2,251 matches
-
de ordin social, insinuând neliniști, punctând așteptări și finalizări. Fabricile vibrează sub straturi confuze de fum, oamenii se adună la porți într-o tăcere stranie, încărcată de prevestiri: „Își șterg ochii și n-au răgaz să plângă...” Ceața, fumul, negrul apăsător, tente utilizate expresionist, sunt simboluri oarecum cinematografice, potențate prin refren și constituindu-se într-un bloc reflectant. Procedeu expozitiv tipic: o metronomie solemnă, în ritm cu bătăile inimii, conferă relief recitativului: „Fum gros se-nalță-n cer/ Sirena fabricii sună
ISAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287621_a_288950]
-
ucigașă resuscită în psihicul fiecăruia angoase primare, dar și drame trăite de curând. Acțiunea se petrece într-o ambianță dominată de credințe străvechi legate de câteva elemente: apa, pământul, fierul, piatra, cifra treisprezece, jertfirea ritualică a femeii. E o mitologie apăsătoare, cu tonalități sumbre, într-o lume de la care Dumnezeu pare că și-a întors fața. SCRIERI: Ucenicul Năsturaș descoperă viața, București, 1949; Viforul, București, 1950; Acasă, București, 1951; Cumpăna luminilor, București, 1952; Filonul 25, București, 1954; Izvorul roșu, I, București
JIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287672_a_289001]
-
531-534, nr. 482. din veacul al XVII-lea despre ritualul încoronării și portul coroanei 23. Marina Ileana Sabados a afirmat că portul coroanei a reprezentat un act de curaj într-o vreme în care stăpânirea otomană devenise din cale afară de apăsătoare, „cu atât mai mult cu cât portretul astfel reprezentat se înfățișa pe un hrisov solemn, deci în cadrul unor relații externe și nu pe un manuscris religios de circulație restrânsă (religios)“24. Părerea noastră este că a fost într-adevăr un
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
data de 4 mai 1949, la deschiderea celei de-a doua serii a cursurilor de îndrumare misionară la Institutul teologic din București, rectorul N. Nicolaescu recunoștea că prima serie a cursurilor a fost întâmpinată de o parte a preoților cu „apăsătoare nedumeriri, ezitări și prejudecăți teologice și mai ales politice“, datorate unei mentalități formate și educate la școala unor instituții teologice • Ibidem, p. 18-19. • Ibidem, p. 20. • Ibidem, p. 29. aflate sub îndrumarea și conducerea unui regim politic care deturnase pastorația
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de fapt asta Înseamnă munca de cercetare! Nu există specializări Înguste, ci moduri de a combina diferite perspective, iar asta nu exclude arhiva. Poți eventual să vezi dacă În discursul pe care Îl propunem noi este ceva excesiv de moralizator, obositor, apăsător, dacă nu cumva noi suntem cei care resuscităm, activăm o mitologie comparată referitoare la anii ’50 sau la comunism, dacă nu prezentăm o viziune maniheistă cu puncte albe și puncte negre, buni și răi. Probabil că un lucru pe care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sfârșesc prin a focaliza incertitudinea, impasul, entropia; exorcizarea unui rău lăuntric, conștientizat treptat sau intuit, nu coincide însă și cu happy end-ul. Inconsecvențele, mici falii sufletești trezesc un „freamăt al zădărniciei”. Spațiul delimitează și închide ca într-un cerc apăsător, malefic, ecoul vocilor (și vieților), acutizând obsesiile (Stradă, Disc). Alienarea și scindarea ființei, îndepărtarea de sine și de ceilalți conduc la fragmentare discursivă (Întuneric). Terifiant, simbolul păsării de pradă e un avertisment ibsenian în Vulturul albastru, proza considerată emblematică pentru
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
niște secvențe cinematografice, că preia o temă frecventă în primele decenii ale secolului al XX-lea, aceea a „locului unde nu se întâmplă nimic”, a târgurilor și orășelelor de provincie de odinioară, cu un orizont de viață îngust, de o apăsătoare monotonie și banalitate. Acțiunea se desfășoară la câțiva ani după primul război mondial, într-un orășel oarecare, aria observației sociale și a investigației psihologice restrângându-se la stratul micii burghezii provinciale, aparent detașată de orice preocupare mai înaltă. Apelând la
FATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286970_a_288299]
-
eului”, păstrează, din prudență, o distanță protectoare față de real, de care F. este fascinată. Abordând o poetică de provocare, autoarea descrie în volumul Trepte sub mare (1991) „un holocaust de casă” (Horia Gârbea), universul intim fiind sufocat de un exterior apăsător, agresiv, contra căruia singura terapie rămâne „spunerea”, cuvântul. Starea de criză prefigurată deja în acest volum va deveni tema predilectă a celui din 1994, Negru pur, în care F. propune poezia sensibilă și delicată a singurătății asumate prin fuga de
FIRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287007_a_288336]
-
la moartea unui prieten, semn că moartea îi este și ei predestinată într-un viitor apropiat. Romanul indică încă din titlu banalitatea stranie a unor vieți debusolate, trăită doar la nivelul senzațiilor, epidermic; o continuă obsesie a ratării domină cadrul apăsător erotic al intrigii. Zilele nu se întorc niciodată s-a bucurat de un considerabil succes de public și de aprecieri măgulitoare din partea criticii. Vladimir Streinu vedea aici un reflex târziu al romanului englez modern, dar erotismul intens și mai ales
