3,471 matches
-
retragere. Menirea sa actuală este să promoveze mai ales bunurile publice ale unei societăți naționale și să asigure ordinea juridică și temeiurile dezvoltării prin acele stimulente ce ar facilita inițiativa individuală prin organizații sau întreprinderi care se vor cât mai antreprenoriale. Piața națională a bunurilor de orice fel este extinsă și devine regională prin integrare, ca în Uniunea Europeană, pentru a face față unei competitivități globale. Deși între a fi european și a fi național există încă o permanentă tensiune, pe măsură ce se
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
semnificativă mi se pare că a fost explozia antreprenoriatului în toate sectoarele sociale, dublată de contestarea tuturor regulilor organizării și ale gestionării sociale. Sigur, este vorba despre un antreprenoriat sui-generis, adaptat contextului instituțional existent, fără a fi însă mai puțin antreprenorial. S-au manifestat: un antreprenoriat al recuperării de proprietăți naționalizate de regimul comunist, unul de exploatare a proprietății de stat, unul al inițiativelor particulare mai ales în sectoarele redistribuției, unul politic de înființare de partide și mișcări sociale, unul civic
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
acestora în condiții precare de legalitate. Alteori, inițiativele private intrau în asocieri inedite de public/privat, bazate pe externalizarea unor activități ale organizaților publice sau de stat. La nivel personal, au început să apară combinații de roluri sociale, ocupaționale și antreprenoriale profund caleidoscopice, pe care încă le putem observa cu ușurință și astăzi în aproape toate sectoarele vieții sociale. Medicul lucrează în sistemul public de sănătate ca angajat, dar și în propriul cabinet particular ca antreprenor sau în laboratorul particular al
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să fie proclamat ca virtute aleasă a lumii academice, în care numai cei aleși excelează. Burton Clark, unul dintre cei mai prestigioși analiști ai învățământului superior contemporan, a publicat în 1998 un eseu în care susținea fără dubiu că „universitatea antreprenorială” este singura care se poate adapta la cerințele actuale și viitoare ale „societății cunoașterii”. În 2004, a publicat un nou eseu în care promova cu noi argumente ideea de antreprenorialism academic. 5.5. Transformări ale Universității: continuități și discontinuități Să
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
actuale și viitoare ale „societății cunoașterii”. În 2004, a publicat un nou eseu în care promova cu noi argumente ideea de antreprenorialism academic. 5.5. Transformări ale Universității: continuități și discontinuități Să despărțim totuși apele. Universitatea, oricât ar fi de antreprenorială, nu va fi sau nu se va transforma într-o firmă de afaceri. Tot astfel, universitatea nu se mai poate identifica pe deplin nici cu trecutul, oricât de atractiv ar fi acesta pentru unii. Între cele două extreme, universitatea trebuie
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dezvoltare. Competiția dintre universități se accentuează, profilul lor instituțional se schimbă, ofertele de calificări și recalificări se multiplică, creșterea numărului de studenți poate duce la scăderea calității, participarea în economia cunoașterii presupune dezvoltarea cercetării - mai ales aplicative - și multiplicarea centrelor antreprenoriale de inovare tehnologică. Impactul schimbărilor demografice asupra universității este deci important. Există însă și alți factori de impact. Conducere și finanțare Conducerea și finanțarea învățământului superior s-au schimbat și continuă să se schimbe rapid, mai ales ca urmare a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pentru cercetare și pentru instruire, inclusiv din taxele de studii. Chiar dacă opțiunea pentru modelul non-profit va prevala, universitatea tranzitorie tinde să se desprindă de sistemul public etatist și să se afirme ca o corporație a învățării și cercetării, ce acționează antreprenorial și cultivă un cosmopolitism al valorilor civismului extins (global) și al rațiunii cunoscătoare. Studenții universității tranzitorii vor înceta să fie doar reprezentanți ai elitismului meritocratic al tinereții. Universitatea tranzitorie va opta pentru eterogenitatea vârstelor și profesiilor, deși unele vor rămâne
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
and Illustrated in Nine Discourses, Longmans, Londra, 1947. T. Veblen, The Higher Learning in America, B.W. Hebsh, New York, 1918. Burton R. Clark, Creating Entrepreneurial Universities: Organizational Pathways of Transformation, Pergamon/Elsevier Science, Oxford, 1998 (ed. rom.: Spre o universitate antreprenorială, Editura Paideia, București, 2000). Un nou volum îl copletează pe precedentul: Sustaining Change in University, Open University Press, 2004. Vasile Ghețău, Anul 2050. Va ajunge populația României la mai puțin de 16 milioane de locuitori?, Academia Română, București, 2004. Joseph Stiglitz
