1,118 matches
-
și neîncrezătoare în acțiunile sale, a devenit energic și cu încredere în propriile-i puteri. Peste zeci de ani, la niște cursuri preoțești de ”orientare”, ne am întâlnit la Curtea de Argeș și ne-am adus aminte despre acele timpuri, de mult apuse. în duminica aceea primii prezenți în biserică am fost noi cei ce participaserăm la obositorul marș de noapte. Luni însă, am fost chemat la Cabinetul Părintelui Director și am fost învinuit că încalc Regulamentul seminarului, că fac instigație între seminariști
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Poetul-băiat din Bristol / 14 Țara fermecată și cheile spre regatul poeziei / 27 Ideea fraudei, geniul, suicidul / 35 Portretul unui artist în derivă / 42 În drum sigur spre Hollywood... / 56 Rowley și comorile fermecate din adîncuri / 59 Dezlegarea labirintului: din vremuri apuse se înalță literele / 65 Suicidul sub lupă medicală și antropologică / 74 Poetul angelic: geniul romantic și universul magic al sinfo-picturii / 84 Laboratorul poetic: calea regală spre naufragiu / 101 Tabel cronologic / 129 Bibliografie / 135 Preambul La originea uneia dintre cele mai
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
arătat, Peter Ackroyd consideră "revelația lui Chatterton din arhiva bisericii St. Mary Redcliffe din Bristol" ca un punct crucial din istoria literelor engleze. Dobîndea astfel pasiunea pentru trecutul adînc ("antiquarian passion"), nevăzut, asociată unei dorințe nestăvilite de a reînvia lumi apuse: geniul său descoperea că limba trecutului este îngropată într-o dimensiune nevăzută, de unde poate fi readusă în prezent. Chatterton a fost atît de absorbit în mitologie și legende, încît a simțit "înăuntrul său prezența vie a trecutului", respingîndu-i pe Newton
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
părea că "acest băiațaș putea fi orice vroiai să fie": "[f]apt sau ficțiune, viață și artă, creator și creat" s-au îngemănat strîns în viața, în opera și în personalitatea lui Chatterton (Fairer 1999: 229). Dezlegarea labirintului: din vremuri apuse se înalță literele În controversa lui Rowley, Skeat a tras următoarea concluzie definitivă în 1883: Iată, pe scurt, Cheia pentru Poemele lui Rowley. Chatterton nu a utilizat acolo nici măcar un singur cuvînt vechi, ci numai cuvinte conținute în Kersey sau
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
be As everlasting as futurity.] (Ackroyd 1993: partea III, 14) Altfel spus, Chatterton a compus poezie "forînd" înspre trecut și astfel imaginîndu-și că toate cuvintele ce veneau înspre el erau de fapt ruine adînc îngropate în uitare ale unei lumi apuse pe care el avea misiunea de a o reînălța, de a o face din nou să strălucească în frumusețe și adevăr, fiind restabilită, "reabilitată" în lumea modernă și astfel atingînd un fel de nemurire. Pe de altă parte, fiind radical
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
nu are a-și reproșa nimic și nu are fapte ascunse. CRIMINALITATE ȘI LEGIONAROFOBIE Justiția spune: judecă, dovedește și apoi condamnă. Nerespectarea acestei rânduieli umane înseamnă criminalitate. Dar legionarofobia nu cunoaște acest „diamant” procedural, rămas parcă acolo într-o lume apusă. Urgia contemporană are legile ei. Cine nu-i cu noi, e împotriva noastră și trebuie nimicit. Toate guvernările, începând cu anul 1930, sunt o „cascadă” de morți și de morminte, fior de prigoniri care au masacrat pe nepartizani, legionari, până la
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
A mai semnat cu pseudonimele Sandu Țel, Tudor Zăganu. Inegale, scrierile lui Ț. au relevanță mai cu seamă când este vorba despre proza. Astfel, românul Turnuri în apă, radiografie a mediului boem ieșean al anului 1918, evocă nostalgic o lume apusa, căreia i se surprinde culoarea inalienabila, oferindu-se totodată și un document cu privire la imaginea orașului distrus de război. Prin intermediul protagonistului, Gabriel Donici, tânăr pictor de talent, Ț. se apropie de dramă creatorului conștient de harul sau, dar constrâns de lipsuri
TELEAJEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
Minerva literară ilustrată” și mai ales în ciclul Sonete patriarhale (1916). Forma fixă a sonetului l-a silit la o rigoare și un echilibru mai puțin proprii temperamentului său. Multe sonete închid, ca în niște stampe de epocă, o lume apusă, în care se perindă prinți bizantini și beizadele, duduci și boieri veliți în rădvane vieneze sau figuri pitorești din mahalaua bucureșteană de la sfârșitul veacului al XIX-lea - tablouri evocate și în proza lui T., dar care în sonete sunt învăluite
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
