30,538 matches
-
pentru prezent și pentru viitor. Despre trecutul însîngerat prin închisori, pe munți sau în exilul îndepărtat - nici o întrebare! Nici o tresărire. Ana Blandiana era, aici, ceea ce, pare-se, nici d-sa nu și-a dorit să fie: o personalitate, nevoită a apăra structuri și rezultate politice în care nu era implicată. României în anii dictaturii comuniste rămînea într-un plan secundar. Și totuși, discuția ar fi putut continua, pe aceeași temă... Chiar astăzi, în cursul atîtor ani după 1989, procesul continuă: neacceptarea
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
elitelor". Avem de a face mai de grabă cu îndepărtarea lor - premeditată - pentru că, într-un fel sau altul, ei reprezintă fie trecutul (pe care nu voim a-l ține minte), fie o perspectivă nouă, proaspătă, democratică, europeană (de care ne apărăm, pentru a se păstra competența magistrală veche și, bineînțeles, posturile și fotoliile). "Nu se întorc ei acasă" - declara, cu ani în urmă, un decan de facultate - "pentru că nu-și lasă salariile bune din Occident"... Iată, însă, unii s-au întors
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
doimaiot (locuitorul de drept al satului). Am putea adăuga între formațiile ad-hoc, cu intenții glumețe, derivatul iașiot, de atribuit probabil lui Luca Pițu - "Eseul iașiot" ("Cotidianul", LA&I, 20, 1992, 5); vezi și "pagini iașiote" ("România literară", 1, 1996, 16). Apărînd nu dintr-o necesitate denominativă - există deja substantivul și adjectivul ieșean! - termenul iașiot e clar marcat de intenții persiflante. Un alt exemplu de creație expresivă, care respectă și regula fonetică a adaptării la baza lexicală, este sloboziot, de la Slobozia - "sloboziotul
"Iașiot", "mangaliot", "sloboziot"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17127_a_18452]
-
stăteau să vină. Mutat între timp la București, dă viață societății de el create la Iași, organizînd cicluri de prelegeri, cu o foarte bună reprezentare, despre doctrinele partidelor politice (se știe că, după război, harta vieții politice se modifică esențial, apărînd noi formațiuni politice) și un altul despre Constituția României, știindu-se că noile realități socio-politice reclamau imperios proclamarea unei noi Constituții. Noutatea era că nu s-a mulțumit să publice acest vast material numai în revista de el întemeiată încă
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
scut împotriva agresiunilor antiumane de orice fel, a crimelor contra umanității, în definitiv. Cît despre eficiența practică a unui refuz rațional și civilizat al iraționalei ucideri în masă, ce ar fi de spus? Cum ar putea statele democratice să se apere de dușmanii democrației recurgînd exclusiv la armele umanismului și toleranței? Apelul pus la cale de scriitorii germani, simpatizanți ai Partidului Verzilor (dacă am înțeles bine, fiindcă nici mass-media, nici presa scrisă occidentală sau românească nu s-au grăbit să-l
Günter Grass și cîinii polițiști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15823_a_17148]
-
mulți alți romancieri. Societatea de consum exercită o cenzură vigilentă, ia măsuri împotriva acestor reprezentări. Da, există profitori de pe urma războiului. Pe același ton, aș putea spune că există mizerie doar pentru că există profitori de pe urma mizeriei, profitori care știu să se apere cu o prefăcătorie perfectă. În acești ultimi ani, relațiile dintre autor și editor s-au schimbat mult în raport cu cele pe care le-ați cunoscut la începutul carierei dumneavoastră? Nici pe atunci nu erau simple, facile. Sigur, ele s-au înrăutățit
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
se adresează unui post de televiziune ai cărui privitori fideli sînt incompatibili cu Adrian Păunescu. Dar poate că ProTV-ul vrea să-și schimbe audiența. Sau poate că acest post de televiziune are unele interese pe care și le vrea apărate de Adrian Păunescu în calitatea lui de senator și îi oferă în schimb o emisiune. Nu-mi permit să fac procese de intenție conducerii ProTV, dar acest post e primul care dă o emisiune de dezbatere politică pe mîna unui
Credibilitatea Puterii și presa by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15835_a_17160]
-
un post comercial de televiune dă microfonul unui reprezentant al partidului de guvernămînt care să discute cu diverși invitați despre problemele pe care le are în față partidul de guvernămînt ar fi fost interesantă. Dar Adrian Păunescu mai are de apărat un partid de guvernămînt, în afară de cel al cărui senator este. Nu e semnificativ că fostul animator al Cîntării României a lui Ceaușescu a început publicarea unui săptămînal care se cheamă Flacăra și în care își găsesc loc tînjitori ai ceaușismului
Credibilitatea Puterii și presa by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15835_a_17160]
-
este că faptele literare evocate sînt vii, prezente. Iar argumentația din structura miezului este atentă, fără scăpări, clară și concisă. Ostentativa obiectivitate prezintă uneori breșe care lasă să respire liber, vreme de cîteva rînduri, personalitatea autorului, opțiunile, convingerile. Zigu Ornea apără "românul" lui Caragiale (orășeanul) - "zeflemitor, ironic, sceptic, inteligent, bonom, acomodant, fără convingeri adînci, nemistic, petrecăreț, volubil" - în fața "românului" lui Eminescu (și aici cititorul, complice, adaugă un "și nu numai"), cu felul lui opus de a fi - în cronica la I.L.
