271,809 matches
-
pronunță hiat ori diftong (sau am obține doar informații despre gradul de cunoaștere teoretică al normei și despre prestigiul acesteia). Observațiile de mai sus își găsesc un sprijin în volumul lui Sextil Pușcariu, Limba română, II, Rostirea (scris în 1946, apărut în 1959, retipărit în 1994): Pe lîngă rostirea cu diftongi și cea cu vocalele în hiat, există, într-un număr mare de cuvinte, o rostire nestabilizată, variind de la individ la individ și chiar la același individ, după cum vorbirea e mai
Ortoepie culpabilizantă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14141_a_15466]
-
e descrisă ca un fenomen firesc și ca o continuare a unei tendințe mai vechi care a acționat în evoluția limbii române. Se știe de altfel foarte bine că în rostirea românească se tinde spre evitarea hiatului; diferențele de interpretare apar mai ales în evaluarea soluțiilor recunoscute (diftongarea șver-siu-neț, epenteza unei semivocale șver-si-iu-neț, sau monoftongarea, reducerea totală a uneia dintre vocale șalcolț). După părerea mai mult sau mai puțin explicit exprimată a mai multor lingviști români, singura onorabilă ar părea să
Ortoepie culpabilizantă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14141_a_15466]
-
vocale (a-vi-a-ți-e: a-via-ți-e, zi-ar: ziar) e foarte frecventă ("pronunțarea aviație este reală, ba foarte răspîndită"), dar consideră că procedeul "continuă a fi utilizat până astăzi de către românii mai mult sau mai puțin inculți". Cealaltă soluție - epenteza unei semivocale (a-vi-ia-ți-e) - apare însă mai curînd "în gura oamenilor culți". Evident, o pronunție stigmatizată ca incultă e greu de acceptat și de confesat. Chiar dacă, surprinzător, poate fi acuzată și de păcatul opus - de snobism. După Ion Calotă (Contribuții la fonetica și dialectologia limbii
Ortoepie culpabilizantă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14141_a_15466]
-
devenit de atunci celebru, oprit la picioarele unei stânci, Nietzsche are, - mai mult ca un scriitor vizionar, decât ca filosof, - revelația mecanicii universale, popularizată ulterior, curios, datorită limbii franceze, - acel L^éternel retour, veșnica întoarcere. Cu acest titlu avea să apară și un film, artistic, în secolul următor, 20, film destul de grandilocvent ce avu totuși un succes apreciabil în epocă. Revelație ce a încoronat o gândire febrilă, universală, de materialism poetic. Materialismul ingenuu, simplist, vizionar, însă atrăgător tocmai prin acest lucru
Învierea ca veșnică întoarcere by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14140_a_15465]
-
Cutremurător finalul editorialului Ioanei Lupea din COTIDIANUL nr. 61: "Muzica hip-hop românească nu este diferită ca mesaj de cea din Statele Unite, de exemplu. La Familia, BUG Mafia sau Paraziții scot la lumină mizeria din adîncuri a unei realități care nu apare decît în statisticile Poliției.[...] Hip-hopul românesc este un protest împotriva unei societăți inechitabile, surde, care condamnă înainte de a judeca, și este luat în seamă de autorități numai pentru că a avut acces în spațiul audiovizual și numai pentru a fi supus
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14128_a_15453]
-
care scrie editorialista ține de o decizie a Consiliului Național al Audivizualului de a le interzice formațiilor citate să mai cînte anumite piese la posturile de televiziune și de radio. E adevărat, CNA-ul nu le-a interzis hip-hopiștilor să apară pe post, ci i-a somat pe cei care-i difuzează să-i scoată de pe listă. Ca probă că Ioana Lupea are dreptate, Cronicarul, care nu gustă genul, și-a procurat înregistrări hip-hop dintre cele puse la index. Nu putem
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14128_a_15453]
-
prea mult de ceea ce scriați prin anii ^80. Iar ceea ce scriați la 25 de ani (la vremea când tinerii viraseră cu convingere și zel uneori riscant spre formule altele decât ale poeților șaizeciști cu care vă asemănați) astăzi poate să apară desuet, și chiar este suav desuet, epigonic, oricât ar fi de frumoase versurile: "i se dau luminii întâile măsuri/ și ape se despart de apă/ cuvântul naște-n juru-i guri/ iar noaptea cu femei e luminată// la stâni vin stelele
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14152_a_15477]
-
