7,092 matches
-
sunt stări psihosomatice; manifestările somatice (viscerale) sunt mai pronunțate în spaimă. Anxietatea ar putea fi considerată ca un prim stadiu al angoasei, sau angoasă fără manifestările neurovegetative care o însoțesc de obicei. După E. Strosky, angoasa este o “senzație, în timp ce anxietatea are structură mai complexă și poate fi opusă, oarecum speranței”. Littrè definea angoasa ca un “sentiment de constricție în regiunea epigastrică cu dificultatea de a respira și mare tristețe”. Au fost delimitate cel puțin două categorii de manifestări de tip
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
oarecum speranței”. Littrè definea angoasa ca un “sentiment de constricție în regiunea epigastrică cu dificultatea de a respira și mare tristețe”. Au fost delimitate cel puțin două categorii de manifestări de tip anxios (DSM-V-R), cele persistente, durabile, alcătuind starea de anxietate generalizată și exacerbările anxioase, paroxistice, denumite atacuri de panică. Starea de anxietate generalizată cuprinde mai multe categorii de manifestări psihice, vegetative și psihomotorii. Starea de anxietate este exprimată printr-o mimică oarecum caracteristică, o stare de tensiune resimțită și fizic
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
epigastrică cu dificultatea de a respira și mare tristețe”. Au fost delimitate cel puțin două categorii de manifestări de tip anxios (DSM-V-R), cele persistente, durabile, alcătuind starea de anxietate generalizată și exacerbările anxioase, paroxistice, denumite atacuri de panică. Starea de anxietate generalizată cuprinde mai multe categorii de manifestări psihice, vegetative și psihomotorii. Starea de anxietate este exprimată printr-o mimică oarecum caracteristică, o stare de tensiune resimțită și fizic, incapacitate de relaxare, instabilitate, ușoare mișcări de nervozitate ale mâinilor, mișcări stereotipe
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
două categorii de manifestări de tip anxios (DSM-V-R), cele persistente, durabile, alcătuind starea de anxietate generalizată și exacerbările anxioase, paroxistice, denumite atacuri de panică. Starea de anxietate generalizată cuprinde mai multe categorii de manifestări psihice, vegetative și psihomotorii. Starea de anxietate este exprimată printr-o mimică oarecum caracteristică, o stare de tensiune resimțită și fizic, incapacitate de relaxare, instabilitate, ușoare mișcări de nervozitate ale mâinilor, mișcări stereotipe ale feței, grimase. Poate să apară așa-numita agitație anxioasă, tradusă prin nevoia de
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
supărare fără motiv și fără obiect, de iritabilitate. Această trăire neplăcută, penibilă e însoțită de o alertă accentuată (aronsal) de urmărirea îngrijorată a ambianței, de supra-atenție involuntară. Funcțiile mentale cognitive sunt interferate se vorbește de un bias (deformare perceptuală în anxietate, cu tendința inconștientă de a selecta informațiile referitoare la pericole sau la problematica personală (Matheus, 1986), ceea ce face pe bolnavi să greșească sarcinile. Nivelurile crescute de alertă, supravigililate tind să scadă capacitatea atenției (Hasher și Zachs, 1979), având drept consecință
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
cu o auto observare scrupuloasă ce interferează cu grija acordată activității cotidiene. În aceste cazuri, bolnavii se plâng de o tulburare constantă a minții, de perplexitate (Kolb și Brodie, 1982) și au impresia că nu-și pot controla gândurile. La anxietatea fizică se adaugă de cele mai multe ori componente vegetative se descriu: tahicardie, variații ale tensiunii arteriale, palpitații, senzații de presiune toracică, de uscăciune a gurii, transpirații, tahipnee. Alte tulburări privesc aparatul digestiv: inapetența, pierderea apetitului alimentar, dispepsie, grețuri, dureri epigastrice. Tulburări
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
și cefalee îndeosebi “în cască” (Herskowitz, 1986). Atacul de panică poate dura zeci de minute, mai rar până la o oră. În jurul atacurilor de panică apar de obicei conduite fobice anticipative, de exemplu cardiofobie, tendințe hipocondrice, agorafobie etc. Schneider observa că anxietatea poate fi un izvor de energie psihica, modelând personalitatea bolnavului într-un mod care poate deveni progresiv și structurant. A. L. Barach (1966, 1967) face distincția între „anxietatea pronecteice”, creatoare și anxietatea “endemică” sterilă. 4.3.1. Moartea - problemă a
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
fobice anticipative, de exemplu cardiofobie, tendințe hipocondrice, agorafobie etc. Schneider observa că anxietatea poate fi un izvor de energie psihica, modelând personalitatea bolnavului într-un mod care poate deveni progresiv și structurant. A. L. Barach (1966, 1967) face distincția între „anxietatea pronecteice”, creatoare și anxietatea “endemică” sterilă. 4.3.1. Moartea - problemă a psihologiei medicale M. Eliade a arătat, în studii de istoria religiilor, că la multe popoare, frica de moarte începe prin a fi o frică de morți”. În mentalitatea
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
