4,171 matches
-
pe teritoriul teoriei emergente în cursul cercetării de teren (grounded theory), idee vectorială în abordarea calitativă (Iluț, 1997). Principiul elaborării de ipoteze, teorii și proceduri de eșantionare în procesul derulării cercetării este aproape indispensabil în studiile exploratorii, ceea ce e caracteristic antropologiei culturale care, cu deosebire în perioada ei clasică, se ocupa de populații simple, iliterate, exotice, iar cercetătorul trebuia să învețe limba vorbită de băștinași fie înainte, fie în prima parte a șederii sale în comunitatea respectivă. Fără îndoială însă că
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
anumitor instrumente de lucru (cum e cazul scărilor de atitudine), ci și a analizei și interpretării rezultatelor. Altfel spus, ar fi de dorit și în studierea familiei o complementaritate a perspectivei din interior cu cea din exterior, lucru care în antropologia culturală s-a impus ca disocierea dintre analiza emică și analiza etică (vezi Zamfir, 1981; Iluț, 1983, 2003). Dubletul conceptual emic-etic este de inspirație lingvistică, fără a rămâne însă un simplu împrumut. De altfel, lingvistica, una dintre cele mai avansate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Or, este ușor de înțeles că distincția dintre „exterior-interior (nativ)” este profund operantă nu numai pentru palierul lingvistic al existenței socioumane, ci și pentru alte orizonturi ale ei. Termenii fonetic și fonemic s-au transformat, prin K. Pike (1967), în antropologia culturală și socială, în etic și emic, marcând pregnant deosebirea dintre descrierea și explicația realităților unui grup cultural oferit de analistul din exterior (etic) și descrierea și explicarea propriilor realități de către grupul însuși (emic). Grav este - teoretico-metodologic și practic-aplicativ - când
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cel puțin ca posibilitate. Intervenția etnografului sau a sociologului se datorează faptului că, în mod obișnuit, clasificările, tipizările, „teoriile” emice nu sunt explicite. Ele trebuie deduse, construite din fragmente de cunoaștere emică de către analistul cultural și social. (Mișcarea postmodernistă în antropologie mizează aproape în exclusivitate pe faptul că raportul de cercetare al unui etnolog este în fapt un text scris pe baza realității lui personale, este retorica lui, lumea lui, și nu a oamenilor la care se referă.) În antropologia culturală
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în antropologie mizează aproape în exclusivitate pe faptul că raportul de cercetare al unui etnolog este în fapt un text scris pe baza realității lui personale, este retorica lui, lumea lui, și nu a oamenilor la care se referă.) În antropologia culturală americană, începând din deceniul al șaptelea al secolului recent încheiat, există o direcție de cercetare bine conturată pe această problematică, numită etnoștiință (pe care unii antropologi au supranumit-o noua etnografie). Având ca exemplu cercetările clasice de etnobotanică, etnomuzicologie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
noțiune „înconjurată de o zonă de penumbre”. O analiză a limbajului cotidian și a textelor relevă o varietate de conținut a termenului, mergând de la înțelesuri mai vagi atribuite de simțul comun până la definiții mai exacte oferite de juriști. Sociologia și antropologia încearcă, în definirea familiei, să depășească nivelul simțului comun, dar nu se pot opri nici la aspectele formale, legale (enunțuri juridice), întrucât, prin esența sa, abordarea socioantropologică vizează interacțiunea dintre formal-informal în viața socială, cu accent pe aceasta din urmă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
inbreeding (împerecheri în grupuri închise) este un fenomen real, dovedit și statistic. Astfel încât, pe ansamblul populațional, el constituie un temei pentru tabuul incestului. b) Indivizii societății contemporane sunt conștienți de eventualul pericol al căsătoriilor între rude foarte apropiate. Populațiile „primitive” - antropologii culturali ne spun că, în numele relativismului cultural și al depășirii orgoliului nostru de superioritate, e bine să folosim termenul primitiv între ghilimele - trebuiau să fie conștiente de efectele incestului sexual și marital pentru a prohibiza incestul din motive de degradare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dat fiind numărul mare de divorțuri și remariaje. Monogamia serială în societățile tradiționale ia câteodată forma sororatului (una dintre surori se căsătorește cu bărbatul surorii sale rămas văduv) sau a leviratului (fratele se căsătorește cu văduva fratelui său). Studiile de antropologie și etnografie arată că poligamia este puternic corelată cu factori economici și ecologici. De altfel se disociază între poligamia (poliginia, în fapt) elitistă și populară: prima este practicată de indivizi ce au resurse să întrețină mai mulți parteneri conjugali, căsătoria
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
