1,211 matches
-
un film al lui Emir Kusturica: "ceea ce nu poți cumpăra cu bani cumperi cu o grămadă de bani". După cum se poate observa cu ușurință, homo ethicus nu are decât trei soluții astăzi: să facă, laolaltă cu americanii și cu britanicii, apologia "războiului drept" ca mijloc "eficient" de prevenire a terorismului, să adopte principiul neutralității (fie cu asumarea trecutului, precum germanii, fie fără această asumare, ca japonezii) sau să încerce, pe cont propriu, sfărâmarea celui mai pernicios dintre falșii idoli: eticul vidat
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
veșmintelor impregnate de animalitate, într-un cuvânt, a tot ceea ce slujește la a capta, dirija și deriva unele forțe” - la a capta și a deriva forțele naturii, dar și la a reține dublul, psyche-ul... Artaud se lansează aici într-o apologie a „unei lumi în care în orice formă dorm forțe ascunse”, „o lume în care piatra poate prinde viață”. E lumea spre care trebuie să tindă și teatrul, dacă se vrea un teatru al adevăratelor efigii, și nu doar al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
facem ceva pentru Basarabia, pentru neam. Se duce o politică diabolică de înstrăinare a noastră, a românilor de pe aceste două maluri ale Prutului. S-a ajuns până acolo încât, chiar pe un canal public de televiziune, o tânără să facă apologia istoriei care începe astăzi. Istoria trecută să nu ne intereseze! Mai mare crimă nici că se poate. Un popor, dacă nu are trecut, nu poate avea nici viitor. Devine o turmă fără de orizont. Trebuie să fim conștienți că am făcut
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
ch/content/team/ klaus armingeon/ comparative political data sets/index ger.html Barbu, Daniel (2005a). Recenzie la Katherine Verdery, The Vanishing Hectare. Property and Value in Postsocialist Transylvania. Ithaca: Cornell University Press, 2003. Studia Politica. Romanian Political Science Review V(3): 789-791. Barbu, Daniel (2005b). Apologia lui Protagoras. Studia Politica. Romanian Political Science Review V(4): 819-833. Barnes, Samuel H. (2004). Perspectives on Political Action: A Review Twenty-five Years Later. Prelegere ținută la European Consortium for Political Research Joint Sessions of Workshops, Uppsala. Barnes, Samuel H.
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
ele înseamnă cu adevărat "ceva". E generația nouă în degringoladă? E necitită? A vrut să se rupă de "tradiție" și acum a ajuns în bălării? Cum vede criticul literar tânăr această aventură a contemporaneității lirice? Așadar, ai vrea să facem apologia optzecismului... Nu-i vorbă, o facem dacă vrei. Dar, și dintre optzeciști, unii au rezistat, alții nu. Iar mimetism a existat în toate timpurile. Sau, dacă nu mimetism, poezie... terestră și mă refer la aceea plasată de Laurențiu Ulici pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
spectacolul angajării directe. Marginea e bună pentru contemplativi și pentru sceptici. Sunt unul dintre ei. Fiecare visează să fie măcar o dată centrul lumii, însă. În plus, miezul sau centrul, cum zici, e fundamental într-o cultură. Cioran a tot făcut apologia marginii, a ratării, a vieții elementare, dar o făcea de la Paris și nu neapărat de la Paris, nu asta e important, ci faptul că o făcea știindu-se în centrul unui câmp de interes și de interferențe. Cultura adică altceva decât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
devenea fundamental, fiind primul (dar și ultimul, deocamdată) reprezentant a Bisericii Ortodoxe Române care își asuma o asemenea opțiune. Aceasta nu era una teoretică, ci practică, pentru că prin articolele sale asupra cremațiunii Șerboianu devenea un militant cremaționist, care implicit făcea apologia și propaganda practicii. În istoria cremațiunii din România el este astfel singular, deși am reușit până acum să identific încă două personalități, legate de Biserica Ortodoxă Română care au optat pentru incinerare. Dar aceste două personalități nu atingeau dimensiunile asumate
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
al VI-lea; autorul pare să nu cunoască terminologia trinitară din scrierile lui Athanasie, Vasile, Grigore din Nazianz și Chiril al Alexandriei. 2. Dimpotrivă, tema principală dezvoltată în aceste scrieri, transcendența Dumnezeului treimic față de lume, ar face din ele o apologie a filozofiei creștine împotriva păgânismului. 3. La obiecția lui Ipatie al Edessei, ce refuza să recunoască vechimea corpusului în fața monofiziților, care o susțineau, Stăniloae răspunde: scrierile lui Dionisie n-au avut o circulație foarte răspândită până în secolul al VI-lea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