din personajele din carte ne-au trecut (sau le-am trecut) pragul casei cu discreția și frica pe care le impuneau timpurile. Adolescentă fiind, bineînțeles că m-au fascinat În special poveștile lor de viață uluitoare, Îmbibate de parfumul vremurilor apuse. Dar toate vor pleca odată cu mine În discreția pe care sigur și-ar fi dorit-o. Mulți „anonimi” au mai făcut parte din elita fălticinenilor, chiar dacă n-au avut veleități artistice sau literare. Oricum, odată cu stingerea generației trăitoare a acelor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
fi, sunt sigur, prețioasă. Cum stați cu „Amintirile folticenene”?578 Aveți siguranța publicării lor? 575 Eforturile mele de a se publica articolul profesorului V. Tempeanu În „Zori noi”, au fost zadarnice. Materialul era prea vechi, privea o epocă de mult apusă. Mi-a părut rău și am explicat cauzele insuccesului, Într-o misivă sinceră trimisă la Buftea. Cred că scriitorul m-a Înțeles. 576 Singurul În măsură să mențină la același nivel o „șezătoare” reapărută, era prof. V.G. Popa. Din păcate
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cu etichetă neagră. Am turnat cu mare grijă în pahar și m-am întors în pat, de data asta cu Roșu și negru de Stendhal. Ce să zic? Aveam pur și simplu dispoziția să mă delectez cu literatură de mult apusă. Câți tineri din ziua de azi mai citesc Roșu și negru? Oricum, în timp ce-o citeam, am fost capabil să-l compătimesc pe Julien Sorel. În cazul lui, defectele și-au croit drum prin caracter până la vârsta de cincisprezece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Miros de mâncare, de cafea, de transpirație. Toate se impregnaseră bine. În timp ce-o strângeam în brațe, realizam că oricum nu voi mai avea parte de o asemenea viață. Îmi era greu să-mi amintesc aventuri din acele timpuri apuse. Stăteam îmbrățișați și parcă uitasem de trecerea timpului. Tot ce simțeam era că împărtășeam teama și acesta ni se părea cel mai important lucru în clipa aceea. I-am simțit sânii lipindu-se de pieptul meu. A întredeschis buzele și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
luăm avânt. Scoate-ți ghetele și ne prindem unul de altul prin curele. Nu ne servește la nimic dacă scapă doar unul dintre noi. Mi-am scos căciula primită de la Colonel și am scuturat-o de zăpadă. Relicvă a bătăliilor apuse. Era uzată și decolorată pe alocuri. Cine știe câți ani o purtase Colonelul? Am rămas cu ea în mână și am privit lacul. Am scuturat-o iar de zăpadă și mi-am pus-o pe cap. Cred că eu rămân aici. Umbra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
un fior de nostalgie pentru meleagurile unde am copilărit. Amintiri făcute cioburi miau revenit în minte, completând goluri și alinând doruri... de casă, de inocență, de căldură părintească și de un bătrân dascăl cu poveștile lui nemuritoare. Sunt vremuri demult apuse, dar vraja lor reînvie când citești printre culori poveștile nemuritoare ale dascălului din Scânteia. Mă bucură faptul că menține feeria lumii simple și primordiale a satului și în inimile copiilor de azi, că îi călăuzește spre o lumină purificatoare, spre
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
Siret-Rădăuți, lunar, între octombrie 1933 și ianuarie-iulie 1939. Director: A. Frunză. Redactori: Aurel Fortuna, I. St. Bănescu, Octavian Olinici. Secretar de redacție: I. Freamăt. Intenția revistei e de a aborda chestiuni social-cultural-artistice, în speranța „reînvierii vechii capitale moldovenești din vremurile apuse”. Rubrici: „Verzi și uscate”, „Propuneri și dorințe”, „Cronică”, „Ziaristice”, „Redacționale-administrative”, „Cronică literară și teatrală”. Semnează versuri D. Pânzaru, Aurel Cerna, Ion Covrig, Sorel Avramescu, E. Ar. Zaharia, N. Tăutu, Aurelian Tudor (Aurel Fediuc), iar publicistica, D. Pânzaru, Niculai Roșca, Leca
FREAMATUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287081_a_288410]
-
un fior de nostalgie pentru meleagurile unde am copilărit. Amintiri făcute cioburi miau revenit în minte, completând goluri și alinând doruri... de casă, de inocență, de căldură părintească și de un bătrân dascăl cu poveștile lui nemuritoare. Sunt vremuri demult apuse, dar vraja lor reînvie când citești printre culori poveștile nemuritoare ale dascălului din Scânteia. Mă bucură faptul că menține feeria lumii simple și primordiale a satului și în inimile copiilor de azi, că îi călăuzește spre o lumină purificatoare, spre
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
roman, scrieri dramatice și traduceri. Culegerea de poezii De pe stâncă, apărută în 1922, s-a constituit prin „selectarea rodului poetic a două decenii”, ceea ce dă întregului un aspect compozit. Lângă elegiile care eminescianizează (Plânsul codrului, Basm de toamnă, Dacă din apusul vis...) stau poeme care reiau povestea „evreului rătăcitor” (Cântecul pribeagului, Răvașul pribeagului, Voinicul) sau versuri de inspirație citadină și religioasă (Revolta lui Iov, Apocalipsă). În alte poezii, F. încearcă să găsească un răspuns cu privire la locul creatorului de artă într-o
FURTUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287118_a_288447]
