1,827 matches
-
lucrările altor colegi scoțieni ai lui Ferguson cum ar fi Essays on the History of Mankind in Rude and Cultivated Ages (1780) de James Dunbar și Elements of the Philosophy of History (1781) de John Logan care tratează violența ca antiteză a societății civile și afirmă cu optimism că aceasta este pe cale de dispariție în societățile civile moderne. Acest optimism inexplicabil este de mare interes și are consecințe importante, deoarece tocmai această premisă funcționează în mod invizibil în teoretizările mai recente
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
sau muște. Ei sînt morminte puțin adînci săpate pe cîmpuri sau cadavre aruncate în mare sau schelete nemișcate pe stînci îndepărtate. Sfîrșitul povestirii. *** Cei ce militează pentru o societate (mai) civilă trebuie să recunoască nu numai că violența este adesea antiteza societății civile, ci și faptul că oricare formă cunoscută de societate civilă tinde să producă aceeași antiteză violentă, ceea ce o împiedică să devină un paradis al armoniei nonviolente. Această contradicție internă în funcționarea societății civile și anume tendința de a
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
nemișcate pe stînci îndepărtate. Sfîrșitul povestirii. *** Cei ce militează pentru o societate (mai) civilă trebuie să recunoască nu numai că violența este adesea antiteza societății civile, ci și faptul că oricare formă cunoscută de societate civilă tinde să producă aceeași antiteză violentă, ceea ce o împiedică să devină un paradis al armoniei nonviolente. Această contradicție internă în funcționarea societății civile și anume tendința de a fi un paradis pașnic al necivilității nu a fost recunoscută de teoria inițială din secolul al XVIII
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Londra și New York, 1994. 18 Lewis Friedland, Covering the World: International Television News Services, New York, 1992. 19 Ibid., p. 5. 20 Ed Krol, The Whole Internet: Users' Guide and Catalogue, Sebastopol, Calif., 1991. 21 Conceptul de societate politică, pus în antiteză cu cel de societate civilă și preluat din scrierile lui Alexis de Tocqueville și ale altora, este susținut în Jean L. Cohen și Andrew Arato, Civil Society and Political Theory, Cambridge, Mass., și Londra, 1994, pp. 78-81. 22 Jürgen Habermas
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Dar nu i se promite decât „un leac de frică”, care va fi reprezentat de înfiorătoarea piramidă de capete ale altor boieri uciși, cu deosebit sânge rece, chiar în incinta palatului domnesc, la un ospăț. Romanticii au cultivat cu precădere antitezele, iar dacă Lăpușneanu este imaginea tiranului sângeros, doamna Ruxanda păstrează în ea ceva angelic, delicat. Cu toate acestea, în calitate de mamă reușește, pentru a-și salva fiul amenințat de tată să fie ucis, deoarece i-a succedat la tron, să recurgă
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
ca rod al răbdării, al efortului perseverent, al rigorii, al sacrificiului cotidian pe care-1 faci tu însuți. Formula lui Zola despre "rolul civilizator al Banului" caracterizează o întreagă mentalitate, larg dominantă, ce ține de morala individuală și de progresul social. Antiteza nu este artificială: tocmai în și prin refuzul brutal, vehement, exasperat al acestor valori se definește personajul lui Claudel din Cap de aur. În viața unei cetăți aparent liniștite, apariția sa brutală este în același timp patetică și tragică. El
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
a acestei imagini atît de statornică în discursul politic și mai ales în discursul politic francez trebuie căutată în acea referință la memoria "Părinților întemeietori". Deja la sfîrșitul Vechiului regim, se obișnuia să se compare sau să se pună în antiteză formele exercitării puterii regale cu un fel de imagine a "Regelui bun", imagine ce se confunda cu respectul principiilor fundamentale ale Monarhiei franceze. Dar nu există familie politică azi care, în mod necesar, atunci cînd se pune problema să-și
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
alături de un sentimentalism regalist, a cărui devoțiune s-a prelungit pînă la începutul secolului nostru. De asemenea, neomonarhismul maurrassian i-a definit postulatele esențiale, referindu-se la un sistem politic considerat a fi acela al Vechiului regim și prezentat ca antiteză a democrației parlamentare. E de la sine înțeles că aceste exemple nu pot alcătui o listă completă. Trebuie să ținem seama și să le vedem ca pe niște constante ale vieții politice franceze ce țin de toate perspectivele ideologice și de
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
evanghelică. Așa cum este exprimat, foarte limpede, în capitolul 8 din Cartea a IV-a din Contractul social, acest refuz este și un punct de pornire important al istoriei ideologice și morale din ultimele două secole. Dacă delimitează și pune în antiteză regatul Cezarului și cel al lui Dumnezeu, altfel spus separînd "sistemul teologic de sistemul politic", Rousseau susține că adevărata cauză a "divizării interne", care, începînd cu primele secole ale erei noastre, "n-a încetat niciodată să agite popoarele creștine", trebuie