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
de televiziune ale minorităților etc. Proiectul a întîmpinat opoziția UDMR care consideră că subtitrarea ar ruina televiziunile private locale. Obiecția e de luat în considerare, dar nu atinge fondul problemei. Inițiatorul legii a susținut că proiectul său e menit să apere limba română de "fandoseli, sclifoseli și scălîmbăieli". Aici este esențialul: nu din ce cauză, ci de ce și de cine trebuie să ne apărăm limba? Dl Pruteanu greșește limitînd motivele protejării la o rea pronunție sau la exces de cuvinte străine
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
în considerare, dar nu atinge fondul problemei. Inițiatorul legii a susținut că proiectul său e menit să apere limba română de "fandoseli, sclifoseli și scălîmbăieli". Aici este esențialul: nu din ce cauză, ci de ce și de cine trebuie să ne apărăm limba? Dl Pruteanu greșește limitînd motivele protejării la o rea pronunție sau la exces de cuvinte străine, din care se naște majoritatea scălîmbăielilor denunțate de d-sa. Nici nu e posibil ca textele vorbite la televiziune să păstreze ritmul, intonația
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
trebuia să ciulească urechile la felul în care vorbesc unii dintre colegii d-sale din Senat, să numere dezacordurile, anacoluturile, acordurile după înțeles ori proasta folosire a unor cuvinte, spre a se convinge că nu de străini trebuie să ne apărăm limba, ci de noi înșine. Proiectul are iz naționalist, trezind bănuiala că avem ce avem cu limbile altora mai degrabă decît cu a noastră. Nu încape discuție că produsele comerciale trebuie să fie inscripționate și în limba română. Dar firmele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
esențialul din el. Stranietatea ființei trebuie înțeleasă și Michaux apelează la joc. Așa inventează popoare, face fișe de zoologie fantastică și descrieri de etnografie imaginară (Călătorie în Marea Garabanie, Noaptea se mișcă, Domeniile mele). Modifică realul pentru a se putea apăra, pentru a-l domina, dar nu fuge de el. Un barbar în Asia este una dintre cele mai interesante cărți despre popoarele Asiei scrisă vreodată de un european. Nu-i de mirare că Borges o admira enorm. Inventează personajul Plume
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
care terorismul a provocat-o în America. Or, CVTudor a mai mințit o dată cu acest prilej, afirmînd că i-ar fi fost ridicată imunitatea parlamentară în '96 deoarece ar fi dezvăluit relațiile puterii de atunci cu organizația teroristă Hamas. Ce redută apără de fapt CVTudor cu aceste minciuni? Un prim răspuns, și cel mai la îndemînă, e că el vrea să își apere partidul de propriul său trecut, afișîndu-se ca turnător al PSD și al președintelui Iliescu, pentru a abate astfel atenția
Ce ar putea ascunde "dezvăluirile" lui CVTudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15864_a_17189]
-
ridicată imunitatea parlamentară în '96 deoarece ar fi dezvăluit relațiile puterii de atunci cu organizația teroristă Hamas. Ce redută apără de fapt CVTudor cu aceste minciuni? Un prim răspuns, și cel mai la îndemînă, e că el vrea să își apere partidul de propriul său trecut, afișîndu-se ca turnător al PSD și al președintelui Iliescu, pentru a abate astfel atenția. Dar dacă, pur și simplu, șeful PRM a intrat într-un alt joc, în care declarațiile sale sînt ale unui pion
Ce ar putea ascunde "dezvăluirile" lui CVTudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15864_a_17189]
-
microscop care nu-i viza, fac din nou precizarea că m-am referit la acei notari care își fac meseria de rîs, pretîndu-se la ticăloșii. Dacă e vorba însă de o reacție de corp prin care asociația vrea să-și apere și oile rătăcite - ceea ce am înțeles că nu e cazul - atunci acest gest de deferență față de notarii care își fac onest meseria și despre care cred că sînt majoritari în breasla lor s-ar putea să nu însemne nimic. Dar
Cum a ajuns Sabin Gherman ceea ce nu e by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15895_a_17220]
-
lui. Nu l-am văzut niciodată, adăuga ea, și-mi va fi greu să cîștig pentru amîndoi, căci cursul pe care-l ține la Collège de France e mereu suspendat. Chiar și studenților lui le vine foarte greu să-l apere. De îndată ce domnișoara Miallaret s-a întors la Paris, Michelet a aflat multe despre România, pe care ea o lăuda fără încetare, deplîngîndu-i soarta potrivnică. Din interesul astfel stîrnit în sufletul lui Michelet s-au ivit primele noastre relații politice cu
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