tată legal. Mai recent se vorbește și despre tată psihologic, cel care a fost afectiv mai aproape de copil și cu care acesta se identifică. La fel operează distincțiile dintre mamă biologică (genetrix) și celelalte variante (socială, legală, psihologică). Sociologii și antropologii (etnologii) ce se ocupă de familie și nu sunt de limbă engleză recunosc că în literatura anglo-americană terminologia din domeniu este mai precisă (vezi Segalen, 1987). E în joc, desigur, contribuția masivă a antropologilor americani și englezi la sistematizarea și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cu alta. Domeniul de idei constituit din crezurile (beliefs) și așteptările pe care rudeniile le au una față de alta se numește kinship. Kinship este ideologia supremă a vieții domestice”. Nu am tradus imediat termenul kinship - unul central în sociologia și antropologia familiei - fiindcă el spune mai mult decât „înrudire” sau „relații de rudenie”, corespondentele cele mai apropiate în românește. Plusul în literatura de specialitate anglo-americană - și nu neapărat și în limbajul cotidian - vine pe linia cuprinderii în conținutul său, pe lângă rudeniile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
linia cuprinderii în conținutul său, pe lângă rudeniile propriu-zise, și a componentei descendenței și a celei ideologice. Să precizăm totuși că și în demersurile antropologilor americani, atunci când se vorbește expres despre relațiile pe verticală dintre rude, termenul folosit este descendență (descent). Antropologii sociali britanici utilizează descent pentru relațiile care se extind pe mai mult de două generații, iar filiation pentru relațiile de descendență din sânul familiei nucleare. La francezi se utilizează termenul de „descendență” și filiation ca echivalente (Segalen, 1987). Pentru o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în care descendențauniliniară joacă rolul fundamental. Și într-adevăr, din totalul de 102 societăți ce au o atare terminologie, 90% prezintă un gen sau altul de uniliniaritate (Murdock, 1967). Studierea sistemelor terminologice este un vast și fascinant câmp de cercetare. Antropologia lingvistică, în special prin metoda analizei componențiale (am văzut, de exemplu, cum terminologia hawaiană este structurată pe două componente: sex și generație), în strânsă conlucrare cu antropologia socioculturală dezvăluie legături intime între factorii de mediu (geografic, economic, politic), organizarea socială
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Murdock, 1967). Studierea sistemelor terminologice este un vast și fascinant câmp de cercetare. Antropologia lingvistică, în special prin metoda analizei componențiale (am văzut, de exemplu, cum terminologia hawaiană este structurată pe două componente: sex și generație), în strânsă conlucrare cu antropologia socioculturală dezvăluie legături intime între factorii de mediu (geografic, economic, politic), organizarea socială și denumirile de rudenie. Rezultatele acestor cercetări arată, pe de o parte, extraordinara coerență logică a diferitelor sisteme și, pe de altă parte, faptul că aceste terminologii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cu puternice sentimente (vezi, pe larg, Iluț, 2000, 2003), important rămâne faptul că, în ultimă instanță, cei doi îndrăgostiți se hotărăsc dacă se căsătoresc sau nu. Desigur, ei sunt influențați, dar nu li se impune. Analiștii comportamentului uman, în particular antropologii culturali, se întreabă dacă dragostea romantică este un fenomen panuman și, dacă da, în ce măsură este ea un bun predictor pentru căsătorie. Răspunsul la prima parte a întrebării se pare că este pozitiv. Anchetele transculturale au arătat că în aproximativ 88
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
anii 1974 și 1984, numărul copiilor născuți de mame necăsătorite a crescut cu 500% și cu toate că dintre acestea proporția adolescentelor a scăzut cu 12% între 1991 și 1997, nașterile anuale de copii fără tată rămân ridicate (Bryjak, Soroka, 2001). Sociologii, antropologii, dar și oamenii politici își pun întrebarea cum se explică acest fenomen. Vom spune de la început că și aici explicația este complexă: deoarece nu avem un model valid pentru toate țările, abordarea trebuie să fie mai degrabă ideografico-contextuală. Mai întâi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și, eventual, copiii (Oropesa, 1997). În țările foarte sărace, faptul că agricultura tradițională, unde femeile aveau un rol central, va determina înrăutățirea condiției acestora. 8.2. Controlul social prin familietc " 8.2. Controlul social prin familie" Studiile de etnografie și antropologie culturală arată că și la cele mai simple populații există preocuparea față de cantitatea și calitatea viitorilor membri ai colectivității. Formele de liniaritate și structură a grupurilor domestice regularizează, mai mult sau mai puțin spontan, parametrii populaționali. În societățile complexe, statul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fermitate, grijă și îndrumare permanentă față de cele esențiale ale traiectoriei de viață (sănătate, profesie, trăsături de caracter etc). 8.3.3. Copii adulți, părinți în vârstă. Schimburile intergeneraționaletc "8.3.3. Copii adulți, părinți în vârstă. Schimburile intergeneraționale" Sociologia și antropologia ultimelor decenii și-au intensificat preocuparea pentru problematica schimbului social la nivel intergenerațional. Aceasta privește din plin și structurarea și dezvoltarea grupului domestic, fie că este vorba de transferuri de capitaluri intergeneraționale la palierul macrosocial, fie mai ales în interiorul sistemului
