1,351 matches
-
cea mai luminoasă stea de pe cer. După această scurtă explicație referitoare la modificările survenite în numele IS și la simbolistica zeiței, să revenim la subiectul nostru, mai exact etimologia numelui capitalei Franței, din perspectiva apocrifă. După cum spuneam, din punct de vedere apocrif, orașul Luteția a primit numele de Paris în timpul domniei lui Iulian Apostatul și se consideră că ar însemna Par Is, adică„Pentru Isis“. Primele scrieri care vehiculau această idee au apărut în secolul al XVlea. Biblioteca Națională din Paris adăpostește
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
satul lui Isis, și unde mai poate fi încă văzută o construcție antică cu picturi murale, care se presupune că ar fi făcut parte din castelul lui Cildebert.“ (trad. n.) Continuând analiza și urmărind informațiile oferite de lucrările și documentele apocrife, putem găsi o serie de similitudini între simbolurile lui Isis și simbolurile orașului Paris. Încă de la început blazonul orașului Paris avea două elemente distincte: floarea de crin cu trei petale și o corabie. (Foto nr. 13, Anexă) Istoricii susțin că
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
menționat și la începutul acestui capitol despre profețiile părintelui Campanella. În mod inexplicabil, pe hârtia unde părintele Campanella, ilustru teolog, astrolog si profet a înscris viziunile sale legat de Delfin, o mână anonimă a adăugat la scurt timp un mesaj apocrif: „Și cum vă veți alătura tărâmurilor Japoniei,/Ale Americii și ale Laponiei,/ Și cei care văd Capul Bunei Speranțe,/ Din tot universul vor face o singură Franță./ Pentru dumneavoastră, o mare Delfin, de două ori treizeci de ochi/Tatăl dumneavoastră
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
oficial, dinastia Capetiană, care este cea mai veche dinastie din Europa, a avut încă de la început ca simbol floarea de crin. Familia de Burbon, descendenta directa a Capetienilor a preluat la rândul său acest simbol. Din punct de vedere istoric apocrif, între simbolurile folosite de Isis și simbolurile inscripționate pe sigiliile familiei de Burbon și ale orașului Paris este o similitudine evidentă. Familia de Burbon folosește Floarea de Crin, pe fond albastru, Orașul Paris are ca simbol o barcă cu trei
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Serbarea oferită de Ludovic cu ocazia nașterii fiului său nu este cu nimic mai prejos de nenumăratele festivități care vor colora întreaga sa domnie. De asemenea, una dintre operele compozitorului preferat al lui Ludovic, Lully, se intitulează Isis. Istoria ocultă, apocrifă, consideră însă aceste evenimente ca fiind de o importanță majoră în evoluția societăților secrete. Din punctul de vedere al cercetătorilor literaturii și istoriei apocrife, orașul Paris este întemeiat lângă un templu al zeiței Isis. Nicholas Fouquet, prin legăturile sale cu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
De asemenea, una dintre operele compozitorului preferat al lui Ludovic, Lully, se intitulează Isis. Istoria ocultă, apocrifă, consideră însă aceste evenimente ca fiind de o importanță majoră în evoluția societăților secrete. Din punctul de vedere al cercetătorilor literaturii și istoriei apocrife, orașul Paris este întemeiat lângă un templu al zeiței Isis. Nicholas Fouquet, prin legăturile sale cu artistul Nicolas Poussin, deținea unul dintre cele mai mari secrete ale istoriei. Secolul nostru abundă de literatură mai mult sau mai puțin comercială, care
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
mai puțin comercială, care leagă numele intendentului șef de diverse culte, printre care și frăția Sionului. Evenimentele și dovezile prezentate mai sus îmbină fantezia cu realitatea. Datorită faptului că titlul tezei noastre de doctorat abordează tema societății europene în memoriile apocrife, ne permitem să vă prezentăm și punctul nostru de vedere. Însă în același timp, nu trebuie să uităm că ne aflăm pe teritoriul apocrif, al secretelor ascunse sub vălul timpului și, din acest motiv, recomandăm precauție în afirmațiile pe care
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
cu realitatea. Datorită faptului că titlul tezei noastre de doctorat abordează tema societății europene în memoriile apocrife, ne permitem să vă prezentăm și punctul nostru de vedere. Însă în același timp, nu trebuie să uităm că ne aflăm pe teritoriul apocrif, al secretelor ascunse sub vălul timpului și, din acest motiv, recomandăm precauție în afirmațiile pe care le facem, preferând să înlocuim adverbul„sigur“ și substantivul„certitudine“ cu permisivul adverb„probabil“. Pe baza informațiilor prezentate, probabil lângă orașul Luteția a fost
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
