1,643 matches
-
sunt în general considerați astăzi niște oameni slabi. Tendința cea mai semnificativă pe care am observat-o în timpul scurs de la prima ediție a acestei cărți, din o mie nouă sute optzeci și cinci, este accentul tot mai puternic pus pe aspectul antisocial al fumatului. Zilele în care țigara era mândra emblemă a femeii sofisticate sau a bărbatului dur s-au dus pentru totdeauna. Toată lumea știe astăzi că singurul motiv pentru care cineva continuă să fumeze este că n-a reușit să se
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
cămine culturale, etc. Se dorește completarea și adâncirea influenței procesului didactic, dezvoltarea aptitudinilor și Înclinațiilor elevilor, organizarea rațională, plăcută și eficientă a timpului liber. Prin organizarea de activități instructive și recreative, interesante și utile se previne antrenarea tinerilor În activități antisociale din plictiseală, lene. Antrenarea În activități extracurriculare se face ținând seama de posibilitățile locale, tradiții cultural-artistice, profesii dominante Într-o localitate, stabilindu-se activități cu un conținut mult mai elastic și variat față de activitatea din cadrul școlii, Între cele două tipuri
Caleidoscop by Mariana Dulgheru () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93347]
-
responsabile de violarea drepturilor omului nu a dat rezultate în sensul stimulării respectării acestora.515 Chiar dacă individul nu poate fi exclus ca generator de amenințări, suntem de părere că sursele structurale ale insecurității umane sunt cauze mai profunde ale comportamentului antisocial al anumitor indivizi sau grupări. Atunci când recomanda un program de cercetare lărgit în problema securității umane, Bajpai 516 sugera că este necesară depășirea orientării către agenții umani identificabili ca surse ale amenințărilor, concomitent cu neglijarea cauzelor structurale, negându-se astfel
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
având în vedere și multe alte constatări personale, am ajuns la concluzia că - după o campanie cvasifuribundă întreprinsă împotriva fostei Securități, prin mai toate mijloacele de informare publică, ce a pus în sarcina respectivei instituții o întreagă paletă de fapte antisociale, pornind de la simple abuzuri și culminând cu crime abominabile - a crescut numărul acelora care se întreabă daca avalanșa de informații în discuție nu ar trebui, totuși, privită cu anumite rezerve. Mă voi limita aici, în sprijinul celor afirmate mai sus
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
unor priviri încărcate de ură -, îi luam o declarație respectivului suspect de ceva necunoscut mie, prezentam declarația șefilor și, cu asta, „cazul” era încheiat! Și, culmea! chiar în situațiile când declarațiile nu cuprindeau cea mai mică recunoaștere a unor fapte „antisociale” imputabile anchetatului sau altor persoane, nu eram nici criticat, nici măcar atenționat. Sau primeam o autorizație de percheziție și trebuia să descind imediat - nu singur, firește - la domiciliul persoanei al cărei nume apărea în document și să efectuez respectiva activitate autorizată
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
Securitate fuseseră semnalate cu manifestări de criticare virulentă a regimului Ceaușescu, că starea de nemulțumire a populației se amplifica de la o zi la alta, pe fondul degradării continue a condițiilor de viață ale oamenilor, că oricând anumite acțiuni sau manifestări „antisociale” izolate puteau degenera în acte de revoltă colectivă. Și tot în acea perioadă am aflat că o mare parte din informările înaintate de fosta Securitate conducerii de atunci a partidului și statului, în care erau prezentate aproape fidel stările de
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
acele fenomene care au capacitatea de a grăbi apariția comportamentului dezirabil; printre cele mai eficiente întăriri, amintim întăririle sociale, care afectează semnificativ comportamentul elevului. A obține atenția profesorului, premierea, aprobarea sau dezaprobarea profesorului etc. Un caz aparte îl reprezintă comportamentul antisocial al unor elevi, comportament care poate fi însoțit adesea de aprobarea restului clasei, dar uneori și de dezaprobarea ei. În astfel de cazuri, este recomandabil ca profesorul să ignore comportamentul de captare a atenției la care elevii respectivi recurg cu
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
27% sunt cetățeni români; din numărul total de străini care au comis infracțiuni: 234.235, românii reprezintă 5,1%; în penitenciare sunt astăzi aproximativ 60.000 de deținuți, din care 1,93% sunt cetățeni români. Nu cauționez nicio clipă faptele antisociale comise de concetățenii mei oriunde în lume și le condamn cu toată fermitatea. Dar mi se pare inadmisibil felul în care aceste acte reprobabile devin “probe” în campania ostilă și defăimătoare dusă împotriva României și a poporului român. M-aș
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