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Apoi sunt cele două asociații agricole, care nu doar exploatează terenul existent, ci investesc în agricultură încercând să facă această activitate profitabilă. Un alt exemplu de inițiativă individuală locală este firma de transport Iași-Bivolari. O parte dintre persoanele cu spirit antreprenorial s-au îndreptat către proiecte de mai mică anvergură, cum ar fi proiectul cu finanțare FRDS pentru o pescărie, nefinalizat deocamdată din lipsă de fonduri. Tot un proiect FRDS s-a desfășurat în perioada 1999-2001 și a avut ca obiectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Satul este îmbătrânit, iar cei tineri sunt dintre cei cu ordonanță care nu știu nici ei ce să facă” (femeie, 77 de ani); „Nu există în toată comuna o combină agricolă” (femeie, 40 de ani). Orice altă activitate de tip antreprenorial lipsește din localitate, crescând puternic dependența comunității de performanța agricolă și de suportul venit din partea statului. Veniturile Agricultura asigură cea mai mare parte din veniturile localnicilor. Numai 68 dintre aceștia sunt salariați, ponderea cea mai mare având-o angajații administrației
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
1989. Migrația se manifestă și în sens opus, urban-rural, oamenii retrăgându-se la țară ca soluție pentru un trai mai ieftin. Există doar câțiva salariați în sat (așa cum vom vedea mai jos, care combină agricultura cu munca salariată. În ceea ce privește spiritul antreprenorial, există doar câteva exemple de săteni care au o fermă de animale, dețin mai mult pământ sau au deschis un SRL în sat. Lipsa banilor, în primul rând, dar și neîncrederea în asocierea cu alți săteni, neștiința sau teama de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
recunoscut de oameni, într-un mod mai mult sau mai puțin voalat. Uneori sunt identificate în mod specific anumite persoane, bănuite că s-ar fi îmbogățit din asemenea practici, ulterior devenind așa numiți „privatizați ai satului”, cu activități de tip antreprenorial. Alteori, sătenii declară că majoritatea tomșenenilor au furat combustibil, activitatea fiind percepută însă ca oarecum normală în contextul dat. Adevărații infractori sunt considerați doar „cei care au furat cu cisterna, și nu amărâții care furau și ei câteva găleți, acolo
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
făcută, siguranță alimentară, metode ecologice de exploatare, dezvoltare durabilă, activități economice legate de aceasta, activități în domeniul turismului, serviciilor și meseriilor tradiționale, infrastructură, învățământ de calitate, tradiții, mediu, peisaj, un spațiu cultural privilegiat, dar, mai ales, înseamnă comunitate și spirit antreprenorial la nivelul comunității. În ultimă instanță, înseamnă democrație participativă și spirit comunitar, termeni ce desemnează, într-un limbaj specios, implicarea tuturor membrilor comunității în stabilirea destinului acesteia. Provocarea pe care am adresat-o prin intermediul acestei campanii a fost să arătăm
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
a se naște. Aceste ipoteze au fost formulate Într-o perioadă În care efectele sociale ale momentului 1989 nu puteau fi prevăzute (spre exemplu, În termeni de mobilitate structurală), mai ales posibilitatea altor grupuri sociale de a accede la clasa antreprenorială și amploarea cererii de „noi capitaliști”: să nu uităm că, pentru o țară ca Polonia, mai mult de 60% din mâna de lucru este angajată În sectorul privat. Dacă examinăm două ipoteze concurente, cea a „reproducerii” elitelor și cea a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
nomenklaturii, a două subgrupuri: cel al bătrânilor „birocrați”, recrutați conform criteriului conformismului politic În anii ’50 și ’60, și cel al tinerilor „tehnocrați”, recrutați conform criteriului de competență. Conform lui Szalai, tinerii tehnocrați părăseau aparatul pentru a trece În pătura antreprenorială, În timp ce vechii birocrați Încercau să-și păstreze statutul, menținându-se În ierarhiile birocratice ale economiei și Statului. Această stratificare pe generații, aflată la originea diversității - sau chiar a conflictelor interne - elitei politice a comunismului În declin, fusese deja observată Într-
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
consecință, În timpul acestor câteva luni de tranziție (sfârșitul vechiului regim și Începutul celui nou), o parte dintre ei a operat o acumulare primitivă de capital semnificativ. Ce pondere ar trebui să acordăm nomenklaturiștilor avantajați de aceste legi În ansamblul fenomenului antreprenorial polonez? Deși au fost examinate atent de NIK și de Ministerul Justiției, puține dintre aceste Întreprinderi ale nomenklaturii au fost condamnate. Motivele sunt felurite. Mai Întâi, a fost imposibil ca cei responsabili să fie pedepsiți legal pentru principalul delict, cel
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
armată de aparatcici În derută, căreia i s-a dat un impuls inițial grație unor legi aranjate dinainte. Atunci când, În anii ’90, aceștia primesc credite de la bănci datorită influenței pe care o are Transakcja, este mai degrabă datorită capacităților lor antreprenoriale decât a vechilor lor legături, deși nici acestea nu sunt deloc neglijabile. Un fenomen analog s-a produs și În Ungaria, unde, deja la Începutul anilor ’80, apariția celei de-a doua economii - adică erupția sectorului privat În economie - a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