provincie, poezii precum asemeni troiei, rug de poezie sau copilărie, emoționante cu siguranță în zorii lor, dar, la crepuscul, cenușa lor caldă îneacă fatal rezonanțele. (Ioan Huțu, jud. Arad) * Mulțumind pentru cartea cronicilor și pentru revista în care semnătura dvs. apare glorios, fără îndoială, dar mai ales pentru dezvăluirile pe care le-ați considerat necesare, vin și vă subliniez la rându-mi că reacția mea la poeziile dvs. din tinerețe a fost corectă și definitivă. Înțeleg că n-ați mai scris
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14152_a_15477]
-
aceea nu pot să accept teoria după care cei ce au îndrăznit au făcut rău breslei și tot nu au reușit să fie demni. E ușor să vehiculezi teorii după încheierea războiului, așa cum fac tot mai mulți "revizioniști" de ocazie, apăruți dintre cei ce n-au îndrăznit atunci sau dintre cei ce n-au trăit în epocă. Țin minte ce bine îmi făceau atunci "rubricile" revistei, inclusiv cronicile dvs., domnule Manolescu. "Antijurnalele" și "Atlasele" Anei Blandiana din pagina penultimă le decupam
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14156_a_15481]
-
fluierat în timpul Evangheliei" (fără legatură cu textul), ș.a. Această încercare de a întoarce sensul piesei prin simbol nu reușește de altfel nici să salveze textul de la cenzură. Frăgezind mecanic Veronica Teodorescu reușește, trecînd de la volumul Peisaje, din 1999, la Nesfîrșiri, apărut în 2003, să aprofundeze instrumentele poeziei sale, dar, în ciuda unor reușite parțiale, poemele nu se încheagă, limbajul trădează lecturi precare sau nesistematice, un travaliu de corectură și rescriere insuficient. Tipul de poezie pe care poeta se ambiționează să-l ilustreze
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14134_a_15459]
-
Curtea de Casație, șocați și intrigați i-au spus: "Barbule, te-ai apucat de năzdrăvănii? Ce-s poeziile astea?". Am fost aspru dojenit: "Să-ți vie mințile în cap..." Am folosit pseudonimul "Judex" chiar prima dată când în 1923 am apărut în revista "Filmul" a lui Nestor Cassvan și apoi în "Cinema" - (o dublă omisiune în excelentul "Dicționar cinematografic" al lui Bujor T. Rîpeanu). Vedeți, sunt așadar un veteran "cinefil" încă din vremea "filmului mut"!!... - Din câte știu, n-ați rămas
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
să comunice celorlalți o experiență inumană și eliberarea interioară, adică întreaga latură "utilitară" a povestirii. Totul se complică însă la Imre Kertész din moment ce a ales romanul pentru a se exprima, ceea ce s-a dovedit o capcană. În timpul scrierii romanului a apărut o incompatibilitate între viață și scriitură, între ce a scris pe hîrtie și realitate; au apărut două "euri", cel care-și amintește de Auschwitz și cel căruia îi "place să scrie" și care nu se mai regăsește în roman. Cum
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
se complică însă la Imre Kertész din moment ce a ales romanul pentru a se exprima, ceea ce s-a dovedit o capcană. În timpul scrierii romanului a apărut o incompatibilitate între viață și scriitură, între ce a scris pe hîrtie și realitate; au apărut două "euri", cel care-și amintește de Auschwitz și cel căruia îi "place să scrie" și care nu se mai regăsește în roman. Cum să faci să coincidă cele două "euri"? Este evident că primului "eu", celui care-și amintește
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
filmului). Citim, pe copertă, ce scrie Liviu Ciulei despre autorul cărții: "Îi cunosc și îi apreciez seriozitatea, dăruirea și puterea de muncă și sînt convins că va face un lucru bun și cred și folositor." Ceea ce s-a întîmplat. Volumul apărut la Editura Tehnică se citește cu interes și arată ca un veritabil album, plin de rafinament grafic ( "viziune editorială" - Roman Chirilă). Cel mai captivant capitol e "Recursul la memorie", pe o temă dată, tema "Pădurii spînzuraților"; capitolul (incluzînd mărturii, amintiri
Pădurea lui Ciulei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14145_a_15470]
-
influențate de maniera cinematografică a timpului. Printr-o nouă trecere a filmului prin masa de montaj, cred că durata sa ar putea fi redusă cu 30 de minute, fără a pierde nimic din tensiunea dramatică"... Ce frumos ar fi să apară un DVD cu Pădurea spînzuraților, așa cum ar remonta-o, azi, Liviu Ciulei! Prea frumos ca să fie și adevărat?