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
este scandalul provocat de difuzarea de fotocopii ale reviste Sputnik la Parteihochschule Karl Marx: Tiedke anunțase MfS, care a Întreprins o anchetă În școală, considerând evenimentul drept un act ostil politic, si Îndreptat contra rectorului Însuși. În școală, atmosfera era apăsătoare, profesorii fiind descurajați să publice. Diletanți și profesioniști „Am devenit profesori, dar am ramas și cadre de partid, lucrurile astea mi-e greu să le separ.” E. Haak evocă exemplul unor tovarăși (cursanți) care erau mai competenți decât profesorii În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
însăși a devenit din ce în ce mai mult instituționalizată, profesată cu specialiști, în afara casei și a familiei. Pe măsură ce familia și-a pierdut din relevanța sa economică, politică, religioasă și de instruire profesională, controlul celor mai în vârstă asupra tinerilor a devenit mai puțin apăsător. Dacă în societățile arhaice și tradiționale mariajul era o chestiune ce privea interesele foarte prozaice ale familiei, „clanului”, tribului ca întreg, astăzi, datorită unui complex cauzal (factori tehnoeconomici, politici, socioculturali), alegerea partenerului conjugal este din ce în ce mai mult o problemă a individului
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
frământări, ajunge să dezerteze, e prins și sfârșește el însuși în ștreang. Problemele de conștiință ale personajului, dezbaterea morală interioară constituie materia principală a romanului. Deși nu înfățișează lupte, Pădurea spânzuraților realizează un tablou foarte sugestiv al războiului, prin atmosfera apăsătoare și senzația de fragilitate pe care viața o capătă în proximitatea măcelului zilnic. Iarăși amănuntele, excelent alese, surprind procesul atrofierii și uniformizării existențelor omenești sub amenințarea comună și sub indiferența mașinăriei birocratice militare, inaptă să ia act de problemele individuale
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
foarte puțin practicate” la „foarte mult”, țara noastră s-ar plasa undeva pe la mijloc, așa cum sugerează, de altfel, și datele obținute din anchete internaționale (Inglehart, 1997). Situată între Occident și Orient ca mentalitate, având deci atuul unui echilibru între colectivismul apăsător și individualismul exacerbat (vezi Iluț, 2001) și începând să se stabilizeze într-o economie de siguranță, sunt semne că societatea românească se îndreaptă înspre practicarea în mai mare măsură a valorilor postmaterialiste, tot mai mulți membri ai ei profesând nevoile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Mențiuni și opinii” etc. S. a reprezentat un punct de referință și de sprijin într-o perioadă culturală dominată de ideologia de partid, controlată de administrația de stat. Deseori chiar și scriitori din capitală, unde atmosfera era adesea și mai apăsătoare, au privit cu speranță și încredere înspre revista de la Cluj, unde se semnalau periodic manifestări de demnitate intelectuală, erau reabilitați scriitori interbelici „interziși”. De pildă, în 1954, lui Lucian Blaga i se publică fragmente din traducerea la Faust de Goethe
STEAUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289896_a_291225]
-
solide reprimă, într-o oarecare măsură, energia pornirilor telurice și intensitatea trăirilor emotive: „Perfecțiunea clasică a formei [...] este un fel de chenar impus mocnitelor zbateri ale subiectivității profunde” (Ion Pop). Poezia scrisă de B. rămâne, în esență, una a materialității apăsătoare, de neînvins, chiar dacă „prin intensitatea cvasimorbidă a sensibilității sale de gorgonă și eumenidă, Eta Boieriu se chinuie parcă să-și resacralizeze lumea” (I. Negoițescu). SCRIERI: Ce vânăt crâng, Cluj, 1971; Dezordine de umbre, Cluj, 1973; Risipă de iubire, București, 1976
BOERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285782_a_287111]
-
personajului, ci pe noianul de gânduri ale acestuia în așteptarea morții. Parabola vieții ca meditație și așteptare înfrigurată a morții capătă o anume notă de morbiditate, de macabru, iar întâmplările plutesc parcă într-o ceață groasă, care creează o atmosferă apăsătoare, de taină și păcat. Și aici, și în Securi pentru funii (1970), R. manifestă o înclinație aparte pentru latura absurdă a vieții, lăsându-se însă, de cele mai multe ori, tentat doar de jocul cuvintelor, de speculațiile lexicale. El nu investighează întâmplări
REBREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
lumină mecanismul esențial al producerii textului prin notarea ecoului interior al informațiilor despre realitate. Roman al așteptării, La inima fermecată (1995), apropiat întrucâtva de scrierile autorilor din Școala de la Târgoviște, în care tehnica narativă reprezintă chiar substanța operei, urmărește existența apăsătoare a două femei marcate de neliniște, singurătate și neîmplinire. Fragmente disparate de realitate sunt montate discontinuu prin procedeul flashului cinematografic, iar naratorul se mulțumește să înregistreze cu precizie ceea ce intră în câmpul său vizual, fără a oferi o percepție unificatoare
SLAPAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289715_a_291044]
-
compensatoare duioșii ocrotitoare materne. Simbioza om-natură implică nu numai planul fizic, ci și pe cel psihic. Peisajul devine un uriaș ecran de proiecție pentru stările sufletești ale personajelor, sclipește vesel ori se posomorăște, după cum oamenii trec prin momente fericite ori apăsătoare, își schimbă luminile și culorile, cu o tulburătoare empatie, vorbește mai ales printr-o muzică secretă - foșniri, murmure, clipoceli, gâlgâituri, vuiete îndepărtate; vântul - remarcă Tudor Vianu - este un adevărat personaj al povestirilor lui S. Tablourile de natură nu sunt doar
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
dominată de singurătate și disperare, poate sfârși prin a apela la suicid. În cazul situațiilor-deschise apare o stare de plenitudine interioară, de plăcere, fericire și extaz. Angoasa este Însoțită, din punct de vedere moral, de o mare durere sufletească, chinuitoare, apăsătoare. Extazul este Însoțit de o plăcere care deschide, o stare expansivă, senzația unei eliberări interioare de dureri, de griji și de suferințe, cu o notă morală de Împlinire de sine și de fericire interioară, prin desprinderea de constrângerile realității trăite
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de o satisfacție excesivă pentru particularități fără o valoare În sine. că Decepția, reprezentând un sentiment complex al suferinței sufletești și morale a individului. Ea se manifestă prin tristețe, care este o stare prelungită de durere morală, o deprimare sufletească apăsătoare ce imobilizează persoana. Tot aici sunt incluse grija, ca formă de neliniște, de frământare sufletească și morală, precum și plictiseala, care este o formă activă de tristețe, o existență inertă, goală, lipsită de sens, o conștiință vidă care caută ceva, fără
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
consonantă cu datul benefic al firii. Mai târziu, printre imaginile solare se strecoară accente dramatice, tristeți care adumbresc rememorările lirice. Drumul revenirii devine tot mai lung și mai anevoios, deși dorința recuperării unui spațiu de acasă rămâne mereu vie și apăsătoare. În Tărâm al eternei iubiri (1989), Eternele izvoare (1996), Pururi iubirea (1998), Ascuns într-o lacrimă (1999) ș.a. se remarcă preocuparea pentru perfecționarea expresiei lirice, o mai accentuată aspirație de interpretare filosofică, sub influența lui Lucian Blaga, căruia, de altfel
SEGARCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
semnând uneori numai cu prenumele Odorica. În 1893 scoate, la Iași, revista de literatură și folclor „Rândunica”, suportând, timp de un an, aproape toate cheltuielile. Căsătoria cu poetul Jean Boniface Hétrat nu i-a adus prea multe bucurii. O sărăcie apăsătoare, pe care au fost nevoiți să o îndure și cei doi copii, Mihail (viitorul scriitor Mihail Sevastos) și Ecaterina, i-a umbrit ultimul deceniu de existență. A fost înmormântată la Iași. Îndrăgostită de literatura populară, S. a cules din Moldova
SEVASTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289651_a_290980]
-
pe care mai curând o etalează/ forțează didactic decât o construiește, lirica se desfășoara în jurul unei scheme invariabile: patinare dezordonată pe gheața obținută prin proliferare metaforică. Derapajul poetic prin rețeaua deasă de metafore se produce sub semnul unei simbolistici încărcate, apăsătoare, psihotice, ce eliberează la răstimpuri aluzii intertextuale. În acest fel, Triptic (I-III, 1997-1999) marchează prolix traseul dintre incipit („privesc un obiect / obiectul privit i-o foaie de hârtie - un burlan - un ecran - un ce ce se adâncește / adâncul e
SISMANIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289709_a_291038]
-
1908), dominată sufletește de argatul Mitrea Cazacu, e o variantă feminină a lui Sima Baltag. Făptuiește împreună cu argatul uciderea soțului ei, dar, măcinată de gelozie, îl denunță pe Mitrea că face parte dintr-o bandă de hoți. Atmosfera de mister apăsător, de teroare, amintește de Moara cu noroc a lui Ioan Slavici. La fel de încordată și bine surprinsă este atmosfera din nuvela Pe Mărgineanca (1912). Logofătul Mărgărit, aparent un bărbat dârz, onest, este în fond viclean, în stare chiar de crimă pentru
SANDU-ALDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
avariția și lăcomia. În ceea ce privește tipologia bătrânului, se descriu două tipuri: o bătrânețe fiziologică, manifestată printr-o stare de euforie senină, lipsită de griji, surâzătoare, mulțumită de sine și de lumea înconjurătoare, bine adaptată la realitate; o bătrânețe rea, urâtă, grea, apăsătoare, cu o stare de instabilitate, amărăciune, umbrită de nefericire, cu un sentiment al nenorocirii care apasă individul aflat în declin și care-i face să sufere și pe cei din jurul acestuia. Importantă este și atitudinea societății față de bătrânețe și de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]