naturale și patimile, înseamnă a te prăbuși cu bună știință în prăpastia erori i”. Sfârșitul comunismului în Europa, prin urmare a eșafodului conceptual și ideologic pe care s-a clădit acesta, a demonstrat din plin că socialismul era prin structură antisocial și antiuman, prin eludarea naturii umane în esența ei, confirmând ceea ce marele G.T.Popa spunea în 147 în celebrul său discurs ținut sub cupola Ateneului Român „credința ține seama atât de nevoile spiritului care râvnește spre transcendent, cât și de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
științific la fundamentarea căruia a contribuit decisiv, demonstrând existența reală a sufletului prin logica științifică și raționamentul prin analogie. Așa se explică atitudinea lui tranșantă față de teoria evoluționistă a lui Darwin pe care, prin demonstrație, o etichetează ca antiștiințifică și antisocială, pentru că a stat la baza ideologiilor materialist atee care au zguduit secolul al XX-lea prin atrocitățile și barbariile sale. Iată de ce Paulescu privește etica medicală prin prisma principiilor moralei creștine, ca fiind cele mai apropiate sufletului omenesc și umanității
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
care și-l asumă fiecare, zicându-și: „Acum deschid o carte, e foarte posibil să cad în gol“. Dacă ne apucăm vreodată să le explicăm puștanilor din școli la ce e bun cititul, am putea-o face lăudând latura lui antisocială, nechibzuită, egoistă (asta e părerea mea, Ulrich nu știu ce credeă. Ar fi mai bine să-l trecem sub tăcere pe Platon și a sa definiție a „lucrurilor scrise“, exprimată prin gura înțeleptului rege Thamus: adevărata învățătură nu vine, zicea el, din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
ostilități din partea celorlalți sau au tendința de a interpreta în mod sistematic reacțiile ambigui ale altora ca pe adevărate manifestări de ostilitate. Moffitt (1993) propune o teorie cu doi factori pentru a explica modul în care se formează o personalitate antisocială. În opinia lui, comportamentele antisociale se manifestă, în general, la adolescență. Dar la anumiți indivizi actele antisociale apar la vârste foarte mici și durează pe tot parcursul vieții. Această persistență a comportamentului antisocial poate fi explicată printr-o serie de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
tendința de a interpreta în mod sistematic reacțiile ambigui ale altora ca pe adevărate manifestări de ostilitate. Moffitt (1993) propune o teorie cu doi factori pentru a explica modul în care se formează o personalitate antisocială. În opinia lui, comportamentele antisociale se manifestă, în general, la adolescență. Dar la anumiți indivizi actele antisociale apar la vârste foarte mici și durează pe tot parcursul vieții. Această persistență a comportamentului antisocial poate fi explicată printr-o serie de deficiențe neuropsihologice pre sau postnatale
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pe adevărate manifestări de ostilitate. Moffitt (1993) propune o teorie cu doi factori pentru a explica modul în care se formează o personalitate antisocială. În opinia lui, comportamentele antisociale se manifestă, în general, la adolescență. Dar la anumiți indivizi actele antisociale apar la vârste foarte mici și durează pe tot parcursul vieții. Această persistență a comportamentului antisocial poate fi explicată printr-o serie de deficiențe neuropsihologice pre sau postnatale (de natură genetică, consumul de droguri de către mamă, malnutriție pre sau postnatală
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
modul în care se formează o personalitate antisocială. În opinia lui, comportamentele antisociale se manifestă, în general, la adolescență. Dar la anumiți indivizi actele antisociale apar la vârste foarte mici și durează pe tot parcursul vieții. Această persistență a comportamentului antisocial poate fi explicată printr-o serie de deficiențe neuropsihologice pre sau postnatale (de natură genetică, consumul de droguri de către mamă, malnutriție pre sau postnatală, lipsa stimulării în perioada postnatală). Carențele pot atrage după sine defecte verbale sau procedurale în ceea ce privește controlul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cognitiv, emoțional și funcțional. Același autor afirmă însă că un copil cu probleme își poate depăși deficiențele dacă are parte de un mediu stimulant și protector. Dar dacă copilul rămâne într-un anturaj ostil, comportamentul său va deveni tot mai antisocial, iar dezvoltarea comportamentelor pro-sociale va întârzia sau va fi inexistentă. Interacțiunea deficiențelor neuropsihologice și a primelor experiențe de viață cu un mediu ostil conduce inevitabil la formarea unei personalități antisociale. Studiul care a încercat să arate cum interacționează diferitele dimensiuni
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
într-un anturaj ostil, comportamentul său va deveni tot mai antisocial, iar dezvoltarea comportamentelor pro-sociale va întârzia sau va fi inexistentă. Interacțiunea deficiențelor neuropsihologice și a primelor experiențe de viață cu un mediu ostil conduce inevitabil la formarea unei personalități antisociale. Studiul care a încercat să arate cum interacționează diferitele dimensiuni de personalitate cu factorii situaționali pentru a influența comportamentul agresiv semnalează anumite probleme în legătură cu statutul lor de variabile moderatoare. Pentru a putea afirma că personalitatea influențează efectul situației, trebuie identificată