-i cedeze. Scriitorul, bineînțeles, aprobă, încurajează și glorifică acest asediu împotriva castității. El o portretizează pe Agripina cu o înflăcărare de îndrăgostit (ca și cum s-ar fi contaminat de iubire de la propriul său personaj). Din nefericire, din cauza precarității mijloacelor de exprimare, apologia alunecă frecvent în ridicol. „Călugărița Agripina - afirmă autorul - era împlinită la carne și datorită vârstei, dar și datorită unei alimentații consistente [...] avea o gură mare înconjurată de buze sau buzișoare, cum le alinta Tinel când își odihnea ochii privindu-le
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Reminiscențe : Amicii mei de vorbă și pahar / Lovesc în farfurii ca scutierii / Și strigă insistent la ospătar: / — Mai dă-ne, mă, un kil de vin... minerii.“ Lipsită de profesionalism este și prefața volumului, semnată de Radu Dorin Mihăescu. Acesta face apologia epigramistului, demonstrând ceva nedemonstrabil și anume că lipsa de pregătire literară a autorului ar reprezenta un avantaj: „...conformația sa de inginer, obișnuit prin afilierea meseriei sale cu esteticul cotidian și cu arta prelucrării nobile a lemnului, îmbină spiritul exact cu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
operă modestă, din județul Caraș-Severin. Încercarea de a acredita acest termen o face Doru Timofte, un autor aproape necunoscut, care de curând a scris o carte întreagă despre Octavian Doclin și a găsit și o editură dispusă să o publice (Apologia lui Esau, eseu asupra poeziei lui Octavian Doclin, Marineasa, Timișoara, 2001). Adjectivarea numelui unui poet fără mare valoare este propagandistică și abuzivă. Și mai este și caraghioasă. De altfel, în întregime, cartea lui Doru Timofte alunecă în ridicol, din cauza inadecvării
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
respectarea legii armoniei prin control conștient al întregii conduite, care trebuie să aibă o finalitate exclusiv pozitivă, negentropică ... Prin acest capitol referitor la sănătate, nu încerc decât să spun să fii tu însuți din nou. Eu nu încerc să fac apologia nici unei formule secrete, a vreunui remediu magic de vindecare, a vreunui medicament sau unei miraculoase plătește și primește soluții, pentru că nu funcționează așa. Eu spun doar de câțiva pași într-o metodă naturală de a recâștiga controlul absolut al sănătății
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
înconjurat numai de astronomi. Olbers (Bremen), Schumacher (Altona), Bessel (Königsberg), Gerlin (Marburg) sunt intimii, confidenții mersului gândirii lui matematice dar și ai bucuriilor, grijilor și doliurilor succesive. Acestui grup de astronomi se adaugă mai târziu geologul Sartorius von Waltershausen, autorul apologiei Gauss zum Gedächtniss și cei doi frați Humboldt: geograful și ministrul. E adevărat - Gauss a avut un schimb limitat de scrisori cu Laplace. A fost un îndrumător al lui Möbius. Pentru Dirichlet a avut cea mai mare prețuire și asupra
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
numai credința dusă până la capăt reușește să are destul de adânc pământul ca sămânță să rodească în el. Cât privește surâsul înțelepților, el a evitat și oglinda. N-aș vrea să se creadă cumva că apărarea și-a propus să facă apologia eșafodului. Nu, domnilor judecători, am toate motivele să fiu convins că omul nu e născut să se teamă decât de el însuși. Dar apărarea dorește să atragă atenția tribunalului că Robespierre a fost împins să devină Robespierre. Cei care l-
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
că în Anglia nu e nimeni dispus să plătească a professional thinker, adicătelea un filosof cu carte de muncă. Ei nu au intellectuals, sunt cum nu se poate mai empirici și mai pragmatici. Acum nu vreau să pic în nici o apologie. Îmi amintesc ce simpatic mă admonesta bunica de câte ori lăudam în exces anumite medii: „Ei, maică, după capul tău, la ăia și rahatu’ pute mai frumos”. Ba chiar Bill s-a plâns intens de luptele interne de la Oxford și de faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
și dormitor, așteptându-și soții și crescându-le pruncii. Bărbații lor vajnici nu pun fizic mâna pe copii. Spălarea, schimbarea sau hrănirea unui bebeluș ar fi un gest de lez-virilitate. Îmi povestea Dakmara că în manualele lor este o continuă apologie a puștii (testiculul adițional, vorba lui Mircea) și că cel mai greu va fi să facă manuale pe baza unei literaturi în care pușca apare, încă din abecedar, ca ingredient nelipsit al bărbatului kosovar.. Îi vedeam trecând râuri-râuri pe tinerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
