1,523 matches
-
că rabinii hasidim și habadnici „nu se opuneau extazului indus în mod artificial” (191, p. 244). Muzica, dansul și impulsurile sexuale, alcoolul, tutunul „și alte stimulente” (în formularea lui Dubnov) își aduceau contribuția la provocarea extazului. Este motivul pentru care antropologul american Raphael Patai a încercat să definească „trăsăturile dionisiace” ale hasidismului (187, p. 202 ; vezi tot capitolul „Jewish Dionysians : The Hasidim”, pp. 180- 221). Totuși, în tratatul său despre extaz, rabinul Dov Baer din Lubavici (1773-1827), conducătorul sectei hasidice Habad
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
respectiv, Natură - situație care ridică la pătrat numărul de relații posibile între diversele lor sensuri - obligă la o prealabilă și atentă definire a conceptelor cu care se operează și, mai ales, la o prudentă și nuanțată generalizare a concluziilor. Diferiți antropologi și filosofi ai culturii - printre care trebuie amintiți Leo Frobenius (Paideuma, 1920), Oswald Spengler (Untergang des Abendlandes, 1923), Lucian Blaga (Trilogia culturii, 1944) - au încercat să definească relația de interdependență dintre cultura unei colectivități etnice și spațiul natural pe care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
rurală. Voi puncta doar câteva dintre ele : a) Rituri și gesturi magice practicate la traversarea unui hotar, la trecerea printr-o poartă/ușă, peste un prag ; într-un cuvânt, dintr-un spațiu într-altul calitativ diferit. La începutul secolului XX, antropologul belgian Arnold Van Gennep le includea în marea categorie a „riturilor de trecere”, împărțindu-le în trei categorii : rituri de separare (de spațiul părăsit), rituri de trecere (dintr-un spațiu într-altul), rituri de încorporare (în noul spațiu) (18). Iată
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pune firesc întrebarea: de ce intervine Statul în viața economică? în ce scop? Problema naturii Statului este, după cea a existenței lui Dumnezeu, subiectul care a făcut să curgă cea mai multă cerneală. Chestiunea a fost tratată de filosofi, politologi, sociologi, antropologi, economiști, mai puțin cei neoclasici, care de peste un secol resping subiectul în mod mai mult sau mai puțin savant. Analiza politicilor economice presupune însă această referință, cel puțin implicită, la o anumită concepție despre Stat. Iată, în acest sens, concepțiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
asupra dezordinii naturii, Hegel adopta o perspectivă evoluționistă, crezînd în devenirea unui Stat unic, încarnare a perfecțiunii divine. În alți termeni spus, primul era un materialist, al doilea un idealist. Viziunii organiciste a lui Hobbes, după care funcția creează organul, antropologii i-au răspuns descriind societățile primitive fără stat. Acesta nu este deci un produs natural, ci unul cultural, ce corespunde unor societăți particulare. Iată de ce chestiunea statului a preocupat marile nume ale sociologiei. Emile Durkheim mai întîi, care se înscrie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
uri de la Soros. Poți să faci un "portret robot" al scriitorului român ieșit din comunism? Nu poc. Și cred că fauna scriitoricească posedă atâta varietate încât, înainte de a se apleca asupra ei Mihai Dinu Gheorghiu, sociologul bourdivin al bunurilor simbolice, antropologul societal ori istoricul mentalităților, mai degrabă ar pasiona pe vreun Teophrastos de ocaziu, iute în a alcătui galerii de caractere. Lui Sandu Mușina i-a ieșit un șir de epigrame (unde nu se iartă nici pe sine, darmite pe Blandiana
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
SUA) este expusă o ființă stranie închisă într-un bloc de gheață (adus din strâmtoarea Bering): 1,80 m înălțime, pielea ceroasă, acoperită cu păr, tors puternic, gât foarte scurt, mâini mari, picioare omenești, dar diferite de aspectul actual. Zoologi, antropologi - perplecși. 16: ION (Institutul de Orientare Nupțială) - prin psihologii, grafologii, sociologii și ordinatorul său - poate să vă permită întâlnirea, între infinite posibilități de alegere, tocmai a ACELEIA care „este făcută pentru dvs.”. Daily Mail: „Prin ION, riscul eșecului în mariaj
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
alocată descifrării emoțiilor și înțelegerii semenilor, lucruri esențiale pentru integrarea socială. Tot creierul joacă un rol foarte important în limitarea numărului de relații de care suntem capabili la un anumit moment. Numărul lui Dunbar Într-un celebru articol din 1992, antropologul britanic Robin Dunbar a estimat numărul de relații posibile la oameni pornind de la cercetările asupra obiceiurilor sociale ale primatelor, pentru care conviețuirea în grup este vitală. Primatele întrețin legăturile personale, în grupul din care fac parte, prin activități de îngrijire
