1,172 matches
-
Gh. Bălăceanu - Costel Iftinchi - un debut promițător; cotidianul “24 ore” din 20 sept. 1999 - articolul Expoziție de sculptură la sala Fundației Emil Alexandrescu; “Ziua de Iași” din 20 sept. 1999, articolul Costel Iftinchi - un modelator În lemn și În conștiința aproapelui. Are lucrări de sculptură În Muzeul de Artă Populară din Tulcea și În colecții particulare din țară și din lume: Anglia, Canada, Franța, Italia, Iugoslavia, S. U. A. NICOLAE POPA S-a născut la 6 martie 1939, În comuna Tutova din
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
instituții creștine. Cel din urmă ar fi așadar de asociat cu orizontala istoriei, iar primul cu verticala transcendentă. însă doar complementaritatea lor, regăsită, ar face față adecvat mișcării în cruce a economiei divine. Orientul nu a parcurs spațiul mistic al aproapelui. Istoria, pentru el, nu advine. Or, ea e necesară pentru împlinirea apocalipsului. Toată trecerea de la natură la persoană e împlinită de el pe plan mistic, nu istoric, social, moral etc Unirea Bisericilor ar fi singura cale de a restitui Orientul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
persoanele Treimii și al comuniunii sfinților. Dar nici măcar nu e nevoie să ridicăm ochii așa de sus pentru a găsi argumente religioase care să ne facă sensibili la beneficiile diversității. Aproapele, semenul diferit, constituie o figură esențială în Evanghelii. Proba aproapelui ne pune la încercare nu doar capacitatea de iubire, ci în primul rînd capacitatea de a recunoaște Universalul viu oglindit în orice ființă umană. Atenția față de celălalt e așadar un bun exercițiu de ascuțire a privirii spirituale. Profilul mental, cultural
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
unei probleme, amenajare și administrare împreună a unei soluții, negociere cu un concurent sau coleg, și nu război cu un adversar. Iar această lipsă de disciplină a convivialității era interpretată de H.-R. Patapievici în termeni creștini ca abandonare a aproapelui, pe care nu îl luăm cu adevărat în serios. Gînditori religioși precum Martin Buber, Emmanuel Lévinas sau Simone Weil văd în respectul grav, radical față de celălalt sau în dialogul de profunzime cu el posibilitatea de împlinire a propriei persoane, văd
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
au pus față în față popoarele și le-au împins în conflicte de neîmpăcat, dezintegrându-le în rase, în clase sociale izolate unele de altele și în alianțe egoiste. Cel care refuză, indiferent de cauză, relația de ajutorare creștină a aproapelui său sau a unui grup uman, el atrage asupra sa acuzația de păgân și "vameș", ceea ce în limba Evangheliei înseamnă a fi în afara legii". Pentru a ușura eventualile dificultăți de înțelegere (de către ascultători) a îndemnului la dragoste față de "aproapele", el
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
umple golul terestru cu elementul divin, aceasta rămânând o necesitate a oricărui timp în analectele sacre ale pustiului. Prezența Logosului, a Cuvântului lui Dumnezeu devine o certitudine în această zonă a sacralității, a liturgicului, unde " Părintele umple cu Dumnezeu cotidianul aproapelui său, din prispa sa, de pe pragul său". Astfel, pustia românească se definește prin sobornicitate, concept esențial al tradiției patristice răsăritene. Readucând ființa umană în lucrarea de vindecare a mundus-ului, o taxonomie a omului simplu, smerit și umil, monahul român valorifică
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cîntări pasionate, rîs, ș.a. A doua vamă este aceea a minciunii: orice minciună, călcare de jurămînt, întrebuințarea Numelui lui Dumnezeu în deșert, călcarea făgăduințelor făcute înaintea lui Dumnezeu, ascunderea păcatelor înaintea Duhovnicului... A treia vamă e aceia a calomniei: calomnierea aproapelui, vorbirea de rău, umilirea altuia, înjurăturile, batjocora unită cu uitarea propriilor sale greșeli și păcate... A patra vamă este aceea a lăcomiei: beția, obiceiul de a mînca printre mese și în ascuns, uitarea rugăciunii înainte și după masă, nepăzirea posturilor
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
guri cu Iuda, Brutus și Cassius. În al treilea cerc aflăm lăcomia, în al patrulea sînt avarii și risipitorii, al cincilea cuprinde furioșii, al șaselea, în cetatea Dite găzduiește ereticii, a șaptea bolgie are trei straturi: primul, cu violenții împotriva aproapelui, ce adună ucigașii și tîlharii; al doilea, pe violenții în contra propriei persoane și-i aflăm aici pe sinucigași și risipitorii averilor personale; în ultimul sînt violenții împotriva lui Dumnezeu (nelegiuiții), în contra naturii (sodomiții) și a nevoilor umane (cămătarii). A opta
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
mai ales �n oră?ele ren?scute ?i aflate �n expansiune. Pretutindeni construc?iile religioase devin tot mai numeroase, iar c?lu-g?rul Raoul Glaber scrie, �n 1048: ��n anii de dup? anul 1000 am asistat la reconstruirea bisericilor �n aproape �ntreg universul, dar mai ales �n Italia ?i �n Galia�. Prima epoc? romanic? (secolul al XI-lea) Constructorii lombarzi, reputa?i �nc? din Antichitate, contribuie, �n secolul al XI-lea, la o rapid? reconstruire a bisericilor din Italia de Nord