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
folosire a termenului cu referire clară la polemica lui Jacobi cu Fichte se află în schimb în cursurile universitare ținute de Schlegel între 1804 și 1806, care în această privință observă următoarele: Chiar dacă idealismul și realismul se află într-o antiteză absolută între ele, este foarte ușor să trecem dintr-o extremă în alta. Ambele duc ușor la nihilism (...). Nihilismul nu ar trebui să constituie un sistem propriu determinat?26 Schlegel mai folosește termenul de "nihilism" cu un alt sens, pentru
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
l-a preocupat cel mai mult, mai este adevărat și că a încercat de asemenea cu hotărâre să se apere de aceasta 87. Nietzsche avea așadar întrutotul dreptate când în Ecce homo se proclama decadent, dar în același timp și antiteza decadentului, afirmând că a deprins "arta filigranului cu privire la modul de a interpreta și de a înțelege în general" și că a experimentat pe propria piele rafinarea derivată din décadence, dar în același timp că mai are puterea să adopte o
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
de putere și care acceptă eterna reîntoarcere a lucrurilor. Întrebarea cu care se încheie fragmentul citat mai sus despre nihilismul european, și anume "Cum s-ar gândi un astfel de om la eterna reîntoarcere?"116, arată tocmai că după abolirea antitezei dintre lumea adevărată și lumea aparentă, așadar după depășirea viziunii platonico-nihiliste asupra lumii, ne mai rămâne sarcina de a regândi sensul devenirii fără a cădea iarăși pradă schemelor și valorilor produse de dihotomia platonico-nihilistă sau, și mai rău încă, surogatelor
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
de o civilizație care "duhnește ca un cadavru în descompunere", luare de poziție care l-a făcut să piardă, desigur, considerația unor scriitori precum Romain Rolland, Stefan Zweig și Hermann Hesse. Dar dincolo de orice contingență, opoziția era de principiu. Reluând antiteza nietzscheană dintre apolinic și dionisiac, și în același timp pe cea romantică și vitalistă dintre spirit și viață, Thomas Mann o completa cu noua semantică a modernității, articulând-o cu măestrie suverană în multiplele sale fațete: creativitatea se opune cunoașterii
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Nietzsche apare în două momente semnificative: prima oară, când se dedică o întreagă prelegere pentru a arăta în ce mod criticile civilizației realizate de Spengler, Klass, Scheler și Ziegler depind în ceea ce privește constituirea lor filozofică de Nietzsche, și mai exact de antiteza dintre apolinic și dionisiac pe care toți aceștia o reiau cu accente de fiecare dată diferite, folosind-o drept categorie a filozofiei istoriei în scopul unei critici a prezentului 147. Nietzsche apare apoi încă o dată la sfârșitul cursului, când Heidegger
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
interior edificiul neoparmenidian. A fost mai ales cazul criticilor adresate lui Severino de către maestrul său, Gustavo Bontadini, de Cornelio Fabro și Enrico Berti acesta din urmă dintr-o perspectivă aristotelică, impunând așadar motivele acelei concepții plurivoce asupra ființei care constituie antiteza cea mai puternică și periculoasă pentru concepția univocă de la care Severino se revendică. Acesta a dedicat o mare atenție și obiecțiilor lui Lucio Colletti, mai ales în raport cu problema contradicției 248. În locul unei examinări a acestor diferite critici, să-mi fie
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
vânzări, este nevoie să înlături tot ceea ce este trivial sau neplăcut din mărfurile și produsele culturale 180. Valorile au ajuns astfel un mijloc pentru comercializarea produselor, iar în prezent, așa cum susține filosoful Slavoj Zizek, capitalismul conține în sine teza și antiteza, un gest consumerist ascunzând și un gest anticonsumerist. 6.5. Construirea identității sociale și culturale Valorile au un rol important în construirea identității sociale și culturale a unei comunități sau societăți umane, oferind, totodată, repere fiecărui individ pentru a-și
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
genurile discursului. Se întâmplă frecvent ca genurile să determine planurile de texte fixe: structura sonetului, cea a comediei clasice în trei acte și a tragediei în cinci acte, dispositio oratorică (exordiul, narațiunea, confirmarea, perorația), planul dialectic al dizertației (introducerea, teza, antiteza, sinteza, concluzia). Rețetele de bucătărie, planurile pentru traseele de escaladă și expediții urmează modele aproape identice și am putea spune același lucru și despre prezentările de film din programele de televiziune sau despre cadrul general al unei scrisori: deschiderea (termeni