astfel, într-un amurg cum nu există altul pe pămînt, am făcut cunoștință cu Also sprach Zarathustra 1), și Zarathustra mi-a grăit; violența lui dionisiacă m-a răscolit. Zarathustra poruncea și hotăra de-acum pentru mine. Pentru a mă apăra de ceea ce încerca el să-mi impună, ajunsesem să citesc cu voce tare lungile perioade care urmau șerpuirea misterioaselor silogisme. Zarathustra mă apostrofa, iar eu mă întorceam la hotel într-o stare de agitație inimaginabilă. - E ora șase, ora ta
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
profit, un venit". De fapt, în intensa folosire a familiei lexicale a producției se percep două tipuri de conotații: o mai veche înnobilare ironică prin preluarea limbajului oficial al muncii organizate, dar și o reducere postrevoluționară la mecanismul profitului (sintagmele apărînd din această perspectivă ca eliptice). Se observă de altfel, în domeniul dat, concurența între mai multe cîmpuri lexicale din care s-a extras terminologia eufemistică: lexicul industrial (a produce), cel birocratic (a rezolva) și cel al spectacolului (a executa, număr
Producție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15935_a_17260]
-
în legătură cu �modernismul". în perioda interbelică puțini s-au apropiat de accepția actuală a termenului (Streinu și Cioculescu, în cîteva articole). S-a observat deja că acest concept nu ocupă o poziție centrală în opera lui Lovinescu - ambiguitățile sînt nenumărate, ele apărînd chiar în interiorul aceleiași scrieri. Alte surse ale confuziei sînt opoziția modernism/ tradiționalism (preponderent tematică, după cum spune criticul), înțelegerea diferită a prozei și a poeziei (Lovinescu susținea sincronizarea poeziei și... recuperarea laturii obiective a romanului), neacceptarea istoricității modernismului, văzut ca un
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
malefic e directorul școlii, spre încîntarea profesorilor care nu-l înghit și liniștirea autorităților care nu i-au dat bani la vreme. Există, din cîte știu, asociații peste asociații prin care membrii lor încearcă să-și cîștige sau să-și apere drepturi primejduite. Nu mai vorbesc de sindicate. Cele din învățămînt s-au specializat în revendicări de salarii, dar nu se poate spune că au obținut mare lucru, așa că ar fi o extravaganță dacă li s-ar cere să includă în
Starea școlilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15928_a_17253]
-
a început activitatea de poet încă în țară, publicînd în revista "Simbolul" (1912), scoasă împreună cu prietenii Marcel Iancu și Ion Vinea. Înainte de a se desțăra, poetul îi lasă lui Ion Vinea un caiet cu versuri, firește românești (unele, dintre ele, apărînd apoi în diferite reviste) și care apar, în 1934, compact, datorită strădaniei mereu prompte a lui Sașa Pană, sub titlul exact Primele poeme. Autorul a avut grijă să-i comunice editorului să rețină din acel caiet adolescentin numai poeziile datate
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
opera lui Lucian Blaga, în adevăr purtătoare a unor peceți pe cât de autentice pe atât de necunoscute contemporanilor..." Distincția e indirect susținută prin evocarea maiorescianismului căruia cultura română îi datorează teoria (și actul) disociației valorilor. Fără să fie numit, e apărat cel care (poate Blaga, poate Lovinescu) a dărâmat idoli artificiali, "personaje tabu ale arenei noastre publice", atrăgându-și oprobriul lor. Ironia își face rolul luându-și mereu ca țintă "nemuritorii". Apare și aici o nuanță ce nu și-a pierdut
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
eseul nu pare a fi fost scris special pentru cititorii revistei din Cluj, dacă luăm în considerare atît limbajul, cît și unele explicații laterale. Problema d-nului Nemoianu poate deveni actuală și la noi (avem destule indicii): e vorba de a apăra "formalismul estetic" de adversarii săi. Conceptul mai familiar nouă este estetismul sau pur și simplu esteticul. La défense de l'esthétique ar fi un titlu potrivit, în manieră franceză, pentru paginile polemice profunde și sclipitoare ale eseului d-lui Nemoianu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
e o astfel de zonă crepusculară și misterioasă, combătută cu artileria cea mai grea a scientismului și a politicului, a savantlîcurilor de tot soiul, a fanatismelor ideologice de dreapta ori de stînga. Ca și în "teoria secundarului" prin care a apărat o anumită caracteristică a literaturii și artei marginalizată și repudiată de tradiția "progresistă" dl Nemoianu ia în eseul din Steaua partea unei zone defavorizate. Se dovedește un pionier îndrăzneț în idei care merg contra curentului. Eseul îi sugerează Cronicarului tema
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]