Pădurea lui Ciulei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14145_a_15470]
-
de Litere din București, însă nu am scris pentru că nu aveam cui să dau articolele sau studiile mele despre literatura română. Trebuie să vă mărturisesc că am scris în română, dovadă că am și acum manuscrisele. F.J.: În 1995 a apărut primul volum din Amintiri fără memorie I. la Editura Fundației Culturale Române din București. Al.C.: Da, e adevărat. Asta confirmă ce v-am spus mai înainte, că am început să scriu la un moment dat în românește. Am numeroase
Alexandru Ciorănescu by Farkás Jenö () [Corola-journal/Journalistic/14151_a_15476]
-
Rodica Zafiu A apărut un nou volum din Dicționarul limbii române (DLR): tomul XII, partea a 2-a, Litera U (Editura Academiei, 2002). Publicarea întregii opere se apropie deci de sfîrșit, și fiecare pas merită semnalat, pentru că aduce o speranță de normalitate: vom avea
De la «u» la «uzuș», prin «urcelnic» by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14170_a_15495]
-
cercetători de la institutele de lingvistică din București, Cluj și Iași; în prezent redactorii responsabili sînt Marius Sala și Gheorghe Mihăilă. Volumul recent apărut e redactat la Cluj și are ca redactori responsabili pe Ioana Anghel și Felicia Șerban. Urmează să apară, în curînd, partea a doua a literei V, literele W, X, Y, apoi completările la porțiunile rămase neterminate din vechea serie: litera D (oprită la de), E și L (întrerupt la lojniță). Tirajele mici în care e tipărit DLR sînt
De la «u» la «uzuș», prin «urcelnic» by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14170_a_15495]
-
urgentă va deveni apoi reluarea și republicarea sa integrală, cu unificări și actualizări (merită să fie generalizate tiparele explicațiilor etimologice din volumele seriei Pușcariu, dar și principiile de acceptare a neologismelor din seria nouă). Micul dicționar academic (MDA), proiectat să apară în patru volume, dintre care primul (A-C) a fost tipărit în 2001, încearcă să condenseze o parte din informația marelui dicționar, dar - renunțînd la citate și la explicațiile detaliate - rămîne doar un fel de bază de date generale, decontextualizate
De la «u» la «uzuș», prin «urcelnic» by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14170_a_15495]
-
și ciocolată, care s-a concretizat cu cei doi copii, Eugen, născut În 1952 și, doi ani mai tarziu o fată - Dana. Au trecut anii, perechea N. Stroe - Rolanda Cămin a fost unită și la „bine” și la „rău”. Au apărut Împreună În multe spectacole. În anul 1977 au emigrat În Israel. Aici trioul Stroe - Eugen - Rolanda a jucat un timp, În spectacole organizate pentru originarii din România. Apoi Eugen și-a urmat calea lui, integrându-se În societatea israeliană că
Rolanda Camin-Nacht. In: Editura Destine Literare by Liana Saxonie-Horodi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_352]
-
Vă rog să reluați aceste rânduri în chip de mică notă la rubrica cititorilor. Precizez că relativ lunga listă, azi aproape deloc fierbinte, de autori epurați din biblioteci în iunie 1988, apărută în articolul meu din Mozaicul, nu a fost întocmită de un inspector școlar din județul Dolj, cum a menționat Cronicar în Rl. Cel puțin eu, în articol, n-am scris astfel. Mă aflam atunci, când am notat-o, la Târgu
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14186_a_15511]
-
rol decât de a fi citit-o. Nu cred că el era mai mult decât un instrument servil al puterii. De altfel, convingerea mea a rămas, de atunci, că "acțiunea" cuprindea toată România socialistă. Mă surprinde, prin urmare, că nu apar și alte semnalări. Toți bibliotecarii ar trebui să aibă lista aceasta. (Dar cineva ar putea, cum am sugerat și în articol, să-i dea de urmă într-o arhivă. Poate chiar la Ministerul Învățământului de pe atunci.) Pentru școli ar trebui
voci din public () [Corola-journal/Journalistic/14186_a_15511]
-
Barthes ministrului de Externe din Franța în perioada când era Directorul Bibliotecii Institutului Francez din București (1947-1948), raport lucid despre extinderea treptată și ireversibilă a beznei comuniste peste societatea românească. Comentariile lui José Augusto Seabra pe marginea acestui raport au apărut în "România literară" nr. 48/2000, iar raportul in extenso în "Memoria - revista gândirii arestate" nr. 34/2001. Titlul textului aparține redacției. Cu intermitențe, de la moartea lui Roland Barthes, cei care se pretind nu numai făuritorii modelor intelectuale, ci și
Întoarcerea lui Roland Barthes by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14150_a_15475]
-
printr-un du-te-vino la alegerea vizitatorului, ca într-un labirint în care firul Ariadnei ar fi însăși dorința luată drept ghid pentru plăcerea textului. La intrare, o "pneumotecă" permite din capul locului să descoperim lexicul lui Barthes ale cărui cuvinte apar pe măsură ce trecem prin fața a circa douăzeci de lentile proiectoare. Și imediat vizitatorul se vede el însuși proiectat în spațiul emblematic al Mitologiilor, așa cum fusese acesta vizualizat și analizat critic de semioclastia barthesiană: de la celebra DS 19 - un vehicol al epocii
Întoarcerea lui Roland Barthes by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14150_a_15475]
-
înregistrări din interviuri și seminarii, realizează o muzicalitate incantatorie care plutește printre texte. Întregul corpus al lui Barthes astfel reînviat converge spre ultima dintre stațiuni - ca să folosim un termen din liturghia Patimilor - unde, sub semnul lui Orfeu, se consumă și apare mors-amor, ca în Camera luminoasă, scrisă după moartea mamei sale, a cărei fotografie alternează cu altele din genealogia, copilăria și tinerețea lui, alături de cele care ilustrează lumea proustiană căreia i-a consacrat un seminar. Că Lucifer a creat în același
Întoarcerea lui Roland Barthes by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14150_a_15475]