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
și Pn4: "tensiunea dramatică crește pe măsură ce se apropie de răsturnarea situației. Această tensiune este obținută în mod obișnuit prin momentul de pregătire al acestei răsturnări" (1965: 274). El vorbește despre Pn2, "nodul", ca fiind o "teză" și despre "Pn4" o "antiteză". În mod logic, din Pn4-Rezolvarea decurge din Situația finală (sinteza-deznodământ la Tomașevschi). Această mișcare logică este subliniată aici de către conectorul ÎN CONSECINȚĂ și Situația-finală-Pn5 arată cititorului, odată cu întoarcerea subiectului, eșecul căutării. Putem spune că macro-propozițiile Pn2 și Pn4 asigură punerea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
conector) O pălărie melon << PROPR PRq (comparativ) << de aceeași culoare Următoarea frază cuprinde un segment metalingvistic ("scurtă descriere") și, mai ales, introduce un element nou: numele propriu, tema-titlu care atribuie subiectului determinat propozițiile descriptive precedente: Charlie, desemnat mai întâi prin antiteza unui sistem calificativ utilizat deseori în presă: "dușmanul public nr. 1". Această modalitate de a oferi cititorului tema-titlu, intenționat cu întârziere, apărând după câteva elemente care prezintă o relație de metonimie 18, introduce un efect de așteptare din care ar
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
termenului de dominantă tipologică, plecând de la această afirmație categorică a lui P. Kuentz: "Întreaga organizare a textului este [...] de natură lirică mai degrabă decât narativă" (1970: 26). Cu siguranță, topica barocă a clar-absurdului, formele picturale în expresie, vizibile sau fantasmatice, antiteza putere vs slăbiciune, inversările de roluri răpitor-răpit, multiplele paralelisme ("ochii săi" din v. 387 și 394 / "ochii mei" din v. 401 și 406) și reluările ("am vrut" v. 396 și 400) reprezintă mărci semantice și formale ale genului lirico-poetic. Rima
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
identității colective. (Michael Wintle, The Image of Europe. Vizualizing Europe in Cartography and Iconography Throughout the Ages, Cambridge, Cambridge University Press, 2009, p. 4). 369 " Atunci când identitatea este considerată drept o calitate unică a unui subiect de exemplu omul în antiteză cu animalele, sau bărbatul în antiteză cu femeia (...) este posibil să ne imaginăm alteritatea ca absența identității." (Michael Karskens, Alterity as Defect: On the Logic of the Mechanism of Exclusion, în Raymond Corbey, Joep Leerssen (eds.), op. cit., p. 82). 370
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
of Europe. Vizualizing Europe in Cartography and Iconography Throughout the Ages, Cambridge, Cambridge University Press, 2009, p. 4). 369 " Atunci când identitatea este considerată drept o calitate unică a unui subiect de exemplu omul în antiteză cu animalele, sau bărbatul în antiteză cu femeia (...) este posibil să ne imaginăm alteritatea ca absența identității." (Michael Karskens, Alterity as Defect: On the Logic of the Mechanism of Exclusion, în Raymond Corbey, Joep Leerssen (eds.), op. cit., p. 82). 370 În lumea medievală românească pot fi
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
activitatea poetică ovidiană anterioară exilului, dar mai ales Ars amatoria / Arta iubirii, publicată între 1 î.H. și 1 d.H., prin conținutul său, care din mai multe puncte de vedere este scandalos de crud și de imoral, era în evidentă antiteză cu toate tentativele în mare parte foarte valoroase și aventuriste făcute de Augustus pentru a readuce societatea acelor vremuri pe calea mos maiorum. Toți sunt de acord asupra acestui fapt și Boissier 52 are pagini cu adevărat neegalabile și, aș
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de ut tempora noris, care îi amplifică sensul: pentru ca tu să poți cunoaște ce vremuri traversa pe-atunci Italia... Ut tempora noris, are pentru noi, o poziție strategică asemănătoare cu cea a sintagmei si quid est (v. 7), care indica antiteza dintre noblețea antică a lui Ovidiu și (subînțeleasa) lipsă de noblețe a celor din cercul lui Augustus și a susținătorilor săi. Este evidentă pentru noi intenția lui Ovidiu de a atrage atenția cititorului asupra versului următor. Și atunci ce importanță
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
și dramatizării etice și emoționale, retorica melodramei fiind dublată "de o dicțiune și un stil de joc exagerate și neverosimile" (personajele reale ale melodramei sunt sentimentele, conchide Brooks). Retorica melodramei se bazează deci pe o serie de figuri specifice (hiperbolă, antiteză și oximoron) deoarece "în melodramă totul trebuie să fie sublim, până și stilul celui mai simplu personaj", faptul banal fiind învestit cu o retorică a sublimului. 155 Marthe Robert, op. cit., pp. 86-87: "Genul, care hotărăște întotdeauna modalitățile estetice ale transpunerii
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]