regele Soare. Extrapolând, Ludovic realizează un legământ simbolic între capitala Franței și casa regală reprezentată de Burboni, în care regele, simbolizând soarele, devine centrul universului lumii Europei de vest. IV.1.10. Olimpul Regelui Soare - Versailles, informații oficiale și numerologia apocrifă Ludovic al XIV-lea era pasionat de cultură, dar nu numai din motive estetice. Fiind produsul școlii lui Richelieu și a lui Mazarin, Ludovic a înțeles că cea mai bună metodă de promovare era prin artă și prin sprijinirea talentelor
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Proiectul de extindere a palatului va fi continuat de fiul său, Ludovic al XIV-lea, care va transforma vechiul pavilion de vânătoare într-un adevărat simbol al națiunii franceze din perioada barocului și într-un centru al curții regale. Literatura apocrifă a jucat un rol deosebit de important în alegerea temelor și motivelor ce au stat la baza monumentelor baroce ale secolului al XVII-lea. Prima sursă de inspirație pentru arhitectura grădinilor palatului Versailles a fost lucrarea apocrifă Hypnerotomachia Poliphili, ubi humana
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
al curții regale. Literatura apocrifă a jucat un rol deosebit de important în alegerea temelor și motivelor ce au stat la baza monumentelor baroce ale secolului al XVII-lea. Prima sursă de inspirație pentru arhitectura grădinilor palatului Versailles a fost lucrarea apocrifă Hypnerotomachia Poliphili, ubi humana omnia non nisi somnium esse ostendit, atque obiter plurima scitu sanequam digna commemorat cunoscută cu titlul prescurtat: Hypnerotomachia Poliphili. Aceasta a fost publicată în decembrie 1499 la Veneția, la tipografia lui Aldus Manutius. Lucrarea este anonimă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și artistul decorator și pictorul Charles Le Brun. Colaborarea dintre acești trei mari artiști s-a finalizat prin apariția unui nou stil artistic, cel al lui Ludovic al XIV-lea. Construcția a început în 1657, cu niște cheltuieli imense. Lucrarea apocrifă intitulată Œuvres diverses de M.Seg. Première partie qui contient ses mémoires anecdotes où l’on trouve quantité de particularités remarquables touchant les personnes de la cour et les gens de lettres de son temps. SeCondé partie contient ses églogues care
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
furtuna pe cale să se dezlănțuie. în mod ironic, pe data de 5 septembrie 1661, care era și ziua de naștere a regelui, intendentul șef a fost arestat. Informații despre modul în care s-a răzbunat regele le aflăm din lucrarea apocrifă intitulată: Mémoires de monsieur H.L.L.B, contenant plusieurs particularités importantes et curieuses, tant des affaires et négociations qui ont passé par ses mains que des intrigues secrètes du cabinet dont il a eu connaissance depuis l’an 1643 jusq’en
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Privit dinspre parc, dezvăluie un univers nou, strălucitor și impresionant. Acest lucru este posibil deoarece arhitectul Louis Le Vau a construit întregul palat în jurul castelului lui Ludovic al XIII-lea, la fel cum razele soarelui înconjură astrul diurn. în literatura apocrifă circulă o anecdotă despre modul în care Ludovic al XIV-lea a ales planul pentru intrarea principală. Întâmplarea este descrisă de către Charles Perrault, secretarul lui Colbert. Versaille era un monument artistic, care aduce elemente inovatoare în stilul clasic al epocii
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
impactul vizual, camerele erau decorate cu mobilă masivă de argint. Din păcate, în 1689 mobila a fost topită din ordinul regelui, pentru a suplimenta bugetul statului aflat în pericol din cauza costurilor mari ale războaielor la care lua parte Franța. Lucrarea apocrifă intitulată Les mémoires de M. le marquis De V. ou l’ histoire curiueuse du France, publicată la Paris în anul 1701, descrie implicarea regelui în construcția palatului. Chiar dacă este o lucrare apocrifă, aceasta a fost publicată cu acordul regelui, probabil
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
ale războaielor la care lua parte Franța. Lucrarea apocrifă intitulată Les mémoires de M. le marquis De V. ou l’ histoire curiueuse du France, publicată la Paris în anul 1701, descrie implicarea regelui în construcția palatului. Chiar dacă este o lucrare apocrifă, aceasta a fost publicată cu acordul regelui, probabil datorită faptului că nu era o operă tendențioasă, ci, dimpotrivă, lăuda zelul monarhului. Aflăm prin intermediul ei că Ludovic al XIV-lea s-a implicat activ în lucrările de la Versailles. I-a forțat
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
împătimit al igienei corporale, datorită mentalității epocii sale. Pentru societatea europeană a secolului al XVII-lea baia era mai degrabă un ritual medical decât unul ce ținea de igiena corporală. Cercetătorul Alexander Dorozynski, bazându-se pe o serie de lucrări apocrife ale secolului al XVII-lea, a descoperit că palatul Versailles a fost construit de fapt fără toalete, iar regulile de igienă corporală erau precare. Aceeași teorie a fost confirmată și de către Françoise Boucher, profesor de parazitologie la Facultatea de Medicină