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
oameni decât la celelalte primate. Dunbar a calculat că dimensiunea medie a grupului social, adică numărul de persoane cu care suntem capabili să menținem relații, este 148. Rotunjit la 150, acesta a ajuns să fie cunoscut drept numărul lui Dunbar. Antropologul consideră că valoarea e orientativă și că poate varia între 100 și 230.70 Alți cercetători, precum H. Russell Bernard și Peter Killworth, au estimat un număr ceva mai mare de legături: o medie de 231. Dar Dunbar e convingător
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
înstrăi nezi acea tovărășie apropiată începe să se piardă.“71 Faptul că în prezent numărul de prieteni pe care îi are utilizatorul mediu pe Facebook este 130 nu înseamnă neapărat că această valoare se încadrează în numărul lui Dunbar. Potrivit antropologului, 150 este numărul valabil doar pentru comunitățile ai căror membri au motive cu adevărat serioase să rămână foarte apropiați. De exemplu, cele care, dacă n-ar fi unite, ar fi în pericol să piară. Oamenii sunt mai solidari în vremuri
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
o întrebare. În cele din urmă, își ia inima-n dinți și se apleacă din nou spre colegul de compartiment. — Auzi, întreabă el, da’ al cui ești matale din Toga-Toga? Toată lumea e conectată cu toată lumea Această glumă, o preferată printre antropologi, nu este neapă rat despre ardeleni, olteni sau moldoveni, și nici măcar despre țărani. Ea reflectă nevoia fundamentală a oamenilor de a pune lucrurile într-un context familiar și, desigur, face referire la faptul că în societățile tradiționale, care în principiu
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
toți, nu se mai fumează nicăieri în Palatul Festivalului. O replică din filmul lui Wong Kar-wai sună perfect: „În ziua de azi, nu se mai poate fuma nicăieri“. Trebuie făcut ceva. copyleft.RO Constantin Vică Ceea ce nu aparține nimănui Un antropolog se întreba dacă se poate pune copyright pe cultură. Vorbea desigur despre culturile tradiționale, ale indienilor americani de exemplu, și faptul că statele, dar și marile companii, preiau din patrimoniul imaterial al acestora fără a oferi nimic în schimb. De la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
să nu-ți rozi unghiile pentru că știi c-aș băga de seamă. Pe deasupra te mai și-ncrunți, de parc-ai fi complet zăpăcită. Aș zice că singurul lucru pe care-l comunici e că minți. Nu-i nevoie de-un antropolog ca să facă asemenea descoperire! — Bill Schneider a Îndrugat o grămadă de chestii. N-am ținut minte fiecare mărunțiș. Pe deasupra, el nu-i chiar Cehov când trebuie să și aleagă vorbele, În cazul În care n-ai băgat de seamă. I
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
la dispariția dinozaurilor și a reptilelor zburătoare gigantice. Cometa, cu coada ei de mii de kilometri, a luat de pe Pămănt cu ea toate condițiile de supraviețuire: căldură pentru clocitul oulelor dinozaurilor și mai ales hrana care a fost distrusă. Unii antropologi spun că dispariția dinozaurilor și a reptilelor zburătoare a fost una dintre marile șanse de supraviețuire și evoluție a omului pe Pămănt. Treptat, s-a reluat fotosinteza crescănd cantitatea de oxigen, căldură și lumină necesare vieții. Așa omul a ajuns
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
se cocoșase un pic și plângea. Am lipit scara de un perete și am rupt-o la fugă... * În 1895, minerii din California au găsit rămășițele unei femei înalte de 2,03 m. Trei ani mai târziu, o echipă de antropologi a descoperit un alt schelet de femeie cu înălțimea de 2,38 m. Schelete similare au fost găsite în 1874 în Carolina de Nord și în 1912 în Wisconsin. În 1930, în nordul Mexicului, au fost descoperite morminte ale unui
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
a căzut în mână despre Africa. Până să sosim aici, știa mai multe despre Africa decât oricare dintre noi. Citise tot ce a scris van der Post - toate nimicurile alea visătoare - apoi a căutat lucruri mai profunde, cărți scrise de antropologi și chiar și jurnalele lui Moffat. Cred că așa se explică faptul că s-a îndrăgostit de Africa - cu ajutorul acelor cărți, chiar înainte de-a fi pus piciorul pe pământul african. Banca ne închiriase o casă în Gaborone, chiar în spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
pare - o legendă locală, cuprinde povestea unui bătrân indian numit „Părintele Povestirilor“, de vârstă imemorabilă, orb și analfabet, care povestește neîntrerupt istorisiri ce se petrec în țări și timpuri complet necunoscute lui. Fenomenul a atras la fața locului expediții de antropologi și parapsihologi: s-a stabilit că multe romane publicate de autori celebri fuseseră recitate cuvânt cu cuvânt de vocea răgușită a „Părintelui Povestirilor“ cu câțiva ani înainte de tipărirea lor. Unii spun că bătrânul indian ar fi izvorul universal al materiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