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
implicați în declanșarea revoltelor, doar că studiile empirice sunt rare. Revoltele pe stadioane sunt adesea declanșate de grupuri de indivizi și foarte rar de indivizi solitari. Studiile experimentale și cele realizate în teren consemnează că probabilitatea violenței sau a comportamentului antisocial este direct proporțională cu mărimea grupului. Russell și Arms (1998) au constatat că persoanele cu o anumită tendință de revoltă își imaginează că mulți alți spectatori împărtășesc aceeași tendință. O mulțime nu provoacă în mod sistematic acte de violență. Acestea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
alteori în fața celei de-a douăsprezecea. Rezultatele au fost următoarele: persoanele din spatele intrusului erau mai agresive dacă ocupau poziția a doua și nicidecum a douăsprezecea. Alte studii au demonstrat efectul frustrărilor pe termen lung. S-a constatat că probabilitatea comportamentelor antisociale crește la adulți, dacă în copilărie aceștia au trăit multiple situații de frustrare. Studiile din teren confirmă aceleași rezultate. La sfârșitul unui studiu, Greenberg (1991) constată că numărul de furturi printre angajații unei societăți crește în timpul scăderii temporare a salariilor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pentru momentul când copii din aceste familii vor deveni adulți. O situație economică precară, marcată de multe privațiuni, de lipsa permanentă a banilor, de dificultății de cazare, plus numărul mare de membri într-o familie, pot favoriza dezvoltarea unui comportament antisocial. Acești copii sunt frustrați de mici, fiind chiar maltratați din cauza sărăciei familiilor din care fac parte. Efectul de durată al experiențelor frustrante nu poate fi totuși atribuit acumulării de energie agresivă. El este mai degrabă cauzat de setul de norme
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în timpul îndeplinirii unor activități cotidiene. Copii cărora li se explică motivele pentru care există reguli reușesc mult mai bine să le interiorizeze și să le folosească mai târziu pentru autocontrol. Atunci când copiilor li se explică consecințele propriilor acțiuni (pro sau antisociale), aceștia reușesc să țină cont de sentimentele celorlalți și să-și dezvolte emoții sociale pozitive (empatie: capacitatea de a înțelege și de a retrăi emoțiile celuilalt; simpatie: capacitatea de a lua parte la bucuria sau la durerea celuilalt). Capacitatea de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
constituindu-se în veritabile modele pentru acesta. Doar o socializare pozitivă îi mai poate permite copilului să facă față cu brio neglijenței și maltratării suportate eventual în familie. Ca prim loc de socializare, familia poate deveni motivul dezvoltării unei personalități antisociale: fapt la care se mai poate adăuga contribuția negativă a instituțiilor. Socializarea bazată pe neglijență și maltratare contribuie, în opinia lui Staub (1996), nu doar la dezvoltarea sentimentului de indiferență față de ceilalți, dar și la formarea unei identități negative, absența
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
nu reușesc să-și dezvolte competențe de relaționare la nivelul familiei. Iar comportamentul preșcolar agresiv este cauzat în general de această carență de relaționare. Atitudinea punitivă a părinților, dar mai ales abuzurile, pot provoca ostilitatea față de ceilalți: orientarea spre valori antisociale, predispoziție de evaluare negativă a celorlalți, dorința de a face rău altora. Crimele violente comise la maturitate sau furia reactivă violentă (Dodge, 1993) pot fi consecințele unor abuzuri din copilărie soldate cu o personalitate și atitudini ostile. Comportamentul agresiv împotriva
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
încurajează chiar) poate favoriza dezvoltarea caracteristicilor deja existente. Prietenii sau bandele de delicvenți reușesc să satisfacă nevoia de apartenență, prilejuind dezvoltarea identității sau a securității de care copilul a fot privat. Adolescenții agresivi tind să-și aleagă amici sau grupuri antisociale, pe de o parte, pentru că au aceleași înclinații, pe de altă parte, pentru că este singura alternativă disponibilă. Patterson, Littman și Bricker (1967 citat de Dishion et al., 1994) au folosit metafora "a face cumpărături" (shopping) pentru a descrie procesul care
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
lui primejdioasă și neașteptată care nu se consumă decât în momentul în care individul găsește persoana adecvată. Procesul este mult mai facil dacă copiii au același parcurs social și individual. Nerespectarea regulilor este punctul comun care-i unește pe copiii antisociali (Dishion, Patterson și Griesler, 1994, p.68). În timp, relațiile dintre acești copii devin și mai apropiate, iar comportamentul întărit reciproc. Pentru a stabili relații de prietenie și a le păstra ulterior, membrii grupărilor trebuie să știe să se manipuleze
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]