antinomii este o chestiune de credință, care poate avea doar un rol regulativ asupra rațiunii, ca orice idee. Iată că uneori știința este aceea care decide. Mai mult decât atât, evoluția științei dovedește că antinomiile nu trebuie considerate o limită absolută a rațiunii, ci mai degrabă un semn că trebuie să înaintăm mai în profunzime, "ne obligă să mergem dincolo de lumea spațio-temporală a universului, într-o ortoexistență, parte a existenței totale, unde putem căuta principiile
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
degrabă un semn că trebuie să înaintăm mai în profunzime, "ne obligă să mergem dincolo de lumea spațio-temporală a universului, într-o ortoexistență, parte a existenței totale, unde putem căuta principiile simple și unitatea lumii"628. De aceea, crede Mihai Drăgănescu, antinomiile de felul celor kantiene trebuie interpretate nu ca simple antinomii, ci ca realități dialectice care exprimă o realitate mai profundă. Din păcate, Kant a refuzat soluția dialectică, limitând în felul acesta puterile rațiunii. El a ignorat aici, ca și în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ne obligă să mergem dincolo de lumea spațio-temporală a universului, într-o ortoexistență, parte a existenței totale, unde putem căuta principiile simple și unitatea lumii"628. De aceea, crede Mihai Drăgănescu, antinomiile de felul celor kantiene trebuie interpretate nu ca simple antinomii, ci ca realități dialectice care exprimă o realitate mai profundă. Din păcate, Kant a refuzat soluția dialectică, limitând în felul acesta puterile rațiunii. El a ignorat aici, ca și în cazul criticii raționale a teologiei, că în chestiuni care privesc
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ca realități dialectice care exprimă o realitate mai profundă. Din păcate, Kant a refuzat soluția dialectică, limitând în felul acesta puterile rațiunii. El a ignorat aici, ca și în cazul criticii raționale a teologiei, că în chestiuni care privesc transcendența antinomiile nu sunt o limită a gândirii 629. 4.5. Transdisciplinaritatea și ideea nivelurilor de realitate În orizontul gândirii lui Ștefan Lupașcu, Basarab Nicolescu va dezvolta și el, spre sfârșitul secolului al XX-lea, o teorie filosofică în care intervine antinomicul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
va dezvolta și el, spre sfârșitul secolului al XX-lea, o teorie filosofică în care intervine antinomicul. Prin aceasta, închide parcă o buclă deschisă de Lucian Blaga la început de secol, regăsind oarecum, într-o altă formă, ideea acestuia despre antinomia transfigurată. În același timp, deschide sau dă sens acestei predilecții pentru antinomic din filosofia românească, racordând-o la un plan filosofic mai amplu, înscriind-o într-o paradigmă care abia acum pare să capete consistență. Logica terțului inclus și ideea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
fundamentale"635. De exemplu, economia marxistă și fizica clasică sunt niveluri de organizare aflate la același nivel de realitate. Ideea nivelurilor de realitate îi permite lui Basarab Nicolescu o altă interpretare a "cuplurilor de contradictorii mutual exclusive"636, adică a antinomiilor pe care dezvoltarea fizicii cuantice le-a detectat în planul teoriei și experienței științifice. El arată că antinomii precum undă particulă, continuitate discontinuitate, separabilitate inseparabilitate, cauzalitate locală cauzalitate globală, reversibilitate ireversibilitate a timpului etc. sunt efectul existenței diferitelor niveluri de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
realitate. Ideea nivelurilor de realitate îi permite lui Basarab Nicolescu o altă interpretare a "cuplurilor de contradictorii mutual exclusive"636, adică a antinomiilor pe care dezvoltarea fizicii cuantice le-a detectat în planul teoriei și experienței științifice. El arată că antinomii precum undă particulă, continuitate discontinuitate, separabilitate inseparabilitate, cauzalitate locală cauzalitate globală, reversibilitate ireversibilitate a timpului etc. sunt efectul existenței diferitelor niveluri de Realitate și pot fi înțelese numai dacă se ia în considerație această supoziție. Dacă ne bazăm pe grila
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
separabilitate inseparabilitate, cauzalitate locală cauzalitate globală, reversibilitate ireversibilitate a timpului etc. sunt efectul existenței diferitelor niveluri de Realitate și pot fi înțelese numai dacă se ia în considerație această supoziție. Dacă ne bazăm pe grila de lectură a logicii clasice, antinomiile pe care le-a generat apariția mecanicii cuantice sunt un adevărat scandal intelectual 637. Cele trei axiome de bază ale logicii clasice, axioma identității (A este A), axioma non-contradicției (A nu este non-A) și axioma terțului exclus (nu există
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