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
sobru și solid, urmat și susținut de stilul ionic, elegant, și finalizat cu stilul corintian, elongat și înflorat. Este interesant de ce ultimul stil folosit în decorarea băii regale este cel corintian. Depănând istoria apariției acestui stil arhitectonic descoperim un mesaj apocrif simbolic„Ordinul corintic este cel mai nou dintre cele trei ordine de arhitectură al antichității grecești. Evoluția sa începe în jurul anului 400 î.Hr., dar abia peste vreo trei secole ajunge la forma sa canonică. Cel mai vechi edificiu care prezintă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Ἰησοῦς Χριστός, Θεοῦ Υἱός, Σωτήρ), care se traduc în română prin Iisus Christos, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul. Continuând, adăugăm că, pe lângă simbolul consacrat al peștelui, un alt simbol, mai puțin uzual, și care, întrând în uitare a fost adăugat simbolurilor apocrife religioase este cel al unui cerc, împărțit în mai multe sectoare, peste care se suprapune cuvântul Ichthus.Astfel, avem imaginea unui cerc cu opt spițe.(Foto nr. 18, Anexă) în cercetările noastre ne-a atras atenția cifra opt și forma
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în strânsă legătură cu cosmologia antică. Scopul acestuia este de a arăta, alegoric, traseul soarelui pe bolta cerească, pe perioada fiecărui anotimp, simbol completat și de către bazinele celor Patru Anotimpuri care sunt dispuse paralel cu axa centrală. într-o lucrare apocrifă, cronicarul francez anonim povestește:„când Le Nôtre și-a trasat ideile, l-a adus pe Ludovic al XIV-lea la fața locului pentru a judeca distribuția principalelor părți ale ornamentelor. A început cu două mari bazine care sunt localizate pe
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
mult prea multe, după ce și-a atins țelul nu și-a mai reamintit promisiunile făcute. Acesta este mesajul pe care dorește să ni-l transmită cele două statui. Descrierea cea mai detaliată a celebrului labirint este realizată într-un articol apocrif, publicat într-un almanah ilustrat, editat la Amsterdam în anul 1682:„Amabile cititor, este bine cunoscut cum Franța și în special Curtea Regală excelează asupra altor locuri în tot ceea ce privește modul în care se desfată. Admirabilele clădiri și grădini
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pentru a putea lua măsurile necesare“. Deși lăudat de artiștii și arhitecții zilelor noastre, părerea multora dintre contemporanii lui Ludovic al XIV-lea privind Luvrul era rezervată. Colbert prefera Parisul, Bossuet numea palatul„orașul celor bogați“. Curtenii, în multe scrieri apocrife îl numeau „un favorit nemeritat “. Saint Simon a condamnat palatul pentru că nu avea păduri, ape și nici un peisaj natural deosebit. Într-un comentariu al ducelui, ținut secret pe perioada vieții și descoperit după moartea sa, declara:„Violența exercitată peste tot
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
extaz care face să fie înțeleasă exaltarea acestui monarh, debordând de entuziasm față de sine, care, în timpul întonării imnurilor compuse în cinstea sa, vărsa lacrimi de admirație.“ IV.1.12 întâmplări de la curtea Regelui Soare, în memoriile oficiale și în cele apocrife Bogată în cultură, literatură și arte, Franța secolului al XVII-lea rămâne până în zilele noastre un punct de referință în evoluția barocului în Europa. Corneille, Racine, Moliere, La Fontaine, Pascal și Descartes oferă lumii talentul lor, prin creații nepieritoare; Poussin
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
abține să nu-i ia peste picior vestimentația. La rândul său, Vardes se umilește afirmând: «Sire, când cineva este atât de mizerabil pentru a fi îndepărtat de lângă dumneavoastră, nu numai ca este un nenorocit, ci este și ridicol»“ Caracteristic lucrărilor apocrife este interesul pentru detaliu, mijloc literar utilizat pentru a conferi credibilitate afirmațiilor. Rememorând evenimente petrecute cu douăzeci de ani înaintea scenei descrise, autorul încearcă să întărească o posibilă poziție sus pusă la curtea regelui și faptul că era la curent
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
sau cu cele de plimbare. La acest ceremonial participă numai trei persoane. Seara urmează cel mai important moment, le grand couvert. La el participau numai membrii familiei regale, delfinii și copiii acestora. Prinții de sânge nu erau acceptați. În lucrarea apocrifă Secret Memoirs of the Court of Louis XIV, ducesa d'Orlèans, soția fratelui regelui descrie ceremonialul:„De regulă regele nu accepta la masă decât membrii familiei regale. Cât despre prinții de sânge erau atât de mulți încât o masă obișnuita
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]