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai democratice de relații interumane, de creștere, îngrijire și socializare a copiilor, de noi stiluri de viață, în general. 8.4. Diversitatea familiei în societatea contemporană. Tematizarea „valorilor familiale”tc "8.4. Diversitatea familiei în societatea contemporană. Tematizarea „valorilor familiale”" Antropologia culturală a subliniat încă de la începutul constituirii disciplinei (începutul secolului XX) cât de diversă este organizarea socială pe planeta noastră, inclusiv cea domestică. Iar în deceniile cinci și șase ale secolului abia sfârșit, în acest spirit s-a lansat curentul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și contextele sociale (p. 444). Oricum, apare limpede că în lumina criteriilor de acest fel nu toate formele familiale sunt echivalente ca bun individual și colectiv, atât prin prisma „celui din interior”(insider), cât și a „celui din exterior” (outsider). Antropologii culturali, etnologii și alți specialiști care prin profesie au întâlnit populații simple, „tribale”, „exotice” au ajuns aproape automat la ideea diversității configurațiilor domestice. Pentru societățile complexe, în particular pentru cultura euro-americană, variabilitatea familială se desfășura pe un teren foarte îngust
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sociobiologistă se potrivește puțin realităților contemporane, deopotrivă la cele simple, cât și la cele complexe. Totuși, acest dat biologic nu trebuie neglijat. Probabil că numărul femeilor geloase este mai mare, dar ca intensitate și comportament violent asociat geloziei, domină bărbații. Antropologii de orientare biologistă explică agresivitatea masculilor legată de gelozie tot în spirit sociobiologist: programați să-și reproducă genele prin urmași, ei sunt foarte atenți ca nu cumva partenerul să „calce strâmb” și copiii să nu fie ai lui. Ca și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Nyansongo: A Gusii community in Kenya”, în B. Whiting (ed.), Six Cultures, Wiley, New York. Levinger, G. (1979), „A social psychological perspective and marital dissolution”, în G. Levinger și O. Moles (ed.), Divorce and Separation, Basic Books, New York. Lévy-Strauss, C. (1973), Antropologie structurală, Editura Politică, București. Lewis, M., Feiring, C. (1998), Families, Risk and Competence, LEA Publishers, Londra. Lewis, O. (1961/1978), Copiii lui Sánchez, Editura Univers, București. Lichter, D., McLaughlin, D., Kephart, G., Landry, D. (1992), „Race and retreat from marriage
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
I. (2000), „De la familie la familii”, în I. Mihălescu (coord.), Un deceniu de tranziție. Situația copilului și familiei în România, UNICEF, București. Mihu, A. (1983), „Nuntă pe Valea Frumoasei”, în A. Mihu, Meandrele adevărului, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Mihu, A. (2002), Antropologie culturală, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Mindel, C., Habenstein, R., Wright, R.Jr. (1988), Ethnic Families in America: Patterns and Variations, ed. a III-a, Elsevier North Holland, Inc., New York. Minuchin, S. (1974), Families and Family Therapy, Harvard University Press, Cambridge. Mitrofan, N.
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Sociological Review, 48. Thorton, A. (1978), „Children and marital stability”, în Journal of Marriage and the Family, 39. Tischler, H., Whitten, P., Hunter, D. (1986), Introduction to Sociology, Holt, Rinehart and Winston, New York. Tîrhaș, C. (2003), Ciclul vieții; Sociologia și antropologia vârstelor, teză de doctorat, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Tomm, K. (1984), „One perspective on the Milan systemic approach”, în Journal of Marital and Family Therapy, 10. Tomm, K. (1987), „Reflexive questioning as a means enable self heading”, în Family Process, 26
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
la „Viața românească”, iar în Valori (1935) poate fi descoperit un moralist superior, un spirit critic și un cugetător de mare finețe. Autorul încearcă acum să propună o ipoteză de definire a psihologiei poporului român. Nemulțumit de rezultatele neconcludente ale antropologiei, apelează la conceptul, care i se pare mai eficient, de psihologie a popoarelor. Deosebirile dintre popoare, prea puțin fiziologice, sunt în cea mai mare măsură sufletești, determinate social și cultural. Psihologia unui grup etnic se schimbă, nu este eternă. Sufletul
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
cele câteva articole cu caracter teoretic ale lui Ion Biberi (Mesagiul unui cărturar, Scriitor și operă, Romancieri și critici), ca și eseurile cu deschidere filosofică ale lui Mircea Eliade (Adam pe Golgotha, Carnet de iarnă, Lucrurile de taină, Dintr-o antropologie), Vintilă Horia (Girolamo Savonarola sau Despre artă și religie), Petru Manoliu (Sensul și valoarea dorului) și Septimiu Bucur (Spre un neoumanism eroic). Interesul revistei nu se îndreaptă numai spre cultura autohtonă, ci și spre cea universală. Astfel, „Cartea străină”, rubrică
ROMANIA LITERARA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289322_a_290651]