soluție ar fi să găsesc o groapă pe câmp, nu trebuie să fie prea adâncă, și să pun totul în ea, imaginează-ți ce nostim ar fi să asistăm, peste o mie sau două mii de ani, la dezbaterile arheologilor și antropologilor despre originea și motivele prezenței unei cantități atât de mari de vase, căni și oale de lut, și despre problematica lor utilitate, într-un loc nelocuit ca ăsta, Acum e nelocuit, peste o mie sau două mii de ani nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
care va avea nevoie de o atentă și o îndelungată investigație, Deocamdată, accesul în acest loc este condiționat, le spuse comandantul gardienilor, peste câteva zile o echipă mixtă de specialiști va începe să lucreze acolo, vor fi geologi, arheologi, sociologi, antropologi, medici legiști, specialiști în publicitate, mi s-a spus chiar că din grup fac parte și doi filozofi, nu mă întrebați de ce. Făcu o pauză, își plimbă privirea peste fețele celor douăzeci de bărbați aliniați în fața lui, și continuă, N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
Deși, Într-un fel, orice imagine scenică poate fi o mască pentru text... Într-o discuție cu publicul, Wilson povestește evoluția comunicării sale cu Raymond Andrews (despre care am mai vorbit ) : această poveste devine o lecție de teatru non-verbal („există antropologi care sunt de părere că, Înainte de a fi vorbit, omul s-a mișcat și că din mișcările lui s-au dezvoltat sunetele și, În cele din urmă, vorbirea”). Sau :” Am montat spectacole fără text, apoi leam confruntat cu spectacole cu
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
ești dator, amice, zise puștiul și porni spre ușă. Dar, fă-ți un serviciu, da? Stai departe de terenul ăla de fotbal. Din revista Science, „Știrile săptămânii“: OMUL DE NEANDERTHAL: PREA PRUDENT CA SĂ SUPRAVIEȚUIASCĂ? Savanții descoperă „Gena morții speciilor“ Un antropolog a extras o genă din schelete ale omului de Neanderthal, despre care spune că explică dispariția acestei specii. — Oamenii nu realizează că oamenii de Neanderthal aveau creierul mai mare decât oamenii moderni de Cro-Magnon. Erau mai puternici și mai duri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
este genetica și reprezintă prezența sau absența genei omului de Neanderthal. Povestea a fost preluată în New York Times, a doua zi: GENA OMULUI DE NEANDERTHAL DOVEDEȘTE UN COMPORTAMENT ECOLOGIST Teama față de „progresul tehnologic accelerat“ este justificată STUTTGART, Germania - Descoperirea de către antropologul Sheldon Harmon a unei gene a omului de Neanderthal care promovează protecția mediului „dovedește necesitatea unei politici de mediu raționale“, spune purtătorul de cuvânt al organizației Greenpeace, Marsha Madsden. „Faptul că oamenii de Neanderthal au pierdut bătălia pentru mediu ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
dacă întreprindem chiar acum o acțiune globală radicală“. Iar în Wall Street Journal: PRUDENȚA I-A UCIS PE OAMENII DE NEANDERTHAL „Principiul prudenței“ este mortal? Opuneți-vă pieții libere pe propriul risc, observă Clubul pentru Dezvoltare de Steve Weinberg Un antropolog american a ajuns la concluzia că oamenii de Neanderthal au murit din cauza unei predispoziții genetice de a se opune schimbării. Cu alte cuvinte, „Oamenii de Neanderthal au aplicat Principiul Prudenței, atât de drag ecologiștilor bigoți și reacționari“. Aceasta a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
povestea de pe BBC a fost preluată din relatarea unei agenții de știri germane. Această poveste, la rândul ei, se baza pe un articol publicat cu doi ani în urmă, în revista germană pentru femei Allegra, care cita ca sursă un antropolog al OMS. Dar nu există nici o dovadă că acel antropolog ar exista. Povestea nu ar fi circulat, spune Len Euler, profesor de mass-media din Georgetown, dacă redactorii de la BBC ar fi făcut o verificare minimă a dovezilor. Unii observatori media
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
de știri germane. Această poveste, la rândul ei, se baza pe un articol publicat cu doi ani în urmă, în revista germană pentru femei Allegra, care cita ca sursă un antropolog al OMS. Dar nu există nici o dovadă că acel antropolog ar exista. Povestea nu ar fi circulat, spune Len Euler, profesor de mass-media din Georgetown, dacă redactorii de la BBC ar fi făcut o verificare minimă a dovezilor. Unii observatori media au remarcat că organizațiile noi nu mai verifică nimic. „Noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]