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ATUDOREI) / 147 Drumul prosperității. Capitalismul românesc și modernitatea (Fănel STROE) / 161 Mixul de "Justiție Socială": capital, responsabilitate, antreprenoriat. Două studii de caz (Romulus OPRICA) / 185 Partea a III-a: SENS ȘI COMUNITATE Dreptate și caritate. Cinci demersuri post-seculare valorizând iubirea aproapelui (Daniela SOREA) / 207 Credința și coeziunea socială în contextul destrămării identităților collective (Ionuț Mihai POPESCU) / 227 Utopia liberală, acțiunea politică și problema sensului (Viorel POPA) / 259 Postfață. Dreptatea, solidaritatea și tehnologia puterii (Corneliu BÎLBĂ)/ 281 Date despre autori / 285 Introducere
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
asuma un sens al carității pe care l-au avut societățile din trecut. Nu este vorba de o abordare funcționalistă a religiei, indiferentă la tipul de religie, ci este vorba de a plasa chestiunea în centrul problemei creștine a iubirii aproapelui. Admițând o largă libertate față de dogma creștină a mântuirii, cele cinci demersuri post-seculare admit că solidaritatea umană filtrată prin discursul religios mai are șansa de a furniza un sens pentru omul societăților post-moderne. Caritatea, smerenia (ca admitere și asumare a
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
solidaritatea umană filtrată prin discursul religios mai are șansa de a furniza un sens pentru omul societăților post-moderne. Caritatea, smerenia (ca admitere și asumare a propriei violențe), responsabilitatea, activismul social-politic sunt considerate forme contemporane viabile, de sorginte religioasă, ale iubirii aproapelui. Problema solidarității și a sensului în societățile post-seculare este reluată de Ionuț Popescu în textul său despre credință, coeziune socială și destrămarea identităților colective. În societatea modernă secularizată, coeziunea socială este legată de participarea la spațiul public, locul conceptual de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
vol. 26, nr. 31, 1997. Zak, Paul J. și Stephen Knack, "Trust and Growth", în The Economic Journal, vol. 111, nr. 470, 2001, pp. 295-321. Partea a III-a SENS ȘI COMUNITATE )Dreptate și caritate. Cinci demersuri post-seculare valorizând iubirea aproapelui Daniela SOREA Abstract: Rorty, Vattimo, Girard, Wilson, and Hick regard charity, meekness, responsibility and activism as viable contemporary forms, sprung from a religious source of the love for one's neighbor. These forms are at the core of the current
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și, pe de altă parte, plasarea lor într-o dimensiune mundană. Drept dovadă, politicile publice ale ultimilor ani gravitează în jurul unor concepte ca asistare, caritate, dezvoltare comunitară, întrajutorare, coeziune socială. Ascendența creștină a acestora, ca expresii particulare, specializate ale iubirii aproapelui, e ușor de admis. Prezentul studiu evidențiază modalitățile de apropriere și valorizare a lor, ca bune practici sociale de coeziune, în cinci demersuri post-seculare recuperatorii. Demersurile vin din zone diferite de abordare teoretică și sunt susținute de atitudini religioase asumate
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
binele celorlalți, pentru dreptate și pace, semnalează conștientizarea autentică, adică producătoare de efecte morale și spirituale pe termen lung, a prezenței Transcendentului în societatea secularizată. O sumară abordare comparativă Toate aceste demersuri recuperează în moduri diferite dimensiunea edificatoare a iubirii aproapelui. Ele se dezvăluie ca asemănătoare sau opuse, după diferite criterii de comparație. Rorty, Wilson și Hick sunt orientați spre evidențierea efectelor manifestării iubirii creștine. Demersurile lor sunt, din acest punct de vedere, mărturisitoare. Rorty prefigurează mesianic o comunitate guvernată de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
interpretare nouă a textului biblic. Dintre toate demersurile post-seculare prezentate, al lui Vattimo e cel mai generos. Reprezentarea relației divinului cu lumea pe care acesta o configurează le cuprinde pe celelalte, îngăduindu-le viabilitatea. Diferențierea unghiurilor de abordare a iubirii aproapelui în aceste demersuri, semn al potențialului fractalic al acestei iubiri, coroborează viabilitatea lor. Dimensiunea edificatoare a iubirii aproapelui Creștinismul este, după fericita formulare a lui Marcel Gauchet 25, religia ieșirii din religie. Sintagma are o multitudine de semnificații acoperitoare. Printre
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
relației divinului cu lumea pe care acesta o configurează le cuprinde pe celelalte, îngăduindu-le viabilitatea. Diferențierea unghiurilor de abordare a iubirii aproapelui în aceste demersuri, semn al potențialului fractalic al acestei iubiri, coroborează viabilitatea lor. Dimensiunea edificatoare a iubirii aproapelui Creștinismul este, după fericita formulare a lui Marcel Gauchet 25, religia ieșirii din religie. Sintagma are o multitudine de semnificații acoperitoare. Printre cele mai spectaculoase se află așezarea creștinismului la temelia orientării moderne empirice a cunoașterii, ca agresivă paradigmă alternativă