fapt, s-a vorbit Întotdeauna despre dreptul la muncă, și nu despre dreptul la un loc de muncă. Antreprenorul devine eroul kadarismului ce-și trăiește ultimele clipe: nu se mai vorbește decât de „sindicate ale antreprenorilor”, de „Statul-antreprenor”, de „mișcarea antreprenorială a tineretului comunist” și chiar de „partidul antreprenor”. În 1988 și 1989, două legi succesive, destinate să creeze adevărați actori economici privați, au definit modul În care Întreprinderile publice puteau să se transforme În societăți. Legea maghiară impunea, În primul
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
unui etos Întreprinzător, iar În aval, ele duc la opțiuni filosofico-politice foarte diferite. Antreprenoriatul voluntar În această categorie vastă se situează toți cei care au căutat să-și deschidă, În spațiul constrângător al economiei centralizate și controlate administrativ, propriul spirit antreprenorial. Este vorba despre acei căpitani ai industriei socialiste care, Însuflețiți de visele sociale ale industrializării, apoi de eșecurile acestora, găsesc În Întreprinderea privată realizarea adecvată a vocației lor; despre cei care, remarcând dezvoltarea progresivă a sectorului privat Începând cu anii
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
trecut prin minte ideea de a-mi construi propria afacere. (Cazul 24, Polonia) Faptul că n-am Întâlnit În grupul nostru ceh niciun tip voluntar, niciun fost aparatcik care să se fi gândit cu mult timp Înainte la o activitate antreprenorială privată este simptomatic. Dimpotrivă, există câteva mici diferențe de nuanță Între polonezi și unguri, aceștia fiind totodată foarte apropiați prin Înscrierea istorică a caracteristicilor lor antreprenoriale. Polonezii sunt mai individualiști, mai angajați În ruptura de vechiul regim, pe baza constatării
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
fost aparatcik care să se fi gândit cu mult timp Înainte la o activitate antreprenorială privată este simptomatic. Dimpotrivă, există câteva mici diferențe de nuanță Între polonezi și unguri, aceștia fiind totodată foarte apropiați prin Înscrierea istorică a caracteristicilor lor antreprenoriale. Polonezii sunt mai individualiști, mai angajați În ruptura de vechiul regim, pe baza constatării uzurii și a căderii guvernelor succesive ale generalului Jaruzelski. Ungurii sunt mai voluntariști pentru că interpretează evoluția puterii politice, mai ales la succesorii lui Janos Kadar, ca
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
trebuiau să dea socoteală decât acționarilor. Aceste trei motivații cumulate și comportamentele pe care ele le-au provocat nu au fost, cu siguranță, pentru autorii lor, niște anticipări istorice... Strategiile simple Forța cadrelor de partid care se orientează către activitatea antreprenorială nu rezidă nici În posesia vreunui capital ocult, nici În capacitatea de a deturna bunurile publice grație „delictului de inițiere”. Deși și acestea au fost practicate, ceea ce contează În majoritatea acestor cazuri este rețeaua de prietenii și contacte creată În timpul
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
negativ, argumentând că nu era indicat ca o „veche structură” să semneze astfel de proiecte. (Cazul 4, Cehoslovacia) Venituri provenind din familie, mână de lucru familială, solidarități de clan și gajuri pe bunurile personale: aceasta este adesea realitatea Începuturilor activității antreprenoriale la foștii nomenklaturiști: Deși fusesem locotenent-colonel, nu mi-am câștigat pâinea În cadrul miliției. Eram proprietarul apartamentului meu și aveam un Fiat mic, polonez. Am primit o indemnizație pe șase luni, adică 20 de milioane de zloți. Cei doi colegi ai
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
raționalizatoare ar fi ele. Așadar, pentru toate acestea a fost nevoie de o convingere, de o strategie de viață care nu aștepta decât ocazia de a se realiza și chiar, adesea, de o legătură cu o tradiție sau o cultură antreprenorială familială. În plus, un mediu familial dispus la sacrificii, la economisire, la garantarea cu bunurile personale. În cea mai mare parte a cazurilor, mobilitatea grupului dominant al economiei etatizate către cel al neocapitaliștilor economiei de piață a fost favorizată de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
echilibru? Republica Cehă: antreprenori, dar tot comuniști Marginalizați de societate de pe azi pe mâine, deveniți antreprenori de nevoie, foștii nomenklaturiști cehi au avut dificulăți În a-și construi o identitate coerentă, căutând să minimizeze contradicția dintre o ideologie de tip antreprenorial, pe care și-o asumă, și valorile tradiționale de stânga, pe care le revendică. Spre deosebire de polonezi, ei nu reușesc să rezolve această contradicție Într-o formulă social-liberală. Aceștia din urmă devin chiar, cu această ocazie, promotorii social-democratizării fostului partid comunist
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]