cardiofobie, tendințe hipocondrice, agorafobie etc. Schneider observa că anxietatea poate fi un izvor de energie psihica, modelând personalitatea bolnavului într-un mod care poate deveni progresiv și structurant. A. L. Barach (1966, 1967) face distincția între „anxietatea pronecteice”, creatoare și anxietatea “endemică” sterilă. 4.3.1. Moartea - problemă a psihologiei medicale M. Eliade a arătat, în studii de istoria religiilor, că la multe popoare, frica de moarte începe prin a fi o frică de morți”. În mentalitatea primitivă, mortul nu este
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
deliruri, de imagini și gânduri de vis. Există în numeroase cazuri un efort final de antrenare a conștiinței de sine. Se spune că Goethe a repetat înainte de a muri: “Licht, inchr licht” (lumină, mai multă lumină în sens de cultură). Anxietatea se atenuează în stadiu final înlocuindu-se cu resemnarea. Agonia o putem considera ca a etapă de desensibilizare progresiva. Momentul morții propriu-zise este extraordinar de dilatat și încărcat de o activitate mintală excesivă. Este momentul derulării vieții sau chiar al
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
adaptativ, disfuncțional și profilul de tensiune interpersonală. În aprecierea dimensiunii psihologice a durerii se înscriu diverse teste de evaluare care urmăresc: starea psihologică a pacienților cu durere cronică, coroborând cu diagnosticul, înțelegerea personalității și aplicarea programului terapeutic, evaluarea stării de anxietate - depresie, (testul Hamilton, Spielberger, Montgomeri, Zigmund și Snaith) starea psihopatologică prin testul Minnesota (Multiphasic Profil Inventory), chestionar de personalitate și de apreciere a durerii cronice, realizând și o tipologie pentru durerea cronică; starea psiho-comportamentală - testul Coping de analiza bio-psiho-socială - chestionar
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
sugestibilitate crescută și uneori prin euforie. 3.Restrângerea orizontului de preocupări, de ambianță 4.Egocentrismul Egocentrismul și restrângerea orizontului de preocupărti, de ambianță sunt consecința pe plan personal a situației marginale. 5. Perspectiva temporală îndelungată a bolii duce la sporirea anxietății de bază. Îmbolnăvirea unui individ produce o serie de perturbări ce se propagă în lanț în mediul familial și profesional al bolnavului. Parsons enumeră 4 caracteristici de bază privind drepturile și obligațiile (statutul) bolnavului (T. Parsons - The social system, Free
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
bolnavului și o serie de circumstanțe în care acesta se afla) și ca un bolnav care surprinde pe medic asupra unui neadevăr își pierde o bună parte din încrederea în acesta, fapt care îi creează, pe viitor bolnavului respectiv o anxietate legata de incertitudinea asupra veridicității informațiilor referitoare la sănătatea sa, primite de la respectivul medic. În consecința, relația psihoterapeutică va fi și ea “erodată”. 5.4. Exces sau lipsa de autoritate față de bolnav Autoritatea medicului, clădită pe specificul profesiunii dar și
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
procesul comunicării nu numai în plan emoțional, ci și intelectual, iar o lipsă de autoritate din partea medicului - printr-o excesivă libertate acordată acestuia sau apropierea de acesta - compromite șansa unor investigații și unei terapii riguroase, bolnavul devenind prada unei puternice anxietăți în momentele de impas pe care, paradoxal, este lăsat să le înfrunte singur (autoritatea medicului constituie în fapt o pavăză interpusă de acesta între bolnav și avatarurile bolii). Dimensiunea autorității medicului poate comporta variații de la pacient la pacient și adesea
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
unor afecțiuni cronice, care antrenează incapacitatea de muncă prelungită, de readaptare funcțională și profesională, medicul trebuie să-l ajute pe pacient să înțeleagă “ce are” și “ce are de făcut”. c) “nevoia de a ști” a celor mai mulți bolnavi ține de anxietate, dar un coeficient important revine și curiozității. d) în bolile grave (100% letale) se pune problema protecției bolnavului contra diagnosticului. Există pacienți care nu vor să știe și cărora putem să le relatăm date aproximative. Reiese spunea că: “între adevărul
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
referitor la aceste relații afective, medicul trebuie să alterneze atitudinile de încurajare, cu cele de dojană atunci când bolnavul este excesiv interesat de sănătatea sa, reprimarea acestor tendințe ipohondrice având ca rezultate o lărgire a orizontului sau și o micșorare a anxietății. Tot pentru medic, este o obligație aceea de a căuta să-și reprime unele note afective negative (plictiseală, iritare, etc.) apărute cu ocazia repetării contactelor cu un anumit bolnav, dură cum este necesar ca el să evite o apropiere prea
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
cu un anumit bolnav, dură cum este necesar ca el să evite o apropiere prea mare ce s-ar putea repercuta, în cele din urmă, asupra libertății sale profesionale. Oricum, funcția exercitată de către medic - și anume aceea de “receptor” al anxietății și afectelor negative ale bolnavului - trebuie să fie îndeplinită cu mult tact și într-un mod continuu (spre deosebire de situația din asistența ambulatorie, unde descărcările, catharsis-urile emoționale se realizau exploziv la interval mare de timp (în cursul vizitelor) ce permiteau