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
umană trebuie să țină cont de acest fapt. Caritatea, smerenia (ca admitere și asumare a propriei violențe), responsabilitatea, activismul social-politic sunt considerate de Rorty și Vattimo, Girard, Wilson și, respectiv, Hick drept formele contemporane viabile, de sorginte religioasă, ale iubirii aproapelui. Sunt formele adecvate contextului post-secular. Ele poartă în dimensiunea lor reducționistă amprenta secularizării (care, la rândul ei, ar putea fi într-o accepțiune guenoniană, a raportării la Tradiția primordială, semn al îndepărtării fizice, în timp, de momentul Revelației). Pe suportul
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
faptul că, dacă nu dusă până la capăt, adică orientată spre rezolvarea superficială a problemelor, caritatea poate fi sursă de dezechilibre (sociale, politice, ecologice) pe termen lung. Pericolul operării cu aceste bune practici de coeziune socială, percepute ca expresii ale iubirii aproapelui, e direct proporțional cu modul în care actorii implicați înțeleg această iubire: ca mai degrabă bunăvoință omenească sau ca mai degrabă lege. Divinul pare a garanta în felul acesta, kantian, raportarea corectă a oamenilor unii la ceilalți. În același timp
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
viitor, ca speranță asumată, la Rorty. Dar este religiozitatea occidentală contemporană în mod necesar canonic creștină? Așa par a sugera mai sus menționatele bune practici de coeziune socială, recunoscute ca temelie a Occidentului democratic și revendicate ca expresii ale iubirii aproapelui. Creștinismul este în primul rând o religie a iubirii. Totuși, în cel mai generos (pentru că atotcuprinzător) dintre demersurile prezentate, cel al lui Vattimo, prin accepțiunea kenotică a secularizării se deschide, insinuant, calea gnosticismului. Luând asupra sa grija lumii, omul poate
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a filantropiei Fiului În Trupul Său Tainic - Biserica și, din acest motiv, față de El, „sufletele pioase ale Bisericii manifestă o liberă, duioasă și harismatică mișcare centripetă, ca persoane” Sfânta Euharistie este centrul vieții În Hristos și țelul fiecărui credincios. Iubirea aproapelui devine, astfel, semnul distinctiv al creștinului. „Iubind pe aproapele, iubim Trupul lui Hristos - Biserica. Într-un fel, deci, ne iubim pe noi Înșine. Nici nu se poate să nu Îl iubim pe aproapele, căci ar Însemna să fim Împotriva noastră
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Andreea ZANFICU () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92297]
-
cele oferite de tăblițele de plumb ale strămoșilor noștri și cu manuscrisele descoperite la Qumran. Ili a plecat către cetatea Sionului la sfîrșitul verii anului 26 împreună cu ceata lui de geți. Desigur acolo nu îi aștepta lapte, miere și iubirea aproapelui ci ură, venin, viclenie și moarte. Să umblăm pe drumurile lui Ili așa cum le zice Evanghelia după Ioan ,,2,1 Iisus a plecat din Nazaret în Cana la o nuntă. 2,12 S-a pogorît la Capernaum împreună cu ucenicii. 2
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
instituții creștine. Cel din urmă ar fi așadar de asociat cu orizontala istoriei, iar primul cu verticala transcendentă. însă doar complementaritatea lor, regăsită, ar face față adecvat mișcării în cruce a economiei divine. Orientul nu a parcurs spațiul mistic al aproapelui. Istoria, pentru el, nu advine. Or, ea e necesară pentru împlinirea apocalipsului. Toată trecerea de la natură la persoană e împlinită de el pe plan mistic, nu istoric, social, moral etc Unirea Bisericilor ar fi singura cale de a restitui Orientul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
persoanele Treimii și al comuniunii sfinților. Dar nici măcar nu e nevoie să ridicăm ochii așa de sus pentru a găsi argumente religioase care să ne facă sensibili la beneficiile diversității. Aproapele, semenul diferit, constituie o figură esențială în Evanghelii. Proba aproapelui ne pune la încercare nu doar capacitatea de iubire, ci în primul rînd capacitatea de a recunoaște Universalul viu oglindit în orice ființă umană. Atenția față de celălalt e așadar un bun exercițiu de ascuțire a privirii spirituale. Profilul mental, cultural
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
unei probleme, amenajare și administrare împreună a unei soluții, negociere cu un concurent sau coleg, și nu război cu un adversar. Iar această lipsă de disciplină a convivialității era interpretată de H.-R. Patapievici în termeni creștini ca abandonare a aproapelui, pe care nu îl luăm cu adevărat în serios. Gînditori religioși precum Martin Buber, Emmanuel Lévinas sau Simone Weil văd în respectul grav, radical față de celălalt sau în dialogul de profunzime cu el posibilitatea de împlinire a propriei persoane, văd
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]