am trecut câteva minute pe la ei cu Cristina, i-am găsit pe Nick și pe Pauline. Toată lumea a încercat să vadă ce latină mai știe (un omagiu celor 18 ore de latină din norma dublă a Cristinei) și a făcut apologia liceului românesc, mai ales a liceului. Cu Nick aproape nu mai e chip să vorbești altfel decât românește. Chiar greșește când vorbește franțuzește cu Pauline, zice „farmaciste” în loc de farmaciene. Sâmbătă vor fi nașii secreți ai căsătoriei și mai secrete a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
această hotărîre mătură zeii care s-au jucat cu el și care așteptau rugăminți de Îndurare. Deoarece, se Înțelege, nu-și asumă vina În fața zeilor, ci Împotriva lor. E vinovat, adică e singur. Orgoliu suprem și dureros. Tragedia ascunde o apologie. Aș spune că Oedip se transformă pe sine Însuși În zeu, un zeu care suferă, totuși nu mai puțin zeu cîtă vreme e liber și nu regretă răspunsul dat sfinxului. Dar În mijlocul suferințelor sale triumfă umanitatea noastră. În zadar corul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
a izbutit otrava... Nu, Socrate, noi chiar am regretat moartea ta. Acum a venit momentul să ispășim. Pedepsește-ne fără cruțare, pentru că am ucis un nevinovat, care era În același timp o glorie a cetății... Și pe măsură ce acuzatul Îi face apologia, Socrate se prăbușește cu capul În pămînt. În sală e o tăcere desăvîrșită. Nu se aud decît frazele, unele după altele, care-l laudă și-l regreta, luîndu-i orice speranță. În acest timp, Sisif se Întoarce spre vîrful muntelui. Căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
putem abține să nu cităm din nou, o confesiune a lui Cioran, revelatoare:„Eugen Îmi telefonează de două ori pe zi: dimineața Îmi promite că nu bea, seara e beat și-mi vorbește despre sinucidere. Iar eu, care am făcut apologia sinuciderii, Încerc să-l Împiedic s-o facă”(p.91). Citatul deschide drumul spre personajul Ionesco, cu nimic mai prejos celor din piese... În fine, teza trece În revistă și montări importante al pieselor dramaturgului, descriind, sumar, idei regizorale și
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
pulpe, de pe gât și umeri, mângâindu-și cu ele fața și buzele, și ochii, și părul, ca să ne miroasă toată ziua frumusețea, ele neștiind că sunt frumoase, parfumate, îmbrățișate, sărutate și dorite. Așa și nu altfel, Stoian și Teodor făceau apologia frumuseții feminine care a trecut. A trecut și primăvara sau toamna acelui an fatidic dintr-o tinerețe la fel de fatidică, în care asociau culoarea roșie a tramvaielor și a semafoarelor cu cea a chiloților cu dantelă de pe manechinele umilitor de sexy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
aceea care-i aținea calea era o femeie. Bântuia printre foșnete, speriată și umilă. Cum toate animalele au dublul feminizat, Nilă o lua sub protecție și o numi... Nilă! Și poate din acest motiv Nilă deveni volubil. El, care făcea apologia tăcerii ca atribut al înțelepciunii și al cunoașterii. Ați văzut voi ne explica el vreun yoghin cufundat în sine și perorând în același timp despre rostul exercițiului? Ați văzut vreun grup de pescari cântând la pescuit? Dar cum ai uitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
justifică drept o operă academică. Dimpotrivă ea este o carte romantică, poziția autoarei fiind una angajată, lipsită de distanța obiectivă a unui studiu de comparatistică religioasă. Ea este în mod declarat o apărare a misticismului, reușind chiar să devină o apologie a lui. În această calitate de autor angajat în misticismul creștin, Underhill a fost invitată, sporadic, să conferențieze în fața studenților în teologie anglicană din Oxford și să conducă retreats organizate de asociații para-academice precum Anglican Fellowship, Student Christian Movement sau
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
la cea nouă, care nu face decât să refolosească o parte din materialul lor, material ce poate fi la rândul lui o moștenire). Nu e vorba așadar de originalitate ca marcă personală aplicată asupra unui fond comun, în sensul acelei Apologie pour le plagiat (1891) a lui Anatole France, din care se citează adesea remarca sa despre Molière: „tout ce qu’il prend lui appartient aussitôt, parce qu’il y met sa marque“. Ci de o teorie a culturii și a
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
unor importanți purtători de opinii dintre cele două războaie mondiale au fost înmormântate și cimentate de vigilența cenzurii. După 23 august '44 s-a impus românilor Ideea că lumea, istoria noastră națională începe o dată cu invazia trupelor sovietice „eliberatoare”, făcându-se apologia marilor realizări și a victoriei definitive a socialismului. Trecutul era ocolit cu prudență. Doar bătrânii își mai aduceau aminte de el, dar nu prea aveau voie să-l evoce în public. Istoria României, pe undeva triumfalistă, pe undeva amputată, pe
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93047]