poate fi conceptualizat misterul fără să fie distrus. Răspunsul său era că terțul inclus poate sluji acestui scop. Lucrul acesta m-a determinat să văd cum Basarab Nicolescu închide practic o buclă pe care o deschisese Lucian Blaga prin ideea antinomiei transfigurate. Blaga urmărea o metodă care să dea seama de mister fără a-l distrugă. Urmărea o cale prin care să poată formula ceva ce transcende capacitatea noastră de cunoaștere, neraționalizabil. După ce am cunoscut ontologia și epistemologia transdiciplinarității, putem înțelege
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
acest efort al său, îi putem sesiza raționalitatea. Am putea spune că ceea ce i-a lipsit lui Blaga pentru ca transfigurarea să devină o metodă a cunoașterii transdisciplinare au fost teoria nivelurilor de realitate și logica terțului inclus. Transfigurarea blagiană a antinomiilor era o încercare de a articula în concepte ceva transcendent, fără a-i răpi transcendența, fără a-l raționaliza. Blaga vedea că acest lucru solicita o depășire a logicii normale și chiar afirma că transfigurarea se realizează într-o zonă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
posibilități de a-l exprima. Totodată, el ne obligă să recurgem la afirmații ideogramatice care nu sunt doar "mai presus de rațiunea noastră", ci și paradoxale, putând fi, adică, împotriva rațiunii noastre, ba chiar să alunece ele însele în violente antinomii și să reprezinte iraționalul în forma lui cea mai acută"693. De altfel, antinomia este considerată de către Rudolf Otto forma radicală sub care se prezintă de-a lungul istoriei acest element al sacrului 694. Putem lesne recunoaște aici ideea lui
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care nu sunt doar "mai presus de rațiunea noastră", ci și paradoxale, putând fi, adică, împotriva rațiunii noastre, ba chiar să alunece ele însele în violente antinomii și să reprezinte iraționalul în forma lui cea mai acută"693. De altfel, antinomia este considerată de către Rudolf Otto forma radicală sub care se prezintă de-a lungul istoriei acest element al sacrului 694. Putem lesne recunoaște aici ideea lui Blaga despre formula antinomică sau paradoxală ca expresie a misterului potențat. Se pare că
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
din Lancrăm apăra metafizica, susținând că aceasta "este nedepășibilă în chip funciar"707. El apăra dreptul acesteia la un domeniu propriu, transcendența, la existența unui tărâm ce depășește experiența și cunoașterea rațională. Tocmai în acest sens propunea surprinzătoarea metodă a antinomiei transfigurate. Angajarea metafizicii pe calea paradoxiei, a antinomiei transfigurate, schimbă, însă, cu totul înfățișarea acesteia. Metafizica minus-cunoașterii este una ce renunță la pretențiile tradiționale de cunoaștere supremă, fiind din acest punct de vedere, în mod paradoxal (!), mai curând una a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nedepășibilă în chip funciar"707. El apăra dreptul acesteia la un domeniu propriu, transcendența, la existența unui tărâm ce depășește experiența și cunoașterea rațională. Tocmai în acest sens propunea surprinzătoarea metodă a antinomiei transfigurate. Angajarea metafizicii pe calea paradoxiei, a antinomiei transfigurate, schimbă, însă, cu totul înfățișarea acesteia. Metafizica minus-cunoașterii este una ce renunță la pretențiile tradiționale de cunoaștere supremă, fiind din acest punct de vedere, în mod paradoxal (!), mai curând una a neștiinței supreme, dacă se poate spune așa. Miza
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cultivarea acestuia și apologia lui, apărarea misterului metafizic de încercările de raționalizare, care înfrâng elanul metafizic prin inevitabilele contradicții pe care le întâmpină. Metafizica minus-cunoașterii este una care poate evita acest lucru, cultivând misterul transcendenței prin formule antinomice. Prin metoda antinomiei transfigurate, Blaga propunea o formulă de reinvestire a domeniului metafizicii, de refacere a acestuia. Era un proiect de revrăjire a lumii, dacă se poate spune astfel, de refacere a sentimentului metafizic în fața imensei distanțe dintre misterul lumii și posibilitățile de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care-l numim "minus-cunoaștere""708. 5.2. Deschiderile tematizării blagiene a antinomicului Ce anume propune Blaga gândirii contemporane prin această orientare a filosofiei sale, care sunt deschiderile tematizării sale asupra antinomicului? La o primă evaluare, luând în considerație numai ideea antinomiei transfigurate putem descoperi: a) o modalitate de asociere a unor idei eterogene, divergente sau contradictorii; b) o metodă specială de cunoaștere, menită să înfrunte anumite situații de limită, în care rațiunea își epuizează resursele; c) o formulă de integrare a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