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
trebuie să fie îndeplinită cu mult tact și într-un mod continuu (spre deosebire de situația din asistența ambulatorie, unde descărcările, catharsis-urile emoționale se realizau exploziv la interval mare de timp (în cursul vizitelor) ce permiteau reacumularea unei mari cantități de anxietate. 6.2.3. Relațiile interpersonale morale În cadrul spitalizării aceste relații capătă un caracter particular adaptat la condițiile specifice acestei instituții. 6.2.3.1. Pentru medic - perceptele deontologiei preconizează o serie întreaga de atitudini fata de bolnav, dar psihologia bolnavului
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
Adecvarea acuzelor la gravitatea bolii este de 3 tipuri: a) Normală: bolnavii decenți, echilibrați, ordonați, cu un Eu puternic, doritori de a se vindeca și sprijinind medicul în eforturile sale. Există la mulți bolnavi din această categorie riscul camuflării unei anxietăți adesea preexistente și accentuată de către boala. Medicul trebuie să le ceară acestor bolnavi cât mai multe informații despre boală spre a le favoriza descărcarea anxietății (Wise). b) Inadecvare prin exces de acuze (mai ales subiective). Se încadrează în această categorie
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
sprijinind medicul în eforturile sale. Există la mulți bolnavi din această categorie riscul camuflării unei anxietăți adesea preexistente și accentuată de către boala. Medicul trebuie să le ceară acestor bolnavi cât mai multe informații despre boală spre a le favoriza descărcarea anxietății (Wise). b) Inadecvare prin exces de acuze (mai ales subiective). Se încadrează în această categorie mai multe grupe: - „Văicăreții condescendenți” - dependenți - Imploră, sufocă medicul cu nenumăratele lor acuze somatice polimorfe, fiind extrem de dependenți de vorbele și gesturile medicului. Se liniștesc
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
numai prin trecerea acestuia peste, argintul viu” presărat în calea sa de către o bătrână descântătoare. Bolnavul are certitudinea că „argintul viu se ia după el” și apoi pătrunde difuz în corp, cauzându-i ulterior simptome difuze, inexplicabile, însoțite constant de anxietate; e) atitudinea de valorificare superioară a situației de bolnav, atitudine în care se includ toate reacțiile de depășire a acestui veritabil impas care este boala. Caracterul de experiență de cunoaștere și autocunoaștere reprezentat de situația de bolnav, ocazia oferită celui
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
prognostic letal ori invalidant justifică această atitudine; f) atitudinea ele “rea folosire” a bolii - este cea impusă în mod justificat de bolile foarte grave și, nejustificat, de supraestimarea unor boli ușoare. Ea constă în “cufundarea în suferință”, în “agitație și anxietate” (Athanasiu); g) reacția persecutorie (Jeammet și col.) se referă la acei bolnavi care, negând boala, devin adevărați “revendicatori-procesomani”, căutând repararea prejudiciului (în chirurgie, de exemplu). 6.6. Modificările de tip comportamental induse de boală Implicațiile și schimbările de statut și
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
tratament). Astenia, amețelile la ridicarea în ortostatism datorate și regimului dietetic sau efectelor secundare ale medicației sunt simptome ce îngrijorează inutil pe bolnav, ele fiind legate de “haloul” psihofizic al situației de bolnav. 2. Tulburările somato-psihice nespecifice Frecvente sunt: insomnia, anxietatea, astenia psihică, irascibilitatea etc., sunt pasagere dar ele constituie pe de o parte expresia instalării unui stres psihic generat de boala somatică, iar pe de altă parte, organizează prin cerc vicios mersul bolii. În același timp prin același mecanism, ele
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
a comportamentului omului bolnav cuprinsă tot în cadrul regresiei de tip infantil. Credem că experiența personalului medical, și desigur a psihologilor care au îngrijit ori studiat bolnavii conține suficiente exemple de agresivitate cel puțin latentă, prezentă la aceștia din urmă; e. anxietatea - reprezintă o stare de neliniște, de teamă, chiar frică, nemotivată de existența unui pericol real, identificabil (“teamă fără obiect”). Dacă în limba engleză există lin termen identic (“anxiety”), în limba germană ea se exprimă prin termenul “Angst” (care mai înseamnă
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
engleză există lin termen identic (“anxiety”), în limba germană ea se exprimă prin termenul “Angst” (care mai înseamnă și frică), iar în limba franceză mai există un termen “angoisse” preluat și în limba română, “angoasă” - care complică puțin înțelegerea termenului anxietate. Aceasta se datorează faptului că angoasa ar reprezenta, după Littre, cit. de Athanasiu - o stare afectivă cu conținut somatic intens exprimat (identificat de câtva timp prin dificultatea de a respira) și concomitentă cu „o mare tristețe”, în timp ce anxietatea ar fi
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]