-
Houellebecq). Există o Întreagă literatură, și vorbesc acum de cea ficțională, revendicativă. Ea se cantonează, Într-o primă diviziune, fie În social și realistă la modul mizerabilist (dar cu infuzii lirice), fie În metafizic și realistă la modul transcripției absurdului (apusă astăzi). Mai nou o altă direcție devine foarte exploatată: literatura realistă la modul recuperării realului refulat prin scris (aici intră și multă poezie), cantonată În individual avidă de actul scriptural În sine care aspiră, În fibrilații disperate sau doar neurastenice
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
vârstă incertă, între candoarea copilărească și o instinctivă tactică erotică. Flăcăul și fata care se iubesc sunt în poezia lui C. întruchipări ale masculinului și femininului. Adevăratul principiu liric al idilelor stă în nostalgia, indirect exprimată, a unei vârste sufletești apuse. Idealizat este un timp al începuturilor senine, nu satul. Anecdota reprezintă doar pretextul unei „puneri în scenă” a reacțiilor, gesturilor și replicilor care compun imaginea esențializată a psihologiei și comportamentului erotic. Alegerea întâmplării are însă un rol decisiv în crearea
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
munca plugarului ritmată în funcție de mișcările cosmice, sentimentul regăsirii de sine în universul țărănesc sunt constanta esențială, structurantă a poeziei lui H. O constantă ce prin definiție implică sentimentul timpului și sentimentul iubirii de patrie. Rememorativă adesea, orația lirică reactualizează icoane apuse, reface spectacole contemplate nemijlocit la vârsta mirărilor. Principala sursă a lirismului pare a fi însă iubirea de poezie. Autor a numeroase cărți de versuri, H. își întreține plăcerea de a cânta prin frecventarea constantă a altor poeți, în special a
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
o saga de secol XIV. Deși poate fi încadrat în literatura de consum, scrisul lui D. este elaborat, de un nivel stilistic peste medie, cărțile lui reprezentând un debușeu clasic, un subterfugiu al adolescenților, refugiați ficțional în vremuri eroice, demult apuse, în contrast cu ceea ce se întâmpla în anii ’70. Succesul este explicabil, cred criticii, și datorită resuscitării romanului istoric pe considerente naționaliste, „boierimea valahă” fiind pusă într-un mod aproape firesc „în rând cu protipendada europeană” (Marian Popa). Dincolo de indicațiile directoare și
DAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286672_a_288001]
-
să explice unicitatea stilului lui Ionel Teodoreanu, de factură lirică, încărcat de metafore prețioase, cu un imens succes de public încă de la debut, el disjunge - în linia lui G. Ibrăileanu - între scriitorii moderni munteni, care-și reprimă nostalgiile după vremurile apuse, și scriitorii moldoveni, care se lasă fermecați de „glasul amintirilor”. Abordând așa-zisul subiectivism auctorial, criticul pledează pentru unicitatea și independența celor mai îndrăgite personaje ale operei față de biografia celui care le-a creat. Cu acest prilej el nu ezită
CIOBANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
intitulat Freedom to Learn. În ciuda „zgomotului” provocat în psihologia americană în anii ’50-’60, care i-a adus gloria, ideile rogersiene au fost repede uitate și autorul lor s-a stins din viață ca un patriarh al unei epoci deja apuse. Dar ele, după cum se va vedea, merită resuscitate într-o epocă mult mai copleșită de antiumanism tehnologizant decât cea în care a trăit Rogers. 8.2. Teoria libertății de a învățatc "8.2. Teoria libertății de a învăța" Rogers a
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
prezent, dar și semnificative experiențe existențiale ale condiției exilului. Niciodată liniștea este astfel o carte a cărților de poezie pe care le-a viețuit și le-ar fi putut scrie A., o „supraviețuire” ce recuperează nostalgic conștiința identității, refăcând cadrul apuselor vârste ale copilăriei, una însă dominată de chinuitoarele imagini ale iadului comunist, din care poeta avea să încerce a evada („Scoateți din poduri, dezgropați din grădini/ din jurnale intime, măștile funerare/ ale clipelor trăite de ei/ cei care au sfârșit
ALEXANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285247_a_286576]
-
dramatism a Timișoarei interbelice, și În afara gloriei (1994), primul volum al unei calde și ample evocări a lui Eftimie Murgu și a timpului său. Deși privesc epoci diferite, romanele au în comun dorința autorului de a reînvia specificul unor vremuri apuse, convocând mijloace variate, de la documentul inedit până la fantezia aprinsă. Dacă primul roman are în centru un erou colectiv (urbea), proiectat în destine individuale, cel de-al doilea este epopeea unui erou care își asumă destinul comunității. Se conturează astfel intenția
ALMAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285261_a_286590]