descoperi: a) o modalitate de asociere a unor idei eterogene, divergente sau contradictorii; b) o metodă specială de cunoaștere, menită să înfrunte anumite situații de limită, în care rațiunea își epuizează resursele; c) o formulă de integrare a paradoxurilor sau antinomiilor ce apar în câmpul cunoașterii, un tip de soluție a acestora și o formă de resemnificare a lor. Prin aceste deschideri, ideea lui Blaga vine în întâmpinarea mai multor situații din gândirea ultimului secol. Una dintre acestea e chiar cea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este că situația pe care Lucian Blaga o descria în prima jumătate a secolului al XX-lea s-a generalizat, întreg secolul acesta, până astăzi, stând sub semnul amestecului heteroclit de idei și curente, al ciocnirii dintre doctrine, al diverselor antinomii. Astfel, cei preocupați de depășirea acestor tensiuni antinomice salută ideea antinomiei transfigurate a lui Blaga, văzând în ea o posibilă soluție de ieșire din această stare de criză 710. O a doua situație este legată de problema limitelor cunoașterii, a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
jumătate a secolului al XX-lea s-a generalizat, întreg secolul acesta, până astăzi, stând sub semnul amestecului heteroclit de idei și curente, al ciocnirii dintre doctrine, al diverselor antinomii. Astfel, cei preocupați de depășirea acestor tensiuni antinomice salută ideea antinomiei transfigurate a lui Blaga, văzând în ea o posibilă soluție de ieșire din această stare de criză 710. O a doua situație este legată de problema limitelor cunoașterii, a imposibilităților ei, sub semnul căreia stă, după câte se pare, ultimul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
situație este legată de problema limitelor cunoașterii, a imposibilităților ei, sub semnul căreia stă, după câte se pare, ultimul secol 711. Dacă aplicăm grila de lectură a lui Blaga, toate acestea pot fi privite drept limite ale intelectului enstatic. Metoda antinomiei transfigurate și ideea minus-cunoașterii sunt modalități de răspuns la astfel de limite. Prin acestea, filosoful român arată că uneori limitele cunoașterii se pot transforma în căi speciale, provocând transformarea conceptului de cunoaștere însuși, a intelectului și structurilor sale logice. Dar
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sunt modalități de răspuns la astfel de limite. Prin acestea, filosoful român arată că uneori limitele cunoașterii se pot transforma în căi speciale, provocând transformarea conceptului de cunoaștere însuși, a intelectului și structurilor sale logice. Dar nu numai prin metoda antinomiei transfigurate și ideea minus-cunoașterii întâmpină Blaga aceste situații de limită din gândirea contemporană. Metafizica censurii transcendente nu este altceva decât o construcție filosofică menită să convertească limitele cunoașterii în acte constructive, integrând pozitiv condiția paradoxală și aparent tragică a omului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
potrivindu-i-se mai curând tăcerea", este o reacție foarte timpurie la limitările cunoașterii în secolul al XX-lea712. În legătură cu cele spuse mai sus, o a treia situație ce își poate afla un răspuns în tematizarea blagiană a antinomicului privește problema antinomiilor, a contradicțiilor ce apar în câmpul gândirii și cunoașterii. Avansarea extraordinară a cunoașterii în ultimul secol a făcut ca întâlnirile cu contradicția, cu antinomia să devină foarte frecvente. Cum spune un comentator actual al acestui fenomen, "orice încadrare... forțată a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a treia situație ce își poate afla un răspuns în tematizarea blagiană a antinomicului privește problema antinomiilor, a contradicțiilor ce apar în câmpul gândirii și cunoașterii. Avansarea extraordinară a cunoașterii în ultimul secol a făcut ca întâlnirile cu contradicția, cu antinomia să devină foarte frecvente. Cum spune un comentator actual al acestui fenomen, "orice încadrare... forțată a complexității în categorii fixe a născut tensiuni cognitive, contradicții, antinomii"713. Antinomia, paradoxul, contradicția aproape invadează secolul al XX-lea714, marcând spectrul gândirii pe toată
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Avansarea extraordinară a cunoașterii în ultimul secol a făcut ca întâlnirile cu contradicția, cu antinomia să devină foarte frecvente. Cum spune un comentator actual al acestui fenomen, "orice încadrare... forțată a complexității în categorii fixe a născut tensiuni cognitive, contradicții, antinomii"713. Antinomia, paradoxul, contradicția aproape invadează secolul al XX-lea714, marcând spectrul gândirii pe toată lungimea sa. Dincolo de o amplă problematizare, acest lucru a condus în plan filosofic la o modificare de percepție asupra antinomicului, la o resemnificare a acestuia. Din
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a cunoașterii în ultimul secol a făcut ca întâlnirile cu contradicția, cu antinomia să devină foarte frecvente. Cum spune un comentator actual al acestui fenomen, "orice încadrare... forțată a complexității în categorii fixe a născut tensiuni cognitive, contradicții, antinomii"713. Antinomia, paradoxul, contradicția aproape invadează secolul al XX-lea714, marcând spectrul gândirii pe toată lungimea sa. Dincolo de o amplă problematizare, acest lucru a condus în plan filosofic la o modificare de percepție asupra antinomicului, la o resemnificare a acestuia. Din fenomen patologic
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]